Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Cât de sigură este călătoria cu avionul în contextul pandemiei. Studiile care dau coşmaruri companiilor aeriene

1
5 Jun 2020 06:15:01
Autor: Remus Florescu
Această animaţie de la Universitatea Purdue arată cum micile picături invizibile dintr-un singur strănut se pot răspândi prin cabina unui avion Boeing 767 de pasageri. FOTO: Universitatea Purdue
Această animaţie de la Universitatea Purdue arată cum micile picături invizibile dintr-un singur strănut se pot răspândi prin cabina unui avion Boeing 767 de pasageri. FOTO: Universitatea Purdue

Producătorii de avioane nu trebuie să respecte, acum, nicio măsură de siguranţă privind combaterea răspândirii bolilor infecţioase. Două mari soluţii sunt studiate: modificarea sistemului de ventilaţie, respectiv folosirea razelor ultraviolete, însă implementarea acestora ar presupune investiţii uriaşe pentru industrie. Ce putem face până atunci pentru a ne proteja.

În 14 martie 1977, o femeie cu gripă a urcat la bordul unui 737 şi s-a îndreptat spre Kodiak, Alaska, împreună cu alţi 53 de pasageri şi echipajul. După ce a apărut o problemă la un motor, avionul a staţionat pe pistă cu uşile cabinei închise şi sistemul de ventilaţie oprit, timp de două ore. În trei zile, încă 38 de persoane erau bolnave. La mai bine de patru decenii după ce epidemiologii de stat şi federali au arătat cât de uşor se propagă virusurile de la o persoană la alta în avioane, noul coronavirus a decimat aviaţia globală. Proiecţiile zilnice de pasageri sunt în scădere cu 95 la sută, potrivit Administraţiei Securităţii Transporturilor din SUA.
 
Deşi s-au înregistrat progrese semnificative începând cu anii '70, iar companiile aeriene au petrecut săptămâni întregi analizând siguranţa zborului, cabinele de pasageri reprezintă încă un pericol pentru răspândirea bolilor infecţioase, au spus specialiştii citaţi într-un articol publicat de Washington Post
Este o problemă de biologie, fizică şi proximitate, care implică fluxul de aer, suprafeţele murdare şi contactul cu ceilalţi călători.

 

Nu există nicio reglementare cu privire la transmiterea bolilor în avioane

Este posibil să apară descoperiri care să reducă substanţial acest risc, au spus cercetătorii. Razele ultraviolete care promit să distrugă viruşii fără să rănească oamenii sunt testate de cercetători ai Universităţii Columbia, care spun că acestea ar fi eficiente în cabine de avion, aeroporturi, spitale şi şcoli.
 
„În timp ce vorbim, sunt expuşi 100 de şoareci fără păr pentru 15 luni la aceste raze ultraviolete", a declarat David J. Brenner, directorul Centrului de Cercetări Radiologice din Columbia. Şoarecii trăiesc sub lumină ultravioletă opt ore pe zi şi fac teste pentru ochi şi piele la fiecare două săptămâni, iar după opt luni, cercetătorii nu au găsit nicio problemă, „ceea ce este încurajator”.
Lămpile cu ultraviolete ar fi putut contribui la prevenirea răspândirii Covid-19, a spus Brenner, dar „a venit un pic prea repede pentru noi. Dacă ar fi venit în acest moment anul viitor, am fi într-o poziţie bună pentru a-l combate.”
 
Administraţia federală a aviaţiei şi producătorii importanţi au ştiut demult de riscul de apariţie a bolilor pe zboruri şi au sponsorizat cercetările care doresc îmbunătăţiri.
 
Boeing experimentează cu toalete care se pot igieniza în mai puţin de trei secunde. Inginerii producătorului american şi principalul său concurent, Airbus, au explorat schimbarea modului în care aerul se deplasează în jurul pasagerilor pentru a reduce infecţiile.
 
Din păcate, lupta împotriva bolilor şi pregătirea pentru dezastre nu au fost priorităţile principale ale industriei, pe măsură ce călătoriile aeriene globale au crescut.
 
 

„Companiile au încercat să amâne problemele pe viitor”

 
„Cât timp avioanele s-au vândut cu uşurinţă, companiile au încercat să amâne problemele pe viitor”, a declarat Qingyan Chen, profesor de inginerie la Universitatea Purdue, care acondus un proiect de cercetare important comandat de FAA ( Federal Aviation Administration - Administraţia Aeronautică Federală) din SUA cu privire la transmiterea bolilor la bordul aeronavelor şi finanţat de Boeing. „În aceste zile am descoperit că viitorul este de fapt 2020.”
 
Cât de departe ar putea merge companiile aeriene şi producătorii pentru a-i proteja pe pasageri şi cât de departe le-ar putea impune autorităţile de reglementare rămâne neclar. Boeing a fost deja sub „asediu” din cauza defectelor de proiectare mortale în avioanele sale 737 Max, în urma a două accidente, iar compania a spus că caută participanţi la un plan de „disponibilizare voluntară”, întrucât sectorul aviaţiei a suferit „o încetinire”.
 
„Când lumea va ieşi din pandemie, dimensiunea pieţei comerciale şi tipurile de produse şi servicii pe care clienţii noştri le doresc şi au nevoie vor fi probabil diferite. Va trebui să echilibrăm oferta şi cererea în consecinţă ”, a declarat CEO-ul Dave Calhoun angajaţilor într-o scrisoare trimisă în 2 aprilie.
 
FAA reglementează proiectarea şi producerea avionelor intrând în detalii precum materialele ignifuge din care sunt realizate pernele de siguranţă şi supraveghează operaţiunile aeriene. Dar, deşi agenţia stabileşte anumite standarde de calitate a aerului în avion, cum ar fi nivelurile acceptabile de dioxid de carbon, nu a stabilit reguli pentru prevenirea răspândirii bolilor infecţioase în cabinele de avion.
 
 

Guvernul a cerut un plan de protecţie în caz de pandemie

 
 
GAO (Government Accountability Office- Biroul Guvernamental privind Siguranţa) a cerut guvernului în 2015 să elaboreze un plan de protecţie a sistemului de aviaţie împotriva unei eventuale pandemii. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
 
„Este foarte greu să se schimbe industria. . . . Nu este ca un întrerupător", a spus Chen, arătând că aceste schimbări necesită investiţii importante care apoi trebuie certificate de către FAA. Când vorbim despre aceste costuri ridicate, subliniază cercetătorul, rolul cheie trebuie să fie al guvernului. „Regulementarea este foarte importantă. Dacă aceste elemente de sunt reglementate, atunci companiile vor trebui să facă ceva. ”
 
FAA a refuzat să răspundă la o întrebare despre motivul pentru care a evitat stabilirea cerinţelor pentru a evita răspândirea virusurilor pe avioane. În schimb, un purtător de cuvânt a indicat comentariile Administratorului FAA, Steve Dickson, făcute la o conferinţă de presă din 11 martie.
Presat de jurnalişti cu privire la cerinţele FAA privind „posibila transmitere a bolilor contagioase pe zborurile comerciale”, Dickson, care a ocupat postul de şef al FAA la mai puţin de un an după ce a părăsit Delta Air Lines, a discutat în schimb despre regulile care vizează „fumurile nocive”. De asemenea, declaraţiile lui le-au reflectat pe cele ale companiilor aeriene în timpul pandemiei.
„Riscul pentru public nu este mai mare decât ar fi în orice zonă în care aveţi oameni adunaţi", a declarat Dickson, spunând că aerul din avioane este "identic" cu acela pe care-l respirăm în case.
„Cercetările efectuate de-a lungul anilor au arătat că nu există nici o diferenţă semnificativă faţă de aerul pe care îl avem într-o clădire", a adăugat Dickson.
 


Contagiune în aer


O lampă mică cu ultraviolete care promite să distrugă virusurile tuşite, fără să rănească oamenii, este testată de cercetătorii de la Universitatea Columbia. Ei spun că lămpile, care emit ceea ce se numeşte lumină ultravioletă, ar fi eficiente în spaţii restrânse precum cabinele de avion, precum şi în spaţiile publice mai mari precum aeroporturi, şcoli şi spitale. „Pe măsură ce coronavirusul s-a răspândit la nivel global, mesajul din industria companiilor aeriene către clienţi ar fi fost că avioanele sunt sigure şi că se iau măsuri de precauţie suplimentare. Dar ştiinţa din spatele calităţii aerului din cabină s-a pierdut în unele dintre mesaje”, relatează Washington Post. 
 
Pe măsură ce preşedintele Trump a minimalizat ameninţarea virusului, Casa Albă a oferit asigurări. Întrebat pe 2 martie dacă ar călători cu familia sa la Disney World, vicepreşedintele Pence a spus că „nu a existat nicio recomandare cu privire la nicio limitare de călătorie în Statele Unite”, adăugând că el „călătoreşte cu avionul tot timpul”.
 
TSA (Transportation Security Administration - Administraţia Siguranţei Transporturilor) a testat peste 20 de milioane de oameni în următoarele două săptămâni, atât pasageri, cât şi muncitori, în timp ce virusul a continuat să se răspândească. Pe 16 martie, Trump a atras atenţia cu privire la călătoriile cu avionul care nu sunt strict necesare.
 
Sindicatele reprezentând lucrătorii din aviaţie, care s-au plâns de lipsa măştilor şi a altor echipamente de protecţie, spun că sute de însoţitori de zbor şi piloţi au fost pozitivi cu Covid-19, iar cel puţin şapte au murit.
 
Companiile aeriene au comunicat că toate, sau cele mai multe dintre avioanele lor, folosesc filtre de aer pentru particule  foarte eficiente. Aerul trece prin milioane de straturi de filtrante şi este amestecat cu aerul aspirat prin motoare, creând un amestec de aproximativ 50-50 % de aer recirculat şi aer proaspăt.
 
Compania aeriană Delta a precizat că „filtrele de aer HEPA elimină mai mult de 99,999% din cele mai mici virusuri.” Alaska Airlines, citând studii ale Agenţiei pentru Siguranţa Aviaţiei a Uniunii Europene, a susţinut că aerul din cabină „poate fi mai bun decât aerul găsit în multe clădiri de birouri”, având în vedere cât de frecvent este recirculat. Compania Southwest a declarat că filtrele ajută la asigurarea calităţii aerului la bord „care, în majoritatea cazurilor, depăşeşte calitatea aerului care poate fi găsit în aer liber.”
 


„Avioanele nu sunt concepute să prevină transmiterea bolilor infecţioase"


Cercetătorul Chen, care editează revista Building and Environment şi a studiat calitatea aerului în birouri şi nave de croazieră comparativ cu cea din avioane, a spus că, deşi avioanele obţin note mari asupra unor măsurători ale aerului, multe dintre afirmaţiile industriei sunt înşelătoare. În timp ce aerul dintr-un avion al companiei Southwest poate fi mai curat decât aerul dintr-un oraş puternic poluat din China sau India, Chen a spus că nu este cazul în Statele Unite, unde Southwest îşi desfăşoară majoritatea zborurilor. În ceea ce priveşte studiile europene citate de Alaska Airlines, acestea s-au concentrat pe anumiţi contaminanţi chimici, nu pe virusuri. „Pentru a fi sincer, avioanele nu sunt concepute pentru a preveni transmiterea bolilor infecţioase", a spus Chen, care a fost co-director al centrului de cercetare a mediului inconjurator Airliner, finanţat de FAA, din 2004 până în 2010. „Nu sunt proiectate pentru a face treaba“.
 
 

Cum a blocat coronavirusul companiile aeriene

 
Experţii sunt de acord că filtrele HEPA sunt extrem de eficiente pentru a capta totul, de la virusuri până la fulgii de piele. Problema este că pasagerii pot încă să inspire picături plutitoare minuscule provenite de la un pasager care tuşeşte aşezat în apropiere - înainte de aerul care transportă acele picături să poată fi evacuat din cabină şi filtrat. Exact cât de departe ar putea pluti aceste picături minuscule înainte de a ajunge să fie curăţate de sistemul de ventilaţie a fost obiectul unui studiu ştiinţific complex. În cadrul acestuia a fost modelat fluxul de aer şi s-a urmărit numărul de persoane infectate, de la cazurile de gripă aflate la bordul avionului care merge spre Alaska în 14 martie 1977, până la focarul de coronavirus anterior din 2003, când sindromul respirator acut sever (SARS ) a ucis 774 de oameni din întreaga lume.
 
Pe 15 martie 2003, un Boeing 737 a decolat din Hong Kong pentru un zbor de trei ore spre Beijing, cu un bărbat febril, în vârstă de 72 de ani, aflat pe 14E, un scaun din mijloc. Din cele 120 de persoane aflate la bord, 22 au fost diagnosticate ulterior cu cazuri confirmate sau probabile de SARS, potrivit unei reconstituiri publicate în New England Journal of Medicine în acel an. Cercetătorii au spus că „cea mai plauzibilă” explicaţie a fost că toţi au fost infectaţi de bărbatul din locul 14E. Acesta a murit de pneumonie atipică la câteva zile după zbor.
 
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a definit „contactul” cu un pacient SARS ca aşezat în acelaşi rând sau în cele două rânduri înainte sau în spatele persoanei infectate.
 
Cercetătorii au descoperit că riscul pentru cei care stăteau în cele trei rânduri din faţa bărbatului aflat în 14E sau în acelaşi rând a fost mult mai mare decât pentru cei care stau în altă parte a avionului. Dar două persoane aşezate la şapte rânduri în faţa lui au fost şi ele infectate, la fel ca doi însoţitori de zbor. Cinci pasageri au murit mai târziu. Este posibil ca persoanele care s-au mişcat în avion sau au atins diferite suprafeţe să fi jucat un rol în răspândire sau virusul ar putea să plutească în aer mai mult decât era de aşteptat, au concluzionat cercetătorii.
 
 

SUA a suferit de negare, în timp ce coronavirusul a făcut ravagii

 
La un deceniu după zborul SARS, cercetătorii Universităţii Emory, cu sprijinul Boeing, au analizat constatările făcut în urma zborului din 2003. Studenţii la specializarea de Sănătate publică au construit un „model de reţea” de contacte cu pasagerii şi de riscuri de infecţie călătorind pe 10 zboruri din Atlanta.  Autorii, inclusiv un medic de top al companiei Boeing, au ajuns la concluzia că boala respiratorie răspândită prin picături ar fi probabil „limitată la un rând în faţa sau în spatele unui pasager infecţios”. Încercând să explice cum oamenii care stăteau atât de departe de pacientul din zborul SARS au ajuns bolnavi, cercetătorii au spus că „transmisiile” SARS s-ar fi putut întâmpla pe aeroport sau provin din „alte surse înainte sau după zbor”.
 
Autorii studiului SARS iniţial au recunoscut aceste posibilităţi, dar au spus că multe persoane s-au îmbolnăvit aproxiamtiv la patru zile după zbor, acest lucru indicând că ziua zborului a fost un moment crucial. 
 
Experţii în transmiterea bolilor încă se luptă cu implicaţiile acelui zbor de la Beijing şi cu ceea ce ar putea oferi drept lecţie pentru pandemia de coronavirus mai mortal de astăzi.
 
În februarie, Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor au reiterat definiţia „contactului” cu un pacient infectat în avion - pasagerii aflaţi la două rânduri înainte respectiv la două rânduri în spate.
 
Unii oficiali din domeniul sănătăţii publice locale au fost mai prevăzătrori. Oficialii din districtul Monroe, New York, i-au avertizat pe toţi pasagerii şi membrii echipajului cu privire la un avion de 50 de locuri care a zburat spre Rochester pe 14 martie, împreună cu toţi aflaţi în aeroport în jurul orei în care avionul a aterizat, îndemându-i să se monitorizeze deoarece un pacient diagnosticat cu Covid-19 a fost la bordul avionului.
 
Moartea însoţitorului de zbor al American Airlines, Paul Frishkorn, a evidenţiat, luna trecută, necesitatea de a „evita contagiunea suplimentară” a membrilor echipajelor aeriene, a susţinut Asociaţia Piloţilor de Linie Aeriană, adăugând că cel puţin trei dintre piloţii săi au murit. Grupul a cerut-o secretarului Transporturilor, Elaine Chao, să solicite companiilor aeriene să fie scrupuloase cu privire la igienă şi să informeze angajaţii atunci când aceştia au fost expuşi, sau, aviaţia ar putea „să se oprească complet”.
 

Cum sunt propagate picăturile provenite de la un strănut în cabina unui avion

 
 
Această animaţie de la Universitatea Purdue arată cum micile picături invizibile dintr-un singur străut se pot răspândi prin cabina unui avion Boeing 767 de pasageri. Modelul se bazează pe presupunerea că virusul SARS din 2003 a fost transmis în aer.  (Qingyan Chen, Purdue University School of Mechanical Engineering)


Soluţie: schimbarea sistemului de ventilaţie a avioanelor


Chen s-a născut dintr-o familie de fermieri din provincia Fujian, din sud-estul Chinei, unde studiile sale universitare au fost întârziate de brutala Revoluţie culturală a lui Mao Zedong. Lucrând cu doi ingineri Boeing şi o echipă de cercetători de la Purdue, Chen a dorit să ştie cum ar afecta schimbarea sistemului de ventilaţie al unui avion riscul de a contracta SARS, având în vedere alţi viruşi periculoşi care ar putea apărea.
 
Rezultatele studiului, publicate anul trecut, au fost uimitoare. S-a descoperit că pasagerii care stau cu un pacient SARS într-o secţiune de şapte rânduri dintr-un Boeing 767 ar avea şansa de 1 în 3 să se îmbolnăvească de la un zbor de cinci ore. La un zbor mai scurt cu un 737, riscul a fost 1 din 5.
Dar au descoperit că schimbarea sistemului de ventilaţie existent - în esenţă prin aducerea fluxului de aer din cabina avionului din podea, şi nu din plafonul de sus, cum este acum, ar face o mare diferenţă, reducând riscul la jumătate sau mai mult.
 
Chen a spus că picăturile provenite de la pasageri au fost eliminate mai eficient folosind sisteme alternative, unul testat de inginerii Airbus şi altul dezvoltat de Chen şi echipa sa. Un motiv: căldura corpurilor pasagerilor a ajutat fluxul de aer care se ridica de dedesubt, deoarece aerul cald se ridică, a spus el. Mergând cu acest flux, mai degrabă decât luptând împotriva lui, s-au diminuat turbulenţele care ar putea menţine germenii în aerul de deasupra pasagerilor.
 
„Încercăm să nu ne amestecăm aerul cu cel al vecinilor", a spus Chen. Studiul a presupus că virusul care a determinat SARS ar putea rămâne în aer pentru perioade îndelungate, ceea ce este diferit de ceea ce spune CDC că se întâmplă cu COVID-19. Oamenii de ştiinţă şi oficialii din sănătate publică au declarat că boala este răspândită în mare măsură de la o persoană la alta prin picături, cum ar fi când oamenii tuşesc sau strănută.
 
Astfel de picături relativ mari, pline de virusuri, parcurg în general doar o distanţă limitată înainte de a fi trase în jos de gravitaţie, un fel de bile de ping-pong care se întorc pe masă după ce au fost lovite.
Acesta este motivul pentru care ghidurile de distanţare socială au accentuat distanţa de circa 2 metri şi fac apel la o spălare continuă a mâinilor, pentru a evita să ridicaţi picături căzute pe suprafeţe şi să le aduceţi la faţă.
 
Din fericire, au spus specialiştii, coronavirusul nu se comportă ca înfricoşătorul virus de rujeolă, care poate rămâne suspendat până la două ore.
 
Dar Chen - a cărui specializare este în inginerie mecanică şi dinamica fluidelor, nu în medicină - a spus că incertitudinile din jurul Covid-19 rămân un motiv de precauţie.
 
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a spus că picăturile sunt calea principală care cauzează infecţia, dar au menţionat cercetări care arată că noul coronavirus s-a răspândit prin aer în anumite medii spitaliceşti, inclusiv în timpul intubaţiei necesare pentru a ajuta respiraţia pacienţilor. Cercetătorii americani au susţinut că astfel de infecţii sunt „plauzibile”.
 
La 1 aprilie, Academiile Naţionale de Ştiinţe, Inginerie şi Medicină au arătat dovezi conform cărora coronavirusul se poate răspândi prin aer prin „respiraţie normală”, nu doar prin picături de la tuse şi a citat studii de la Universitatea din Nebraska, care arată  că virusul a fost detectat în aer mai departe de distanţa recomandată de 2 metri de persoanele bolnave. Ulterior, CDC a recomandat măşti „ori de câte ori oamenii se află într-un cadru comunitar”.
 
 

Purtaţi mască! 


Chen a remarcat, de asemenea, cercetări care arată că coronavirusul poate fi găsit în materiile fecale şi se întreabă dacă tragerea apei în toaletele avioanelor ar putea determina răspândirea virusului în aer. Focarul de pe vasul de croazieră Diamond Princess oferă un plus de îngrijorare. Deşi cercetătorii au găsit dovezi despre virusul răspândit prin contacte şi picături, Chen se întreabă dacă sistemele de ventilaţie ar fi putut contribui şi ele. Ceea ce a stabilit el în anii de cercetare este că picăturile mai mici de o anumită dimensiune - aproximativ 20 de microni, pot fi transportate cu uşurinţă prin aer. În urma unei tuse, acestea se dispersează pe scară largă şi sunt necesare aproximativ patru minute în medie pentru ca aceste particule să fie filtrate din cabina avionului, arată cercetările sale.
Picăturile puţin mai mari pot încă să plutească timp de 10 secunde în aerul care suflă cabina sau pot fi transportate de curentul de aer pe care îl produce o persoană care merge pe culoarul avionului, a spus el. Picăturile mai mari, mai grele, care cad rapid pe suprafeţe, rămân cel mai grav risc cu COVID-19, a spus el. Dar orice persoană care decide dacă va zbura, acum sau în viitor, ar trebui să fie vigilentă şi să poarte mască, a spus el. „Eu, personal, cred că studiul nostru oferă informaţii despre toate rutele posibile de transmitere şi îi face pe oameni conştienţi de riscuri”, a spus Chen.
 
Compania JetBlue a solicitat tuturor pasagerilor să poarte măşti începând cu 4 mai, iar American Airlines a spus că va începe la unele zboruri să pună măşti de protecţie la dispoziţia pasagerilor. „Aceasta este noua etichetă de zbor”, a spus preşedintele JetBlue, Joanna Geraghty.
 


Schimbarea sistemelor de ventilaţie, o investiţie majoră. Merită?

 
Pentru un producător precum Boeing, alegerile au fost dificile, a spus Chen, inclusiv să decidă cât de mult să susţină proiectele actuale în căutarea progresului. „Nu vreau să spun că Boeing nu vrea să se schimbe. . . . Ei cred cu siguranţă că aceasta este o problemă pe care trebuie să o rezolve ", a spus Chen, remarcând anii în care compania a petrecut în sponsorizarea cercetării sale. Dar schimbarea unei aeronave este o investiţie majoră.
 
„Tehnologia pe care am dezvoltat-o ​​nu este infailibilă. Este mult mai bună decât cea actuală - dar nu este infailibilă”, a spus Chen. „Merită în aceste condiţii investiţia pentru a schimba toate sistemele de ventilaţie ale avioanelor?”
 
Cei de la Boeing au declarat jurnaliştilor că cercetarea privind transmiterea bolilor „a fost şi continuă să fie o prioritate ridicată pentru companie”. Compania a spus că a testat sistemul „Fresh Lav”, care foloseşte lumini ultraviolete automate pentru a ucide 99,9 la sută din germenii din toalete „după fiecare utilizare a pasagerilor”, pe un Boeing 777 special echipat anul trecut.
 
Airbus, care se confruntă cu aceleaşi provocări, nu a precizat dacă ia în considerare sisteme alternative de ventilaţie. Configuraţiile actuale ale cabinei reflectă ceea ce este considerat „cel mai eficient şi realizabil”, a declarat compania într-un comunicat.
 
 

Lumina omoară virusurile

 
Brenner şi echipa sa de la Universitatea Columbia au început să-şi testeze luminile speciale împotriva noului coronavirus. Fizicianul David Welch calibrează expunerea de la lămpi. Un alt cercetător, Manuela Buonanno, testează câte virusuri supravieţuiesc. Acestea au ucis două loturi de coronavirusuri mai puţin periculoase în ultimele săptămâni, cu un nivel foarte redus de expunere, potrivit informaţiilor publicate zilele trecute, iar Brenner spune că lucrurile arată bine şi în ceea ce priveşte virusurile care provoacă Covid-19.
 
Brenner consideră că tehnologia cercetată ar putea rezolva problema transmiterii virusului în avioanele de pasageri într-o anumită măsură. „Stai acolo şi cineva aflat chiar în spatele tău tuşeşte. Toate filtrele din lume nu te vor ajuta ”, a spus Brenner. „Cred că lampa cu ultraviolete ar putea rezolva această problemă”.
 
Ceea ce durează mai mult este dovedirea siguranţei pe termen lung pentru persoanele expuse la ultraviolete. Luminile ultraviolete tradiţionale sunt folosite pentru curăţarea rezervelor de apă şi igienizarea sălilor de operaţie, dar numai atunci când nu există persoane în zonă, deoarece pot provoca cancer şi leziuni ale ochilor.
 
Dar Brenner a spus că lumina ultra-UVC este diferită. Este generat la extremitatea extremă a spectrului de ultraviolete şi nu este „în niciun fel pătrunzătoare”. Trece prin aer sau picăturile care conţin virusuri, dar este absorbită rapid - şi oprită - de proteinele din celulele pielii moarte sau în stratul de lacrimi de pe suprafaţa ochilor, a spus Brenner. „Pentru a produce orice daune, trebuie să ajungă la celulele vii", a spus el. „Nu am văzut încă niciun efect periculos.”
 
 

„Ar putea ultravioletele să ne afecteze?”

 
„Cred că răspunsul este nu. Acesta este motivul pentru care avem toţi acei şoareci stând la etaj în acest studiu pe termen lung ”, a răspuns Brenner. Brenner a studiat efectele scanărilor CT, centralelor nucleare şi a bombelor. El şi colegii săi au dezvoltat un protocol de radiaţii utilizat frecvent pentru combaterea cancerului de prostată. La început s-a gândit la lămpile cu ultraviolete ca la o armă împotriva infecţiilor în timpul intervenţiilor chirurgicale, după ce un bun prieten a murit de o astfel de infecţie.
 
Există provocări, inclusiv necesitatea unei surse uriaşe de becuri, deşi industria este deja în creştere. Luminile UV sunt destinate în principal virusurilor din aer, deoarece acestea s-ar putea ascunde în cutele minuscule ale tapiţeriei, a spus el.
 
Boeing a spus că prototipul său de toaletă foloseşte lumini ultra-UVC, care nu sunt „dăunătoare pentru oameni”. Compania a spus că nu colaborează cu cercetătorii din Columbia, dar urmăreşte „modernizări creative ale cabinei”.
 
Airbus a refuzat să spună dacă ar lua în considerare luminile UV, iar FAA a refuzat să declare dacă susţine ideea.
 
Cercetătorii din Columbia au analizat pielea şoarecilor şi au căutat leziuni pe corneele lor. „Totul arată bine”, a spus Brenner. La sfârşitul studiului, cercetătorii vor verifica dacă există o deteriorare subtilă a ADN-ului şoarecilor. Pe măsură ce oamenii de ştiinţă încearcă să dezvolte vaccinuri, virusurile traversează globul împreună cu oamenii, deplasându-se „din oraş în oraş. Merg cu trenul sau cu avionul sau autobuzele ”, a spus Brenner. „O creştere a siguranţei mijloacelor de transportar face mult bine.”
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

t mihai
6.06.2020, 10:41:59

Ma gândeam eu ca ceva nu e în regula cu acest articol :))) https://www.washingtonpost.com/local/trafficandcommuting/scientists-think-they-know-ways-to-combat-viruses-on-airplanes-theyre-too-late-for-this-pandemic/2020/04/20/83279318-76ab-11ea-87da-77a8136c1a6d_story.html