Cel mai tânăr director din istoria Operei Române din Cluj, Florin Estefan: „Nu e uşor să devii «şeful» foştilor tăi colegi!”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Directorul Operei Române din Cluj, Florin Estefan (33 de ani), explică de la ce a plecat „scandalul” licitaţiei de obiecte muzicale casate şi face un bilanţ al primelor şase luni de mandat: renovarea foyer-ului Operei, reamplasarea Stemei României Unite, premiera operei “Werther“, Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de ”Mare Ofiţer” şi cooptarea Simonei Noja ca preşedintele onorific al Ansamblului de Balet al Operei.

Florin Estefan (33 de ani), cel mai tânăr director al Operei Române din Cluj, a dat un interviu pentru "Adevărul" în care aduce lămuriri cu privire la licitaţia de instrumente muzicale şi face un bilant al celor aproape 6 luni de mandat. 

Plecarea fostului director al Operei Române din Cluj s-a făcut cu scandal, iar acum, la aproape şase luni de la numirea dumneavoastră oficială în funcţie, presa a relatat despre un nou scandal, cum se simte Florin Estefan în postura de manager după aproape o jumătate de an? 

Eu cred că un manager al unei instituţii de spectacole trebuie să acorde atenţie în egală măsură oamenilor cu care lucrează şi publicului căruia se adresează. Pentru că având această funcţie, eşti responsabil şi faţă ce colegii tăi, împreună cu care încerci să construieşti ceva durabil, dar şi faţă de oamenii care vin la spectacole şi cărora vrei să le oferi calitate, frumuseţe, emoţie. Dintr-o anumită  perspectivă sunt un om norocos, pentru că Opera Naţională Română din Cluj este casa mea, locul unde m-am format şi unde am început să cânt, aşadar când am preluat acest post eram familiarizat cu problemele instituţiei şi ale colegilor mei. Din altă perspectivă însă, nu e uşor să devii “şeful“ foştilor tăi colegi ! Fără să vrei, se schimbă percepţia lor asupra ta, se poate schimba şi percepţia ta asupra lor. Cu siguranţă s-au mărit responsabilităţile mele faţă de ei. Încerc, în fiecare zi, să menţin un echilibru care să-mi permită să-mi îndeplinesc atribuţiile de manager şi în acelaşi timp să rămân colegul de scenă de până acum. Cred că numai lucrând împreună, şi având încredere unii în ceilalţi, vom putea face spectacole valoroase, de care spectatorii noştri să se bucure atunci când ne trec pragul, dar şi alte lucruri care să rămână în urma noastră. Ştiu, poate părea utopic ce spun, dar încrederea se contruieşte, prin atitudine şi prin ceea ce faci concret şi poate deveni realitate. 

Ce aţi reuşit să faceţi, concret, până acum? 

Ca să poţi să faci orice, în primul rând trebuie să te simţi bine acolo unde trăieşti sau lucrezi. Doar că noi în Operă nu putem face cheltuieli ca să avem condiţii mai bune de lucru, chiar daca ne dorim, pentru că nu deţinem drepturile de administrare ale clădirii şi nu avem buget alocat pentru lucrări de întreţinere a acesteia. Am reuşit însă anul acesta să rezolvăm problema igrasiei din foyer-ul Operei, care de 10 ani oferea o imagine ce lăsa mult de dorit publicului nostru şi al Teatrului Naţional. Cu ajutorul  Ministerului Culturii, Ionuţ Vulpescu, am primit aprobarea necesară pentru igienizarea acestui spaţiu, în luna aprilie, când încă eram în timpul interimatului. Acum totul arată mult mai bine şi ne putem primi publicul în mod civilizat. Trei luni mai târziu, cu ajutorul unor oameni inimoşi, am reuşit să refacem complet trei cabine ale soliştilor, de la zugrăvit, până la schimbarea mobilierului. De asemenea, am amenajat un spaţiu profesionist pentru machiaj, care nu exista înainte, tot cu ajutor privat. Se va putea face mult mai mult, dacă această clădire va intra în renovare, sperăm noi, începând cu anul viitor.  Pentru moment, ne putem mândri că am reuşit reamplasarea Stemei României Unite în sala Operei, în seara de 4 octombrie, când am deschis stagiunea, în prezenţa Alteţei Sale Regale Principelui Radu al României. Instalarea Stemei, care reuneşte însemnele heraldice ale tuturor provinciilor româneşti, a fost, la finalul Primului Război Mondial, un gest care a celebrat Marea Unire. După cum ştiţi, Opera Naţională Română este primul teatru liric din România, creat cu aprobarea Majestăţii Sale Regelui Ferdinand I. Stema Regală a fost îndepărtată după instaurarea comunismului, iar acum a fost reaşezată în vechiul său loc. Stagiunea a debutat cu premiera operei “Werther“, producţie realizată de o echipă internaţională, iar în aceeaşi seară am sărbătorit-o şi pe renumita mezzosoprană Viorica Cortez, la 50 de ani de la debutul său pe scena clujeană. De altfel, Viorica Cortez a pregătit soliştii care au cântat în “Werther“ şi avem intenţia să o invităm şi pentru alte proiecte viitoare. După acest succes de început de stagiune, în luna noiembrie am fost onoraţi când instituţia noastră a primit din partea preşedinţiei României Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de ”Mare Ofiţer”, cu prilejul aniversării a 95 de ani de la înfiinţare. Este o distincţie care ne responsabilizează pentru viitor. 

De asemenea, Simona Noja, directoarea Şcolii de Balet a Operei din Viena, este preşedintele onorific al Ansamblului de Balet al Operei. 

Ce alte premiere aţi mai realizat până acum, sau aveţi în pregătire ? 

Am avut în 15 noiembrie premiera operei “Boema“, în care ne-am bucurat să-i avem invitaţi pe soprana Anita Hartig, tenorul Teodor Ilincăi şi basul Adrian Sâmpetrean, doi dintre cei mai valoroşi solişti români care cântă acum în străinătate. Alături de ei, soliştii noştri, corul Operei şi toţi colegii noştri din echipa artistică şi tehnică au creat un spectacol care a avut un imens succes la public şi prin care am sărbătorit şi parteneriatul nostru cu TVR Cluj, la 25 de ani de la înfiinţarea acestui post regional. Acum suntem în repetiţii pentru premiera cu “Bal mascat“, care va avea loc peste numai câteva zile, pe 13 decembrie, dar repetăm concomitent pentru premiera cu “Evgheni Oneghin“, pe care o vom prezenta în 18 ianuarie. Sperăm ca publicul nostru să se bucure de toate aceste spectacole şi să ne umple sălile în continuare. 

Ce planuri de viitor aveţi ?

Până la finalul stagiunii vom mai avea o premieră, “Nabucco“, va fi o producţie spectaculoasă, despre care nu voi dezvălui acum detalii. De îndată ce vremea se va încălzi, vom relua spectacolele în aer liber, în Cluj, dar şi în alte oraşe, cu primăriile cărora vom semna parteneriate. Vom participa la Sibiu Opera Festival, în septembrie. 

Îmi doresc ca anul 2016 să fie un an cu o mai mare deschidere internaţională pentru noi, şi mă gândesc să reînnoiesc parteneriatul cu Opera Europa, asociaţia europeană a teatrelor şi festivalurilor de operă. Acest lucru ne va permite crearea unor relaţii, a unor contacte profesionale cu teatre lirice importante, cu care vom putea gândi anumite producţii în colaborare . Pentru a merge mai departe cu succes, este nevoie să ne aşezăm într-un context european, să vedem ce se întâmplă în jurul nostru, să învăţăm unii de la alţii. 

Explicaţi-ne ce s-a întâmplat cu „scandalul” instrumentelor muzicale scoase la licitaţie? Au apărut în presă acuzaţii că instumente de mii de euro sunt vândute pe câţiva lei?

Vă mulţumim pentru interesul manifestat faţă de instituţia noastră şi activitatea acesteia. Vă vom răspunde întrebărilor adresate la fel de punctual, din dorinţa de a elucida această situaţie şi acuzaţia nejustificată şi nefondată adusă de publicaţia clujeană care v-a furnizat această informaţie. Instrumentele muzicale ce fac subiectul acestei discuţii reprezintă obiecte casate de către Instituţia Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca după o perioadă de peste cinci ani în care nu au fost efectuate aceste demersuri necesare (ultima casare realizată de instituţia noastră a fost realizată în luna octombrie a anului 2010). 

Ce se va întâmpla cu obiectele muzicale?

Licitaţia a fost anulată, niciun leu nu s-a plătit şi niciun obiect nu s-a luat. Întrucât au fost probleme, am decis să dăm toate instrumentele la Remat, la fier vechi. 

„Anonima” cu licitaţia

“Timpani care pe piata muzicala se vand cu 7000 Euro, la Opera din Cluj costa 30 de lei. Asa s-a ajuns sa se scoata la licitatie doi timpani in stare foarte buna de functionare la derizoriul pret de 15 lei bucata, in masura in care un astfel de instrument muzical in stare de functionare si vandut “second hand” nu poate cobori sub pretul de cateva mii de euro. Intrebarea fireasca care se pune este: de ce aceste instrumente nu au fost evaluate conform legii licitatiilor publice, sau: care au fost criteriile care au condus la vanzarea acestor bunuri cu suma de 15 lei bucata? Consultand site-urile de vanzari online de instrumente, observam clar ca doi timpani functionabili nu coboara sub suma de 7000 euro”, se arată într-o sesizarea trimisă presei de un anonim. 

Scandalul instrumentelor scoase la Licitaţie 

Biroul de Presă al Operei a transmis către „Adevărul” pe larg situaţia instrumentelor scoase la licitaţie?

„Aceste instrumente, alături de alte obiecte din inventarul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca (peste 8.000 de obiecte),  au fost casate din Ordinul Ministrului 3011, nr 07 07.2015, instrumentele muzicale urmând să fie astfel valorificate, dezmembrate sau nedezmembrate, fiind date la Remat sau valorificate prin licitaţie.  Casarea unui mijloc fix presupune operaţiunea de scoatere din funcţiune a obiectului respectiv, urmată de dezmembrarea acestuia sau valorificarea părţilor componente rezultate. 

În vederea acestui demers, s-a procedat conform legii, reprezentanţii Operei numind o comisie de evaluare a bunurilor, formată din cinci persoane avizate, prin Decizia Nr. 348/ 23.11.2015.

 1.Domnul Manager general  Florin Estefan a dat o dispoziţie de organizare, conform termenilor legali, a licitaţiei din data de 4 decembrie 2015. 

Informaţia nerespectării în totalitate a acestor termeni i-a parvenit doar în ziua licitaţiei, atunci când i s-a adus la cunoştinţă faptul că personalul responsabil cu organizarea licitaţiei nu a respectat prevederea anunţării publice a acesteia. 

În urma contestaţiei împotriva procedurii de licitaţie şi a aflării neregulilor acesteia, Domnul Estefan  a anulat de îndată licitaţia. În consecinţa , persoanelor responsabile li s-a cerut efectuarea unei note explicative din partea  tuturor celor prezenţi şi a celor care s-au implicat în organizare, urmând ca persoanele responsabile să fie sancţionate. Domnul Florin Estefan a cerut în acest context un Audit intern Ad-hoc,  Note explicative de la Comisia de Evaluare, vizavi de preţul de pornire a licitaţiei şi de procedura de evaluare a bunurilor, precum şi  Note explicative din partea Comisiei de licitaţie, vizavi de procedura licitaţiei. 

2.Preţurile instrumentelor licitate au respectat valoarea conferită de Remat acestor obiecte, în condiţiile în care acestea au un grad de uzură de 100%.

3.Domnul Manager general  Florin Estefan nu a fost prezent la licitaţie şi nu a favorizat nici un participant al acesteia. Din moment ce Domnul manager a dispus efectuarea unei licitaţii, este exclusă posibilitatea favorizării unor terţe părţi.  Simplul concept al licitaţiei presupune participarea şi implicarea echitabilă a tuturor părţilor participante, neexistând posibilitatea unor favoruri  

4.Toate obiectele anunţate în cadrul licitaţiei  existau în evidenţa şi inventarul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, în caz contrar nu s-ar fi putut proceda la casarea lor, cu atât mai puţin printr-un ordin ministerial oficial. 

5.Date fiind toate cele menţionate mai sus şi din moment ce este evidentă starea de deteriorare avansată a instrumentelor muzicale menţionate (considerate ca atare şi la nivel superior, prin Ordinul Ministrului 3011, nr 07 07.2015), era imposibilă închirirea respectivelor instrumente. 

Persoanele care aduc aceste acuze ar trebui să vină, de asemenea, cu probe care să susţină veridicitatea afirmaţiilor şi închirierea instrumentelor muzicale respective.  Considerăm că această sesizare anonimă a fost făcută cu scopul de a denigra imaginea Domnului Manager Florin Estefan, precum şi a instituţiei Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, o intenţie defăimătoare şi nefondată, în contextul în care conducerea instituţiei noastre se ghidează după o verticalitate principială solidă, mereu în conformitate cu legile şi procedurile oficiale”.

 

Ce spune sindicatul 

„Nu e niciun conflict între angajaţi şi directorul Operei. Avem o relaţie bună, normală. Eu, ca lider de sindicat, n-am primit nicio sesizare. Nu băgăm în seamă anonimele. Dacă cineva are ceva de spus ar trebui să-şi asume. Să vină cu dovezi. Legat de licitaţie, trebuia făcută casarea. E o acţiune normală, se face de fiecare instituţie. Ce s-a întâmplat cu timpanele, care de la 15 lei au ajuns la 7.500 de lei a fost o confuzue. Doi dintre angajaţi au licitat pentru cele două timpane. Cel care a câştigat trbuia să plătească 2.100 pe un timpan şi pe celălalt 5.400. În total, aveam de plătit 7.500 de lei, dar când a fost la casierie şi-a dat seama că a făcut o confuzie. El a crezut că e vorba despre lei vechi şi are de plătit 750 de lei. Oricum, nu s-a plătit niciun lei, pentru că licitaţia a fost anulată”, a susţinut liderul de sindicat al Oprerei, Roxana Suciu. 

Citeşte şi

Cel mai tânăr director din istoria Operei clujene ştie totul despre concerte: poate face un afiş în photoshop, dar şi să-l interpreteze pe Don Giovanni

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite