Ce schimbări aduce proiectul de lege privind medierea şi cum ar putea acordul de mediere să înlocuiască hotărârea judecătorească

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Anca Lucia Stancu, preşdinta Asociaţiei Medierenet din Cluj-Napoca, susţine că decizia CCR duce la o repoziţionare a mediatorilor. FOTO: Arhiva personală
Anca Lucia Stancu, preşdinta Asociaţiei Medierenet din Cluj-Napoca, susţine că decizia CCR duce la o repoziţionare a mediatorilor. FOTO: Arhiva personală

Profesia de mediator a fost aproape uitată în România după ce Curtea Constituţională a stabilit că este neconstituţională obligativitatea părţilor de a trece pe la biroul mediatorului înainte de a începe procesul. Parlamentul României a adoptat o nouă lege cu privire la mediatori în care se încerca „resuscitarea” profesiei. Curtea Constituţională, sesizată de preşedintele Iohannis, a dat, ieri, verdictul.

Cei circa 4.800 de mediatori din România, o profesie apărută în 2006 şi reglementată prin Legea 192 din acel an, primesc o gură de oxigen odată cu decizia adoptată, marţi, de Curtea Constituţională. 
 

Ideea de la care s-a pornit reglementarea profesiei este de a decongestiona sistemul judecătoresc supraaglomerat: părţile sunt stimulate să-şi rezolve litigiul pe cale amiabilă, înainte de a se ajunge în instanţă. Astfel, acestea vor putea încheia un acord de mediere în faţa mediatorului, care va produce efecte juridice. Legea 192/2006 prevedea că înainte de a ajunge în faţa instanţei este obligatoriu ca părţile să treacă pe la mediator, care să le informeze asupra posibilităţii de a încheia un acord de mediere, care înseamnă, teoretic, o economie de bani şi de timp, dacă părţile se înţeleg. În urmă cu câţiva ani, Curtea Constituţională a pronunţat o decizie conform căreia, obligativitatea de a trece pe la mediator înainte de a demara procesul nu este constituţională. Nefiind obligatorie medierea, foarte puţini justiţiabili au apelat la un mediator. 


Curtea Constituţională a fost chemată marţi să se pronunţe asupra unei Legi pentru modificarea şi completarea Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. Breasla mediatorilor a reuşit să treacă prin Parlament un proiect de lege care stabilea două chestiuni esenţiale: obligativitatea medierii înainte de a merge în instanţă (chestiune asupra căreia Curtea s-a pronunţat deja) şi acordul de mediere să fie considerat titlu executoriu dacă este avizat de un avocat sau de un notar. Preşedintele României, USR şi 96 de deputaţi PNL au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea Legii. CCR s-a pronunţat marţi, stabilit că unele prevederi ale legii sunt constituţionale, altele nu. Proiectul se va întoarce la Parlament, care va îl va modifica şi apoi îl va trimite spre promulgare. 

Acordul de mediere, titlu executoriu

„Adevărul” a vorbit cu Anca Lucia Stancu, preşedinte al Asociaţiei Medierenet Cluj-Napoca, mediator autorizat din ianuarie 2009, despre efectele deciziei CCR. 

„Adevărul“: Care este cea mai importantă măsură pentru mediatori care rezultă decizia adoptată, marţi, de CCR? 

Anca Lucia Stancu: De cea mai mare importanţă pentru noi este faptul că acordul de mediere verificat şi atestat din punct de vedere legal de către un avocat sau de către un notar devine titlu executoriu. 

Ce înseamnă asta?

Înseamnă că dacă una dintre părţile medierii este nemulţumită de nepunerea în practică a înţelegerii din acord poate să meargă direct la un executor judecătoresc, fără a mai apela la instanţa de judecată, cum prevede acum reglementarea. Asta cu condiţia ca acordul de mediere să fie verificat şi atestat de către un avocat sau de către un notar. Acest lucru este necesar deoarece după ce mediatorul a reuşit să pună părţile de acord, această înţelegere trebuie să respecte condiţiile de formă şi de fond ale legii. De exemplu, un acord de mediere nu poate fi realizat în situaţia unor drepturi strict personale. Astfel, e necesară implicarea unui avocat sau a unui notar, deoarece mediatorii nu sunt obligaţi să aibă studii juridice, doar studii superioare, deoarece ei nu oferă consultanţă juridică. Chiar şi cei care au studii juridice au intrat în mediere ca mediatori, nu ca jurişti, avocaţi, notari, deci ei nu acordă consultanţă juridică. Aceasta va fi regula, dar vor exista şi excepţii, de exemplu, în mediere se pot stabili condiţiile în care să aibă loc divorţul, dar mediatorul nu pronunţă divorţul. Astfel de acorduri vor merge la încuviinţat la instanţă. 

Cum poate obţine acum, până la modificarea legii, titlu executoriu până pe un acord de mediere?

Acum se merge la instanţă cu acordul ca să fie consfinţit sau se poate merge la un notar pentru autentificare. Şi în cazul în care acordul era autentificat, tot trebuia să se meargă la instanţă pentru a obţine titlu executoriu. 

Modificarea aceasta duce, practic, la simplificarea punerii în executare a acordului în cazul în care lucrurile nu merg aşa cum au fost convenite. De asemenea, acordarea ajutorului public judiciar în materie civilă conform Ordonanţei 51/2008 – când se cer scutiri de taxe şi anumite facilităţi – este condiţionat de dovada faptului că s-a încercat prin mediere rezolvarea litigiului.

Ce altă modificare importantă aţi menţiona?

Este o prevedere care susţine că atunci când deschid un proces în instanţă părţile depun dovada că s-a încercat soluţionarea conflictului prin mediere, dacă o astfel de încercare a avut loc anterior acestui demers. Dacă niciuna dintre părţi nu depune această dovadă, instanţa va solicita părţilor depunerea acesteia până la primul termen de judecată. Solicitarea se adresează atât reclamantului cât şi pârâtului.


Astfel, Legea nouă spune aşa:
 

„În cazurile prevăzute de art. 60 (1) – dacă odată cu primirea cererii de chemare în judecată reclamantul nu a depus dovada că s-a încercat soluţionarea conflictului prin mediere, instanţa odată cu comunicarea cererii de chemare în judecată va solicita atât reclamantului cât şi pârâtului să depună dovada că au încercat soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului dacă o astfel de încercare a avut loc."


Aici mai este un aliniat care spune:


„În cazul în care până la data la care judecătorul fixează prin rezoluţie, potrivit art. 201 alin. (3) din Codul de procedură civilă, primul termen de judecată, niciuna dintre părţi nu comunică instanţei dovada prevăzută la alin.(2), instanţa va solicita părţilor depunerea acesteia  până la primul termen de judecată.”


Ambele articole sunt considerate constituţionale de CCR. Cred că aceste modificări vor avea ca efect faptul că oamenii vor cunoaşte că au această variantă a medierii. Aceasta nu înseamnă că medierea va fi obligatorie. 

În ce situaţii putem apela la mediator? 

În mediere se poate veni cu orice fel de conflict de interese în care părţile au dreptul să negocieze. Prin conflict de interese nu trebuie să ne gândim la infracţiunea din Codul Penal. E important de punctat faptul că în mediere nu e nevoie de martori şi de probe. Apoi, soluţia este a părţilor. În plus, timpul în care se va ajunge la o soluţie este mai scurt comparativ cu situaţia ajungerii în instanţă. Putem să spunem că părţile sunt cele care controlează soluţia şi timpul în care se ajunge la soluţie. 

Cum vedeţi piaţa de mediere din România acum?

Consider că e momentul ca mediatorii să se repoziţioneze în piaţă,  a trecut  multă vreme de când ne raportăm ca variantă alternativă a instanţei şi ne uităm în curtea judecătoriilor şi tribunalelor. Există multe conflicte în jurul nostru, mai multe decât sunt în instanţă şi cu siguranţă putem să ne adresăm şi acestora. Cred că e important pentru mediatori să înţeleagă faptul că suntem o profesie liberală şi că e nevoie să ne vedem fiecare biroul ca pe propria noastră afacere. Pentru asta avem de învăţat de la oamenii de afaceri, iar noi, mediatorii, putem să-i ajutăm pe oamenii de afaceri să câştige mai mult timp, ca să câştige mai mulţi bani. Observ o deschidere mai mare a avocaţilor de a colabora cu mediatori. De asemenea, sunt selectivi cu alegerea mediatorului, ceea ce este de înţeles şi de apreciat, şi doresc ca mediatorul cu care lucrează să fie implicat profesional şi ştie ceea ce face. 

Ce spun avocaţii: medierea nu este obligatorie

„Adevărul” a stat de vorbă despre efectele deciziei CCR şi cu avocatul Achim-Sorin Răzoare, partener Laurenţiu, Laurenţiu şi Asociaţii - Societate civilă de avocaţi. 


„În cadrul şedinţei din data de 18 septembrie 2018, Curtea Constituţională a soluţionat, în cadrul controlului de constituţionalitate antepromulgare, obiecţia de neconstituţionalitate privind proiectul de modificare a Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi a declarat neconstituţionale toate dispoziţiile referitoare la caracterul obligatoriu al medierii, indiferent dacă acestea se refereau la medierea înainte de iniţierea unui proces sau pe parcursul soluţionării acestuia. Aşadar, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, medierea poate fi o procedură recomandată părţilor de către instanţa de judecată, aceasta având posibilitatea de a solicita părţilor, în cadrul procedurii prealabile, să depună la dosarul cauzei dovada că au încercat soluţionarea prin mediere a conflictului dintre ele, însă, în măsura în care o astfel de încercare nu a avut loc, părţile nu pot fi sancţionate.  
 

Tot în cadrul şedinţei de ieri, Curtea Constituţională a stabilit că articolul din cuprinsul proiectului referitor la caracterul executoriu al acordului de mediere este constituţional în întregime, astfel încât, în măsura în care proiectul de lege va fi promulgat, acordul de mediere va constitui titlu executoriu şi în cazul în care acesta este atestat de către avocaţii aleşi ai părţilor sau de către avocatul ales de către mediator cu acordul părţilor, nu doar atunci când este autentificat de către un notar public sau aprobat de instanţa de judecată, cum este în prezent.

Ca urmare a deciziei Curţii Constiuţionale de ieri, proiectul legislativ se întoarce în Parlament pentru a fi eliminate articolele care au fost declarate neconstituţionale”, a susţinut acesta. 

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite