Cel mai bun manager de cluster din UE este o româncă: „România e ultima la inovare şi digitalizare. Avem nevoie de educaţie tehnologică din clasele primare”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„România este la coada clasamentului european privind inovarea şi digitalizarea”, spune clujeanca Bianca Muntean, CEO-ul Transilvania IT Cluster, care a fost aleasă, zilele trecute, managerul de cluster european al anului 2019. România poate face saltul de pe această nefastă poziţie, spune specialista care a explicat pentru „Adevărul” care sunt paşii de urmat.

Clujeanca Bianca Muntean, managerul Transilvania IT Cluster, a fost aleasă, zilele trecute, managerul de cluster european al anului (2019 EU Cluster Manager of the Year). De asemenea, clujeanca face parte din grupul de experţi pe clustere al Comisiei Europene – care va oferi consiliere în ceea ce priveşte programul de finanţare Industry 2030, cel mai ambiţios proiect european de sprijinire a digitalizării şi inovării în economia europeană. 


În cazul primei distincţii, Muntean a fost aleasă de managerii clusterelor din UE pe baza muncii pe care a depus-o în cadrul Transilvania IT Cluster şi ARIES Transilvania; în ceea ce priveşte poziţia în grupul de experţi pe clustere al Comisiei Europene, clujeanca a fost singurul manager de cluster din Europa de Est invitat să participe la activităţile de consiliere.  

Într-un interviu pentru „Adevărul”, Muntean spune că suntem pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte digitalizarea şi inovarea, dar crede că România poate face „saltul” de care are nevoie pentru a scăpa de coada clasamentului. Specialista a explicat de ce avem nevoie pentru aceasta şi cum a ajuns managerul de cluster european al anului. 

Codaşi la inovare   

Conform „Tabloului de bord privind inovarea” din 2019 în Uniunea Europeană, România este inclusă în categoria „inovatori modeşti” şi ocupă ultimul loc.

Pe baza punctajelor obţinute, ţările UE se încadrează în patru grupe de performanţă: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderaţi şi inovatori modeşti. Suedia este liderul în materie de inovare la nivelul UE în 2019, fiind urmată de Finlanda, Danemarca şi Ţările de Jos. Regatul Unit şi Luxemburg şi-au pierdut statutul de „lideri în materie de inovare”, alăturându-se altor ţări din categoria „inovatorilor puternici”, în timp ce Estonia face parte, pentru prima dată, din grupul „inovatorilor puternici”.

Din 2011 până în prezent, performanţele în materie de inovare ale UE au crescut, în medie, cu 8,8 %, 25 de ţări ale UE sporindu-şi performanţele în acest domeniu. Cele mai bune performanţe s-au înregistrat în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Regatul Unit, Estonia şi Ţările de Jos, în timp ce România şi Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanţelor în acest domeniu.

Acelaşi raport arată că „performanţele UE în materie de inovare s-au îmbunătăţit în mod constant timp de patru ani la rând. În premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei o depăşeşte pe cea a Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, UE continuă să piardă teren în faţa Japoniei şi a Coreei de Sud, iar China vine rapid din urmă.”

Pe penultimul loc la digitalizare

Comisia Europeană a făcut public în iunie 2019 Indexul privind Economia Digitală şi Societatea (DESI). România este pe penultimul loc, fiind urmată de Bulgaria şi devansată, la mică distanţă, de Grecia. 

„În ultimul an, toate ţările UE şi-au îmbunătăţit performanţele digitale. Finlanda, Suedia, Olanda şi Danemarca au obţinut cele mai mari note în ceea ce priveşte indexul DESI 2019 şi se numără printre liderii mondiali în digitalizare. Aceste ţări sunt urmate de Regatul Unit, Luxemburg, Irlanda, Estonia şi Belgia. Totuşi, alte câteva ţări mai au un drum lung, iar UE în ansamblu are nevoie de îmbunătăţiri pentru a putea concura pe scena globală”, se arată în raport. 

Unul dintre elementele principale ale indexului de digitalizare se referă la integrarea tehnologiei digitale la nivelul întreprinderilor şi al comerţului electronic. „Prin adoptarea tehnologiilor digitale, întreprinderile îşi pot îmbunătăţi eficienţa, reduc costurile şi pot relaţiona mai bine cu clienţii şi partenerii de afaceri. În plus, internetul ca punct de vânzare oferă acces la pieţe mai largi şi potenţial de creştere”, se mai arată în raport. 

Ce soluţii sunt 

„Un atu important al României este faptul că o mare parte de digitalizare care se face acum în Europa de Vest se face cu firme româneşti, deci există expertiză în acest sens”, a precizat specialista. 

Muntean spune că pentru ca România să scape de coada clasamentului ar mai fi nevoie de:

stabilitate: „ne încurcă perioada de incertitudini, mergem la Guvern şi nu ştim dacă cel cu care am discutat mai e în funcţie. Noi suntem apolitici şi am găsit înţelegere la unii specialişti din Guvern, pentru că indiferent de partid, există oameni care înţeleg importanţa a ceea ce facem noi. S-a întâmplat din păcate să reluăm discuţiile de la zero, deoarece respectivul ministru sau secretar de stat nu mai era în funcţie. S-a întâmplat ca oficiali ai Comisiei Europene să nu poată demara proiecte din cauză că nu le răspundea nimeni din Guvern. Au aflat mai târziu că au trimis documentele pe adresa unui ministru, care între timp a fost schimbat.  

Programul „Industry 2030” va reprezenta coloana vertebrală a strategiei europene de  digitalizare şi de eficientizare a companiilor europene şi creşterea competitivităţii. Comisia europeană doreşte feed-back de la firul ierbii şi de aceea a înfiinţat mai multe grupuri de experţi pe domenii. Eu au fost desemnat în grupul responsabil cu politica pentru clustere. Vor exista fonduri importante pentru digitalizare, dar ne va fi greu să le accesăm fără sprijin guvernamental. UE va aloca fonduri, dar de infrastructura care să managerieze toate aceste proiect va trebui să se ocupe Guvernele la nivel naţional sau regiunile. 

- Înfiinţarea unui program naţional de sprijinire cu bani a IMM-urilor care doresc să se digitalizeze, aşa cum este în alte ţări. E importantă stabilitatea guvernamentală deoarece pentru digitalizare este nevoie de sprijin din partea guvernului pentru firmele non-IT. Firmele sunt interesate, dar vorbim de investiţii masive. 

- Partea de colaborare e foarte importantă , să vorbim unii cu ceilalţi pentru că numai aşa vom putea acel salt, dacă lucrăm fiecare ca entităţi separate acest lucru nu se va întâmpla, pentru că impactul e mic. Sunt şi provocări legate de dialog între firmele de IT şi firmele non-IT, la fel cum există probleme de dialog între  autorităţile publice şi firme.

„Trebuie să facem mai mult cu  mult mai mulţi. Nu ajunge ce se întâmplă la Cluj”

Munca pe care Bianca Muntean a făcut-o la Cluj prin Transilvania IT Cluster i-a atras câştigarea titlului de 2019 EU Cluster Manager of the Year. Specialista spune că pentru a creşte la nivel de ţară nu este de ajuns ca lucrurile să evolueze doar în centre precum Clujul: „trebuie să facem mai mult cu  mult mai mulţi. Nu numai la Cluj”.

Managerul de cluster a explicat ce s-a făcut la Cluj şi s-ar putea replica în alte oraşe pentru a creşte nivelul de digitalizare şi inovare al ţării:


 

- Au fost convinse firmele de IT să se implice în educaţie specialiştilor în universităţi. Companiile au înţeleg că nu se pot aştepta doar la universităţi să le asigure resursa umană necesară şi s-au implicat material şi cu resurse umane în programe universitare. Sunt firme precum NTT Data şi Porsche care au investit în asta. Firme precum Arobs şi Fortech au investit în programe de antreprenoriat, deoarece din cauza mentalităţilor comuniste, noi nu avem o cultură a antreprenoriatului şi e important să fie inoculată cât mai devreme 

- Întrucât resursa umană este activul principal, noi milităm pe lângă firme să sprijine programe de educaţie tehnologică încă din clasele primare, din ciclul gimnazial, care chiar dacă nu oferă beneficii imediate va conta la nivel de societate. Acum există astfel de programe, şi vorbesc despre „Digital kids”, care are un program de robotică pentru elevi şi „Simplon”, care are un proiect de programare pe înţelesul elevilor. Problema este că accesul la acestea se face cu plată şi pot beneficia un număr redus de copii. Noi lucrăm la o platformă care să aducă în acelaşi loc toţi furnizorii de programe de educaţie pentru elevi, fie că vorbim despre IT, robotică, ştiinţe. Dorim să implicăm în acest proiect şi autorităţile locale şi mediul de afaceri, astfel încât să avem astfel de programe implementate în cât mai multe şcoli.

- Din cluster fac parte diverse companii, IMM (Intreprinderi Mici şi Mijlocii)-uri, administraţia publică locală şi zona de universităţi. Noi ne-am dorit să punem IMM-urile pe primul loc, să creem cadru colaborativ între IMM-uril din diferite domenii şi între IMM-uri şi celelalte entităţi ale clusterului. Am acordat un sprijin imporat IMM-uri pe zona de inovare. În ultimii 2 ani singurul câştigător din România al SME (principalul mijloc de sprijin al IMM-urilor inovative de către Comisia Europeană). Proiectul câştigător a fost generat prin colaborarea cu noi, cu clusterul. Noi am avut în 2017 un proiect derulat cu Agenţia Europeană Spaţială prin care aceasta a pus la dispoziţie date colectate prin intermediul sateliţilor dezvoltatorilor de soft, care să vină cu propuneri noi, cu aplicabilitate în orice domeniu, iar aplicaţia cu care a câştigat compania membră a clusterului - Indeco Soft de la Baia Mare - este o aplicaţie pe zona de agricultură prin care folosind date satelitare analizează diverse zone şi gradul de împădurire al diferitelor zone din regiuni alocate. Au câştigat faza 1 – 50.000 de euro, dar nu e importată neapărat suma, ci  cunoştinţele, având în vedere că au  avut acces la un coach internaţional de business, care i-a ajutat să privească afacerea în context global, să-şi construiască un model de business. Este singurul IMM din ţară din ultimii 2 ani care a câştigat faza 1 a unui astfel de instrument de finanţare SME Instrument.

- Ce am mai făcut important este că prin intermediul acestor clustere am pus la aceeaşi masă a toate părţile implicate: firme it, autorităţi, universităţi, firme non-it. Trebuie să vorbim toţi aceeaşi limbă. 

- Prin conferinţele internaţionale pe care le-am organizat am adus notorietatea Clujului ca centru important IT.

Carte de vizită  

Binca Muntean este director ARIES Transilvania, managerul Transilvania IT Cluster, vicepreşedintele Transilvania Creative Industries Cluster. 

A lucrat din 1999 la implementarea unor proiecte europene pe diverse domenii precum resurse umane, dezvoltare, sprijin pentru IMM-urile inovatoare româneşti, noile tehnologii. Din 2002 a fost implicată în elaborarea diverselor strategii regionale şi sectoriale de dezvoltare:  Strategia de dezvoltare 2007-2013 a Transilvaniei, Politici de recomandare în sectorul public, Strategia de dezvoltare pentru sectorul IT din România, Promovarea şi mobilizarea IMM-urilor pentru PC7. Este formator şi evaluator naţional certificat pentru managementul proiectelor, fondurile structurale şi fondul de coeziune, din 2008.

   

Citeşte şi


Preşedintele Cluj IT Cluster: „Într-o economie globalizată companiile din orice domeniu care vor să facă faţă concurenţei trebuie să adopte tehnologiile digitale”

Capitala IT-ului din România: oraşul în care 1 din 11 angajaţi lucrează în domeniu

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite