Când pot refuza medicii să muncească. Potrivit legii, au şi dreptul la despăgubiri dacă spitalul le pune viaţa în pericol

Medic implicat în lupta cu COVID-19 FOTO EPA

Medicii au dreptul constituţional de a refuza să se prezinte la muncă, în condiţiile în care spitalul unde aceştia sunt angajaţi nu le poate oferi protecţia minimală necesară la locul de muncă. În plus, conducerile unităţilor sanitare pot răspunde penal şi civil pentru neasigurarea materialelor sanitare necesare.

Avocatul clujean Eugen Iordăchescu a explicat pentru „Adevărul“ implicaţiile legale ale cazurilor în care medici şi asistente îşi dau demisia, refuzând să se expună riscului infectării cu COVID-19.

Potrivit avocatului, sunt două aspecte importante care trebuie luate în considerare: în primul rând, cadrele medicale angajate au obligaţia de a fi prezente la locul de muncă şi de a acorda asistenţă medicală de specialitate pacienţilor, la cele mai înalte cote şi standarde, în limitele competenţelor profesionale; în al doilea rând, este necesar ca spitalul unde medicul este angajat cu contract de muncă să ia toate măsurile necesare de protecţie a personalului, astfel ca acesta să nu fie decimat prin îmbolnăvire şi chiar moarte. 

„Pornind de la aceste repere legale – constituţionale şi convenţionale – se poate trage concluzia că în cazul în care un cadru medical constată că unitatea sanitară din care face parte nu-şi îndeplineşte obligaţia de a asigura protecţia minimală necesară la locul de muncă, acestea ar avea dreptul constituţional de a refuza să muncească în acel loc până la îmbunătăţirea situaţiei respective”, afirmă Iordăchescu. 

Medicii pot acţiona statul în judecată

Astfel, dacă Statul nu-şi îndeplineşte această obligaţie faţă de medic, „s-ar putea considera că refuzul lor (al cadrelor medicale-nr) este justificat, şi în aceste condiţii, nu poate fi calificat ca şi abatere disciplinară, faptă contravenţională sau infracţiune. Refuzul lor ar putea fi deci, justificat de exercitarea dreptului constituţional la viaţă şi sănătate de care şi aceştia beneficiază” detaliază avocatul.

Mai mult, medicii vor putea să acţioneze în judecată unităţile medicale unde sunt angajaţi. 

„În măsura în care persoanele din conducerea spitalelor sau a instituţiilor care se ocupă de coordonarea activităţilor nu îşi îndeplinesc obligaţia de a asigura protecţia minimală a personalului medical, acestea pot răspunde din punct de vedere penal. În acest sens, se va putea formula plângere penală şi se vor putea solicita despăgubiri (atât în procesul penal cât şi separat, pe cale civilă)”, concluzionează avocatul. 
 

“În acest context, facem apel la autorităţile competente pentru luarea de urgenţă a tuturor măsurilor necesare protecţiei personalului medical, prin punerea la dispoziţie a echipamentelor necesare. Testarea cu prioritate a cadrelor medicale poate fi una din măsurile de protecţie, cu atât mai mult cu cât persoanele din această categorie pot intra în contact şi cu alţi pacienţi, care pot suferi şi de alte boli. Comunicarea rapidă şi completă între profesioniştii din acest domeniu, în vederea rezolvării diferitelor probleme punctuale care se pot ivi, este deosebit de importantă şi poate preveni posibile situaţii conflictuale sau atitudini temătoare”, afirmă Eugen Iordăchescu (foto jos), avocat la firma Iordăchescu & Asociaţii.

Avocatul Eugen Iordăchescu. FOTO: Arhivă personală

Cazul de la Orăştie

Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă a Spitalului municipal din Orăştie a intrat, luni dimineaţa, în  blocaj, după ce şefii unităţii medicale au fost luaţi prin surprindere de demisiile înaintate de medicul şef Lorena Ehim, împreună cu asistentele şi cu infirmierele angajate în secţie.

Lorena Ehim a precizat că a intrat în izolare la domiciliu şi a anunţat, referindu-se la personalul medical, că: „suntem trimişi la moarte cu mâinile goale. Aştept să văd – mor, nu mor, cum mă mai simt. Din păcate se încearcă cumva nişte muşamalizări – cred, ascunderi de cazuri. Aşa am senzaţia. Nu e ceea ce ar trebui să fie şi noi suntem aruncaţi în cuşca cu lei – ca nişte bucăţi de carne. Noi am considerat la Orăştie că nu putem să ne ducem către moarte cu mâinile goale”. Teama de infecţiile cu coronavirus şi lipsa echipamentelor medicale au fost motivele invocate de cadrele medicale pentru a-şi justifica intenţiile de demisie.

La rândul lui prefectul Hunedoarei, Vasilică Potecă, a declarat că a fost informat de conducerea unităţii medicale că Secţia ATI este cea mai modernă dubtre cele din judeţul Hunedoara, însă medicul şef nu vrea să trateze cazuri de coronavirus, cu toate că nici nu au fost înregistrate la Orăştie până în prezent.

Asistentele şi infirmierele s-au răzgândit

Situaţia de criză de la ATI – Spitalul Orăştie a fost detensionată, luni, după mai multe ore de negocieri, la care au participat prefectul Vasilică Potecă, primarul Ovidiu Bălan, managerul spitalului, Graziela Achim, şi angajaţii secţiei. Asistentele medicale şi infirmierele au fost convinse să îşi retragă demisiile şi să revină la lucru, însă medicul  Lorena Ehim nu a revenit asupra deciziei. Cel mai probabil, un alt medic va fi delegat sau detaşat în locul acestuia. Medicul nu a mai vrut să precizeze motivele care l-au determinat să renunţe la post, în ciuda promisiunilor primite că la ATI cadrele medicale vor fi condiţii mai bune pentru a-şi desfăşura activitatea.

„Nu vreau să comentez, am scris acolo motivele (în demisie - n.r.). E suficient. Nu are rost să mai discutăm, că oricum nu am ce să vă spun mai mult. Oamenii ar vrea să înţeleagă, dar e foarte greu să mă explic la o lume întreagă şi nu am pentru ce să dau explicaţii lumii. Dau explicaţii acolo unde trebuie să dau explicaţii”, a declarat Lorena Ehim, pentru Newsweek.ro.

Spitalului municipal din Orăştie

Cazul de la Timişoara

Spitalul CFR din Timişoara, conform Planului Alb, este spital de linia a doua de intervenţie, care ar urma să preia pacienţi de la spitalul de boli infecţioase în caz de urgenţă.

Mai multe asistente şi infirmiere de la Spitalul Clini CFR din Timişoara şi-au dat demisia, invocând lipsa materialelor de protecţie. Spitalul CFR din Timişoara, conform Planului Alb, este spital de linia a doua de intervenţie, care ar urma să prea pacienţi de la spitalul de boli infecţioase doar în cazul în care acest spital nu va mai avea locuri pentru pacienţi.

Ciprian Olaru, managerul spitalului a declarat pentru Digi24 că şi-au dat demisia 12 -13 asistente medicale, de teama infectării cu coronavirus.

“Zilele trecute, în spital a fost îngrijit un pacient suspect de infectare, dar tot personalul medical a avut echipament de protecţie”, a spus managerul pentru Digi24.

“Din punct de vedere uman pot să înţeleg teama lor, au în familii persoane în vârstă, nu vor să-i infecteze. Din punct de vedere profesional cred că este foarte important să rămânem alături de cetăţeni. Poate că şi aici, la calitatea umană, sunt anumite scăpări. Conform procedurii, trebuie să comunicăm DSP Timiş care trebuie să asigure personal pentru funcţionare prin transferuri din alte părţi”, a spus Ciprian Olaru, pentru Pressalert.ro.