Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Ce spun psihologii despre regulamentul liceului unde pletoşii sunt interzişi. „Tunsoare adecvată, fără şuviţe colorate, aproximativ 4-5 centimetri“

46
23 Oct 2017 18:14:53
Autor: Remus Florescu
Tudor Helgiu a fost dat afară de la ore din cauza părului lung. FOTO: Impact Cluj
Tudor Helgiu a fost dat afară de la ore din cauza părului lung. FOTO: Impact Cluj

„Adevărul” a găsit regulamentul care a provocat un scandal naţional, după ce mai mulţi elevi au fost daţi afară de la ore pentru că aveau plete şi bărbi. Nu era pe site-ul instituţiei, deşi a fost adoptat de anul trecut. Am vorbit cu profesorul Daniel David, autorul "Psihologiei poporului român", despre implicaţiile psihologice ale regulamentelor de acest gen.

Daniel David, prorectorul pe cercetare din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi autorul „Psihologiei poporului român”, a vorbit cu „Adevărul” despre scandalul de la liceul confesional clujean „Inochentie Micu”, unde elevii cu bărbi şi plete au fost scoşi de la ore şi trimişi acasă. „Există vreun impact psihologic negativ ce decurge din obligarea elevilor de a se conforma cu anumite standarde de genul: fără plete, fără barbă, uniformă? Cum se procedează în ţări cu sistemul de educaţie dezvoltat? Care sunt problemele adevărate ale învăţământului preuniversitar?
 
Daniel David susţine că dacă există un regulament în ceea ce priveşte lungimea părului, acesta trebuie respectat, cu condiţia ca acesta să fie rezultatul deciziei luate de consiliul şcolii şi de reprezentanţii părinţilor. În lipsa unei sancţiuni clare, regulamentul nu are valoare şi nu permite directorului să-i scoată pe elevi de la ore şi să-i trimită acasă.


În căutarea regulamentului pierdut
 

Pe siteul liceului sunt postate două regulamente: Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Şcolii şi Regulamentul Intern.
 
În primul document se vorbeşte despre „ţinută decentă”, dar nu se precizează nimic despre lungimea părului. Tudor Helgiu, elevul de la care a pornit acest scandal, susţine că un astfel de regulament nu a existat în momentul în care el şi alţi colegi au fost scoşi de la ore pe motiv că au plete şi bărbi. Mama elevului a declarat presei că ea nu a semnat un astfel de document.
 
Directorul Liceului Greco-Catolic „Inochentie Micu”, Petrică – Daniel Tintelecan, susţine că documentul a fost aprobat în Consiliul de Administraţie pe 13 octombrie 2016 şi a fost trecut prin toate procedurile legale. „Nu avem informatician”, explică preotul-profesor Tintelecan motivul pentru care regulamentul nu a fost postat pe site-ul liceului.   Atunci de unde să ştie părinţii despre el? „Regulamentul a fost prelucrat în faţa profesorilor şi apoi în faţa părinţilor. Din câte cunosc eu, majoritatea au semnat că au luat la cunoştinţă”, spune directorul. În ceea ce-i priveşte pe elevi, Tintelecan spune că regulamentul a fost afişat în toate clasele. „În clasa noastră nu există un astfel de regulament”, arată Tudor Helgiu, care recunoaşte că în unele clase există, dar bănuieşte că în unele clase a fost postat după scandalul din urmă cu câteva zile. „Noi am dat dispoziţii să fie în fiecare clasă afişat de anul trecut, acum e adevărat că în unele clase a dispărut cu totul sau numai foi din el”, a precizat directorul. 
 

Ce prevede regulamentul

 
Într-un final, directorul şcolii a trimis pe adresa redacţiei „Adevărul”, „Regulamentul” pe baza căruia s-a bazat atunci când a trimis elevii să se tundă. În primul rând, acesta a fost emis doar anul trecut, în octombrie, ceea ce face ca argumentele de genul: „Dacă ţine aşa de mult la părul lui, de ce a mers Tudor Helgiu la un liceu confesional, unde sunt interzise pletele?” să nu mai stea în picioare. Tudor este elev în clasa a X-a, deci în momentul în care a făcut opţiunea pentru acest liceu nu exista un regulament privind lungimea părului. În al doilea, rând vedem că lipsesc prevederile privind barba, deşi de la ore au fost scoşi şi elevii cu barbă. 
 
În Anexa 3, a noului Regulament se arată: 
 
„Art. 1. Ţinuta vestimentară a elevilor Liceului Greco-Catolic „Inochentie Micu” este următoarea:
Pentru fete
–camaşă/bluză albă, fustă/pantalon bleumarin şi jerse roşu cu emblema şcolii;
–coafură simplă, culoare naturală, fără şuviţe, iar părul mai lung să fie prins în coadă.
-fără machiaj strindent, cercei mari, pierce-suri şi exces de accesorii (coliere, pandantive,
brăţări, inele)
-din motive de securitate nu se admit unghii lungi şi tehnice, se admite ojă transparentă albă.
-nu se admit colanţii sau pantalonii scurţi sau trei sfert.
-fusta, dar care să aibă o lungime minimă până la genunchi.
-din motive de securitate, nu se admit tocuri peste 5 cm şi platformele la încălţăminte.
 
Pentru băieţi
 
-camasa/tricou alb, pantalon bleumarin si jerse bleumarin cu emblema scolii;
–tunsoare adecvată, fără şuviţe colorate, aproximativ 4-5 cm.
-fără cercei, pierce-uri şi accesorii la vedere (lanţuri, brăţări ţinte catarame mari etc).
-nu se admit pantalonii scurţi sau trei sfert. 
 

Unde a încălcat directorul Regulamentul 

 
Decizia directorului de a-i scoate pe elevi de la ore şi trimiterea să se tundă s-a făcut în afara Regulamentului invocat de preotul-profesor Tintelecan, care prevede:  
(4) Sancţiunile ce pot fi aplicate elevilor sunt:
a) observaţie individuală;
b) mustrare scrisă;
c) retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit, a bursei sociale, Bani de liceu, a bursei profesionale;
d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ;
e) preavizul de exmatriculare;
f) exmatriculare.
În plus, Regulamentul mai prevede: „(5) Toate sancţiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor cât şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor
legali. Sancţiunea se aplică din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.
(6) Sancţionarea elevilor sub forma mustrării în faţa colectivului clasei sau al şcolii este interzisă în orice context.”
 

Adevărul: Cine are dreptate în scandalul de la liceul „Inochentie Micu”?

 
Daniel David: Se exagerează şi de o parte şi de alta.  Şi în spaţiul vestic sunt şcoli în care ţi se cere uniformă, o ţinută de un anumit tip, inclusiv lungimea părului. Problema este că dacă ceri o anumită ţinută, acest lucru trebuie făcut printr-un regulament explicit care a fost adoptat prin consultarea părinţilor, care trebuie să ştie la ce să se aştepte atunci când îşi trimit copiii la şcoala respectivă. Trebuie să existe o anexă clară privind ţinute la contractul pe care-l semnează părinţii. 
 

Şcoala susţine că există.

 
Dacă există, cu atât mai rău pentru părinte şi copilul respectiv. Dacă există un regulament, acesta trebuie să mai conţină ceva. Nu doar ce e voie şi ce nu e voie. Trebuie specificate şi pedepsele care se aplică dacă nu respecţi anumite reguli, nu le inventează dirigintele sau directorul ad-hoc. Dacă s-a stabilit că părul trebuie să fie într-un anumit fel, trebuie să fie precizată şi sancţiunea pentru nerespectare. Trebuie văzut dacă în momentul în care părintele a semnat contractul cu şcoala a primit această anexă cu privire la ţinută. A semnat regulamentul respectiv? Trebuie ca aceste lucruri să fie explicite, nu elevii să fie scoşi în curtea şcolii şi apoi trimişi acasă. 
Dacă lucrurile sunt organizate în acest fel, asta înseamnă o procedură care funcţionează în orice democraţie avansată. Nimeni nu se poate plânge că este discriminat sau să spună că e o chestie comunistă. Şi în şcolile din Marea Britanie, de exemplu, trebuie să poţi uniformă. Probabil că greşeala e şi de o parte şi de alta. 
 

La finalul lunii se va face o dezbatere privind o posibilă revizuire a regulamentului. Cum ar trebui acesta adoptat?  

 
Dacă regulamentul are suportul consiliului şcolii, dacă are suportul Asociaţiei de Părinţi, dacă a fost trecut prin nişte filtre, a fost aprobat de minister şi prevede că elevul trebuie să aibă o anumită lungime a părului atunci e clar: elevul trebuie să schimbe şcoala, dacă vrea să rămână cu plete. Dacă nu-mi place uniforma unui liceu asociat cu Harvardul nu mă duc la acel liceu, pentru că nu voi fi lăsat să merg în blugi, deşi imaginea mea despre mine este a unui Che Guevara cu blugi. Lucrurile cred că sunt la mijloc.
 

Există studii ştiinţifice care spun că dacă impui o anumită vestimentaţie/lungime la păr afectezi dezvoltarea personalităţii elevului?

 
Nu ştiu să fie. Poţi să spui atunci că-ţi afectează personalitatea şi dacă se uită cineva urât pe stradă la tine şi te-ai simţit jignit. Cum poţi să controlezi asta? Deja devenim prea sensibili. 
 

S-a vehiculat foarte mult de către tabăra care-l susţine pe Tudor Helgiu nevoia de a respecta libertatea de exprimare, libertatea la propria imagine, care sunt prevăzute în Statutul elevului.

 

 
Sigur că da, dar exprimarea ta se face în societate şi nu trebuie să afecteze exprimarea altora. Drepturile tale trebuie să le obţii, dar respectând şi drepturile celorlalţi. Dacă ceilalţi părinţi, majoritatea dintre ei, cred că ar trebui să există o anumită ţinută, până la urmă aceasta este esenţa democraţiei. Regulamentul trebuie asumat de majoritatea consiliului profesoral şi de majoritatea reprezentanţilor părinţilor. Lucrurile sunt mai simple decât par.  
 

Tudor spunea că la vârsta lui dreptul la imagine, la exprimare e foarte important?

 
Te poţi exprima cum vrei, dar când eşti la un liceu eşti în limitele unui regulament. Dacă se trezeşte mâine că nu vrea să stea în bancă, ci pe o pernă, în mâini? Da, să stea, dar nu la şcoală. La şcoală nu poţi să faci ce vrei. În societatea există reguli, doar că acestea trebuie făcute cu cap. Să fie de bun-simţ şi să fie sancţiunea inclusă în regulament, nu să depindă de moftul şefului care implementează regulamentul. Dreptul elevului este să ştie că dacă va încălca o anumită regulă, va primi o pedeapsă prestabilită. Ăsta e dreptul lui. 
 

Care sunt problemele reale ale învăţământului preuniversitar? 

 
Învăţământul universitar. Este problema întregii societăţi româneşti. Învăţământul superior dă profesioniştii care vor deveni doctori, economişti, profesori. Dacă ăştia sunt slabi, economia va fi slabă, medicina va fi slabă, educaţia preuniversitară va fi slabă. Ei formează profesorii care lucrează în preuniversitar, iar învăţământul superior la noi e cangrenat de nişte impostori care şi-au dat titluri de doctor fără să merite, sunt academicieni fără să aibă o operă ştiinţifică, s-au înfiinţat universităţi particulare care n-au nicio treabă cu mediul academic, ci au scopul de a face bani. Toată structura statului a fost infestată cu funcţionari, majoritatea absolvenţi ai acestor facultăţi particulare şi membri în astfel de academii şi instituţii penibile. În momentul în care mediul academic e lovit, toată societatea e în cap şi nu văd cum se poate rezolva această problemă. Degeaba corectezi în economie, degeaba corectezi în industrie, că mediul universitar îţi tot dă oameni opuşi reformei pe care vrei s-o faci. De aia reformele în România nu ţin. Poţi să vii cu super-reforme locale, dar până nu însănătoşeşti nucleu central, lucrurile nu se vor schimba, faci tratament simptomatic, nu cauzal. Nucleul central nu prea ai cum să-l corectezi, fiindcă aceştia ocupă toate poziţiile centrale din stat şi din societate. 
 

Revenind un pic la cazul nostru, în liceele din România avem tineri care trăiesc într-o eră a tehnologiei foarte diferite de cea de acum 10 sau 20 de ani. Pe de altă parte, la şcoală ei au profesori formaţi într-o paradigmă veche? Ce rezultă din această interacţiune? Putem să spunem că incidentul de la Inochentie Micu are legătură cu acest fenomen?

 
Poate fi vorba şi despre acest fenomen, dar din păcate tinerii de astăzi văd nişte comportamente la suprafaţă, dar nu înţeleg instituţiile din spaţiul vestic. Şi acolo libertatea nu e cum o vedem la televizor, nu e aşa. Şi acolo sunt reguli la licee, reguli la şcolile generale, unele draconice, care sunt şi respectate. Tinerii văd prin filme că cineva e mai rebel şi spun „aşa sunt americanii”. Nu-s chiar aşa americanii, nu-s chiar aşa de rebeli sau dacă sunt rebeli sunt rebeli în nişte limite ale unui regulament explicit. Pe de altă parte, ai paradigma dominantă a celor care sunt formaţi în perioada comunistă, în puterea este concentrată, profesorul e  Dumnezeu, dacă cumva ai pus o întrebare e ca şi cum i-ai submina autoritatea. Cred că adevărul nu e la mijloc, e mai aproape de tineri, dar nu e chiar acolo. Nici ei nu înţeleg mecanismele vestice, dar adevărul e mai aproape de ei. 
 

Rezultatul sistemului preuniversitar din România din prisma a „materiei prime” care ajunge la facultate cum ţi se pare? 

 
N-ar fi o problemă. Eu aud colegi că se plâng „ce slab pregătiţi sunt elevii care ajung la noi”. Eu nu sunt de acord cu asta: funcţia noastră în primii trei ani e să-i luăm pe studenţi, să le dăm o cultură generală şi să-i pregătim pentru universitate. Universitatea începe la masterat. Sigur, noi îi spunem universitate, de fapt este corespondentul românesc al college-ului american. Şi eu aş vrea să vină copii mai buni, care să ştie măcar ordinea operaţiilor matematice, dar n-am ce face, nu-i scot specialişti în anul I şi II, hai să-i învăţ eu dacă n-a învăţat la liceu. După aceea, la master şi doctorat, da. Ei au rămas cu fantasma de pe perioada comunistă când admiterea era foarte grea şi cei care intrau erau foarte buni. Astfel puteau să facă cu ei deja pregătire de specialitate din anul I. Acum nu mai e aşa. În SUA dacă vorbeşti cu elevi de undergraduate, care corespunde licenţei de la noi, te înspăimânţi. Nu cunosc nici cât ştie un licean de la noi. Ei se miră că joi facem ecuaţii diferenţiale şi alte chestii la liceu. Un pic şi noi trebuie să înţelegem lucrurile. 
 
Citeşte şi:
 
Tudor Helgiu a câştigat prima luptă cu directorul şcolii: pletoşii şi bărboşii pot intra la ore. Urmează „războiul”
 
Elevi trimişi acasă de directorul şcolii pentru că aveau părul lung: „Capacitatea psihică încă e determinată de cum arăţi“
 
Mihai Goţiu cere explicaţii oficiale ministrului Educaţiei în cazul liceenilor trimişi acasă pentru că aveau părul lung

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

46 Comentarii

b. e.
23.10.2017, 18:30:07

Tudor Helgiu seamănă cu Mowgli sau Tarzan, când erau mici.

-1 (15 voturi)
Iris IRIS
23.10.2017, 18:35:53

si fetele fara zulufi iesiti afara pe sub bentita alba care sa fie pe frunte. Romania ....ha ha ha ha !!!

-4 (16 voturi)
Stan Toma
23.10.2017, 18:51:07

Nu stiam ca parul elevilor este o asa de mare problema pentru societatea romanesca .Mi se pare o dezbatere puerila care nu duce nicaieri . Daca in indepartatul ev mediu european igiena era o problema , ma gandesc ca acum a fost depasita . Nu mai stiu statisticile care acum cativa ani scriau ca consumul de sapun pe cap de locuitor in romania era mult sub media europeana. Poate din acest motiv sa existe inca dobitoci cara sa asimileze parul lung cu parul neingrijit .

-2 (16 voturi)
POLITICALLY INCORRECT
23.10.2017, 19:05:01

in realidad fiecare institutie poate impune anumite coduri vestimentare...nu s-a inventat roata acum

+10 (14 voturi)
albu gaby
23.10.2017, 19:20:57

Da, am vazut unde a gresit scoala, directorul, elevul, parintii, tara, socitatea, toti! Acum sa vedem unde greseste Adevarul! Greseala ziaralui este ca face vilva, da nas elevilor, timoreaza cadrele didactice in general si prin spatiul public in toata tara! Una dintre functiile de baza ale scolii este obisnuirea elevilor, tinerilor cu idea ca isi vor desfasura viata intr-o societate, unde trebuie sa se integreze, unde sint reguli si unde aceste reguli trebuiesc respectate. Daca nu, sint diferite nivele de sanctiuni si masuri coercitive!

+9 (19 voturi)

Vezi toate comentariile (46)

Modifică Setările