Cât de toxic este „lacul de levigat“ apărut la marginea Clujului. România, la un pas de un accident ecologic internaţional
0
Concentraţia de nitraţi, care reprezintă principalul semn de poluare al apei, depăşeşte de 3,4 ori limita în lacul de levigat de la Pata Rât, la marginea oraşului Cluj, şi de 49 de ori în pârâul care se scurge de sub depozitul de deşeuri, se arată într-un nou studiu. Care sunt măsurile propuse de Consiliul Judeţean Cluj.
Un nou studiu privind acumularea de lichid toxic de la Pata Rât relevă depăşiri ale limitelor legale privind poluarea. Universitatea Sapientia a prelevat, în 5 octombrie, câte 10 probe din lacul de levigat în amonte de Munte şi din pârâul de levigat care şiroaie de sub Munte.
Conform consultaţilor de mediu de la compania Green Partners, întrebaţi de „Adevărul”, legea care reglementează acest tip de poluare este „Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA-001/2002, din 28.02.2002”.
Orice tip de ape uzate, fie că provin de la o fabrică, fie de la o rampa de gunoi, trebuie să respecte limitele prevăzute de aceast normativ. Astfel, nu este relevantă compararea rezultatelor obţinute cu limitele prevăzută de lege în cazul apei potabile, aşa cum a fost prezentat studiul amintit, deoarece vorbim despre ape uzate. De asemenea, studiul nu prezenta din ce normative provin limitele date.
Concentraţia de nitraţi depăşeşte de 3,4 ori limita legală
„Adevărul” a comparat rezultatele obţinute din măsurătorile Saptienţia cu limitele prevăzute de normativul amintit. S-au constatat depăşiri ale limitelor prevăzute de lege în ceea ce priveşte apele uzate: concentraţia de Nitraţi, care reprezintă principalul semn de poluare al apei, depăşeşte de 3,4 ori limita în lacul de levigat şi de 49 de ori în pârâul care se scurge de sub depozitul de deşeuri. Fertilizatorii agricoli, gunoiul de grajd, deversările de ape reziduale domestice, plantele şi animalele în descompunere sunt principalele surse de nitraţi.
Concentraţia de suflaţi în lac depăşeşte cu 164 de mg/l limita legală, respectiv este de 2,73 ori mai mare decât stasul prevăzut de lege la pârâu. Sulfaţii sunt substanţe formate din combinarea acidului sulfuric cu un metal sau cu un radical. Concentraţia de cloruri din lac depăşeşte de 3,84 de ori limita legală, iar în pârâu de 10 ori. Costică Sofronie, expert de la Apele Române, a declarat pentru Ziua de Cluj că deversarea lacului de levigat în pârâul Zapodie şi apoi în Someş poate provoca un scandal de mediu internaţional.
Ce spune Agenţia de Mediu
„Pentru a exprima o părere avizată sunt necesare informaţii suplimentare referitoare la: modul de prelevare, transportul si depozitarea probelor, metoda de determinare, tipul echipamentelor de prelevare şi analiză. Nu în ultimul rând, considerăm că datele care constituie informaţie publică trebuie validate şi/sau certificate de personalul acreditat din laboratoarele cu activitate garantată de un certificat/sistem al calităţii”, se arată într-un răspuns al Agenţiei de Protecţia Mediului Cluj pentru „Adevărul”.
În răspuns se mai arată că: „Agentia pentru Protecţia Mediului Cluj nu are atribuţii în domeniul apelor de suprafaţă. Pentru informaţii legate de acest domeniu vă recomandăm să vă adresaţi AN Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa.” Contactată de Adevărul, instituţia a anunţat că va remite un răspuns.
Interesant este că pe 4 octombrie, CJ Cluj a dat un comunicat în care spunea că lucrurile sunt sub control: „Potrivit informarii, analizarea in laborator a celor sase probe de sol şi a celor doua probe de apa prelevate in prezenta reprezentantilor Garzii de Mediu a relevat faptul ca, in cazul a nu mai putin de patru din cele sase probe de sol valorile obtinute in urma analizelor de laborator nu depasesc nici macar pragul de alerta.” „In ceea ce priveste situatia apelor subterane, perspectivele de solutionare a acestei probleme sunt mai mult decat favorabile”, se mai arată în comunicat.
Soluţiile Consiliului Judeţean
Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a susţinut că nu cunoaşte studiul Sapienţia, în schimb există la instituţie un studiu făcut de Apele Române care arată într-adevăr că lichidul toxic depăşeşte limitele legale. „Am găsit şi soluţia: se vor realiza în aval două bazine, unul de decantare, iar altul de tratare, iar după ce va fi astfel tratat lichidul va ajunge în canalizare”, a spus Tişe. Soluţia a fost agreată şi va fi supervizată de experţi de la Apele Române, a mai spus Tişe. În acest moment se realizează exproprierile în zonă, iar apoi se vor demara lucrările. S-a renunţat la o altă soluţie propusă în expertiza, anume de amplasare a unei staţii de epurare pentru levigat.
De asemenea, Tişe a suţinut că mâine vor demara lucrările de realizare a zidului de piloni în jurul depozitului de deşeuri pentru a evita afectarea centurii ocolitoare Vâlcele Apahida. „Adevărul” relata zilele trecute că expertiza privind problemele de la Pata Rât prevede realizarea unui zid de piloţi de 3 metri înălţime, pe o distanţă de aproape 1 kilometru între depozit şi centura de ocolire.
Ce prevede Legea
Legea care reglementează acest tip de poluare este „Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA-001/2002, din 28.02.2002”. Orice tip de ape uzate, fie că provin de la o fabrică, fie de la o rampa de gunoi, trebuie să respecte aceste limite:
Nitraţi:
Limita prevăzută de Lege 25 mg/l
Lac: 76.1 mg/l
Pârâu: 1226 mg/l
Sulfaţi:
Limita prevăzută de lege - 600 mg/l
Lac: 764 mg/l
Pârâu: 1.640 mg/l
Cloruri
Limita prevăzută de lege - 500 mg/l
Lac: 1.920
Pârâu: 5.359
PH (aciditarea)
Limitele prevăzute de lege- 6,5 – 8,5
Lac – 7,2
Pârâu – 7,11
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
