Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Cercetător implicat în studiul ADN-ului românilor: Transilvănenii nu sunt diferiţi de românii din celelalte provincii

56
10 Mar 2017 05:50:52
Autor: Remus Florescu
Relu Cocoş este cercetător la UMF „Carol Davila” Bucureşti FOTO Arhivă personală
Relu Cocoş este cercetător la UMF „Carol Davila” Bucureşti FOTO Arhivă personală

Cercetătorul Relu Cocoş, de la Universitatea „Carol Davila”, coautor al studiului privind analiza ADN-ului mitocondrial al românilor din cele patru provincii istorice, susţine că lucrarea nu relevă ideea că transilvănenii ar fi diferiţi de românii din celelalte provincii istorice. ADN-ul studiat nu determină modificări anatomice sau comportamentale, decât în cazul anumitor patologii asociate cu mutaţiile în acest tip de ADN, explică acesta.

 „Aflată la o răscruce de drumuri importantă între Asia şi Europa, România a cunoscut episoade de migraţie şi invazie continuă. Rutele precise ar fi putut să fie modelate de topologia teritoriului şi au avut diverse efecte asupra structurii genetice a ADN-ului mitocondrial, în provinciile istorice româneşti“, se arată într-un studiu publicat, pe 7 martie, de mai mulţi cercetători români în revista BMC Genetics.

Cercetărorii au studiat ADN-ul mitocondrial a 714 români din toate provinciile istorice - Ţara Românească, Dobrogea, Moldova şi Transilvania. Cercetătorii au găsit „similitudini genetice ale populaţiilor din Muntenia, Moldova şi Dobrogea cu ale populaţiilor din Balcani, în timp ce populaţia Transilvaniei a fost strâns legată de populaţiile din Europa Centrală”.
 
Cercetătorii susţin că aceste descoperiri „ar putea fi explicate prin topologia teritoriului românesc, unde Arcul Carpatic a jucat un rol important în modelele de migrare. Semnale de linii materne din Asia au fost observate în toate provinciile istorice româneşti, indicând fluxul de gene de-a lungul rutelor de migraţie prin Asia de Est şi Europa”.
 

Transilvănenii şi austriecii

 
Mai mult, în baza unei comparaţii statistice a 41 de populaţii vecine, autorii cercetării au concluzionat că, din punctul de vedere al ADN-ului mitocondrial, „Transilvania este mai apropiată de populaţiile din Europa Centrală, decât de populaţia din celelalte provincii româneşti, care este mai apropiată de populaţiile din Balcani“.
 
Cercetătorii au realizat un grafic în care este prezentată distanţa genetică din punct de vedere al ADN-ului mitocondrial între populaţia provinciilor româneşti şi 19 populaţii vecine. Schema arată că transilvănenii sunt mai apropiaţi de austrieci, germani şi cehi, dar şi de greci, în timp ce românii din celelalte provincii sunt mai apropiaţi de ucraineni, polonezi şi ruşi, dar şi de maghiari.

Combinaţiile de haplogrupuri prezente la românii din cele 4 provincii istorice.Cu albastru este reprezentat haplogrupul H, cel mai răspândit haplogrup al populaţiilor europene. FOTO: autorii studiului  

 

Explicaţiile cercetătorilor 

 
Relu Cocoş, cercetător doctor în cadrul catedrei de Genetică de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti şi unul dintre realizatorii studiului, a explicat pentru „Adevărul“ că ideea lucrării a pornit de la analiza unor articole ştiinţifice, unele dintre ele publicate în reviste de prestigiu, în care se arăta că la populaţia României există o mare frecvenţă de haplogrupuri (n.r. - grup de populaţie genetică care are un strămoş comun pe linie patriarhală sau matriarhală) de origine asiatică.
 
„Având în vedere că pentru realizarea acestor studii s-a folosit un număr mic de persoane, am încercat să vedem care este rezultatul atunci când folosim un eşantion reprezentativ“, a explicat cercetătorul. Studiul a relevat „o distribuţie omogenă a majorităţii haplogrupurilor între provinciile româneşti şi o asociere clară cu populaţiile europene“.

Astfel, cel mai frecvent haplogroup în Europa, căruia i-a fost atribuit litera H, este de găsit la români cu aceeaşi frecvenţa observată în cazul majorităţii populaţiilor europene.
 
În ceea ce priveşte similitudinile genetice ale populaţiilor din Transilvania cu Europa Centrală, respectiv ale românilor din celelalte provincii cu populaţiile din Balcani, Cocoş arată: „Este foarte important de reţinut că am studiat regiunea variabila a ADN-ul mitocondrial, care se transmite pe linie maternă şi nu afectează morfologia corpului uman şi nici inteligenţa sau comportamentul, ci doar analizeaza migratia populatiilor, episoadele demografice si fluxul de gene intre populatii.”  El a mai arătat că „rata mutaţiilor este destul de redusă chiar şi în aceste regiuni variabile ale ADN-ului mitocondrial, astfel sunt modificari minore din Neolitic pana acum”.
 
Din punctul de vedere al trăsăturilor fizice şi psihice, mai relevant ar fi ADN-ul nuclear, care are circa 32.000 de gene, precizează cercetătorul. ADN-ul mitocondrial are 37 de gene. 
 

Care sunt diferenţele reale

 
 
Legat de distanţa genetică a transilvănenilor faţă de anumite popoare, cum ar fi austriecii, germanii, cehii şi chiar grecii, Cocoş a susţinut: „E greşit să facem o astfel de interpretare. Interpetarea trebuie făcută raportat la grupurile de populaţie pe care le-am analizat şi aici mă refer la clusterul pouplaţiilor din Europa Centrală, respectiv la cele din Balcani”. În ceea ce priveşte apariţia pe grafic a transilvănenilor mai aproape de austrieci şi germani şi chiar de greci, decât de moldoveni şi munteni, cercetătorul a susţinut: „Într-adevăr pe grafic aşa apare, dar analiza nu are o rezoluţie atât de mare încât să putem trage concluzia că ar exista afinităţi mai mari sau mai mici la nivel de popoare, putem afirma acest lucru doar la nivel de grupuri mari de populaţii”.
 
„Studiul se referă la o regiune variabila a ADN-ul mitocondrial care s-a modificat puţin din Neolitic încoace, deci concluziile acestuia nu arată că transilvănenii ar fi diferiţi anatomic sau comportamental de românii din celelalte provincii””
 
Relu Cocoş, autor al studiului
 

 Cercetătorul a subliniat astfel că dispunerea transilvănenilor pe grafic, mai aproape de austrieci, germani sau greci, respectiv a moldovenilor şi muntenilor mai aproape de ruşi, ucraineni sau chiar maghiari, nu este o concluzie a studiului. „S-au realizat analize statistice, care însă nu pot genera o astfel de concluzie, ci doar că o populaţie sau alta face parte dintr-un grup de populaţii din grafic”, a spus Cocoş.Studiul se rezumă doar la a spune că din punct de vedere al ADN-ului mitocondrial transilvănenii au afinităţi genetice cu grupul de populaţii din Europa Centrală, în timp ce românii din celelalte provincii au afinităţi genetice cu grupurile de populaţii din Balcani. „“Deoarece ne referim la analiza regiunii variabile a ADN-ului mitocondrial, aceste concluzii nu înseamnă că transilvănenii ar fi diferiţi din punct de vedere anatomic sau comportamental faţă de românii din celelalte provincii”,a concluzionat Cocoş. 

 

 

Cercetare interdisciplinară de amploare

 
Studiul a fost semnat de Relu Cocoş (cercetător doctor în cadrul catedrei de Genetică de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti), Sorina Schipor (Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon“), Montserrat Hervella (Departamentul de Genetică, Antropologie Fizică şi Fiziologie animală, Universitatea din Ţara Bascilor), Petru Cianga (Departamentul de Imunologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaşi), Roxana Popescu (Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara), Claudia Bănescu (Departamentul de Genetică Medical, Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş), Mihai Constantinescu (Institutul de Antropologie „I. Francisc Rainer“, Academia Română), Alina Martinescu (Departamentul de Genetică Medicală, Universitatea Ovidius, Facultatea de Medicină din Constanţa) şi Florina Raicu (asistent universitar doctor în cadrul Catedrei de Genetică Medicală Universităţii „Carol Davila“ de Medicină şi Farmacie). Lucrarea a fost finanţată cu două granturi acordate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România şi de Ministerul spaniol al Ştiinţei şi Inovării. 
 
 
Citeşte şi
 

România, între Africa musulmană şi Europa protestantă. Locul ţării noastre pe harta care împarte naţiile în funcţie de tradiţie şi emancipare

 
 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

56 Comentarii

stelian PREDA
10.03.2017, 07:47:18

Greu de inteles ceva din articol,ba ca ar fi, ba ca nu ar fi diferente,ca ar fi relevant,dar ar fi mai relevant daca...

+5 (7 voturi)
7772
10.03.2017, 07:49:41

foarte frumos. as plusa si as zice ca intre romani si cabral nu e vreo diferenta. de aceea propun sa importam incepand de maine 500.000 negri anual in romania. ca sa ne plateasca pensiile.

-1 (9 voturi)
Olteanul.com
10.03.2017, 08:28:36

Cabral este mai roman comparativ cu multi alti romani.

+5 (11 voturi)
dorin valeriu domuta
10.03.2017, 08:40:48

Ciudat ca s-a mers pe ADN matern si logic ca e neschimbat din Neolitic. Si romanii si ceilalti invadatori n-au adus decat ADN-uri masculine; pe cele feminine le-au gasit la fata locului ... Si, lasand gluma de o parte, migratiile individuale sunt predominent ale barbatilor. Cum intre sec.XV-XIX multi sud-dunareni au imigrat in Principate, si mult mai putini in Ardeal (greci, albanezi, sarbi, bulgari) este logica o influenta asupra genelor celor din Vechiul Regat si, pe de alta parte, avand in vedere "mix"-ul de natii din Ardeal sa gasim aici gene asiatice si germane.

-4 (10 voturi)
Cappatrat Casargoz
10.03.2017, 08:42:45

Felicitari pt. studiu. Dar sper ca veti continua.. Pt. ca acest demers cred ca este doar inceputul unei cercetari mai ample.

+5 (7 voturi)

Vezi toate comentariile (56)

Modifică Setările