Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Cine a fost „Prinţul Negru al Ţării Româneşti“? Un inel misterios şi un banal pomelnic bisericesc aduc noi dovezi

61
15 Dec 2014 09:07:40
Autor: Florina Pop

Cercetătorii români spun că voievodul îngropat în mormântul 10 la Biserica Curtea de Argeş, căruia ei i-au spus „Prinţul Negru al Ţării Româneşti“, ar putea fi Alexandru, fiul lui Basarab I. Însă nu vor putea absolut siguri de aceasta decât după ce vor vedea rezultatele testului ADN pe linie paternă.

Inscripţia de pe inelul descoperit în mormântul misteriosului voievod şi pomelnicul bisericii de la Câmpulung aduc noi argumente pentru cercetătorii care se încăpăţânează să afle cine e bărbatul îngropat în mormântul 10 de la Biserica Curtea de Argeş.

Dacă până acum cercetătorii români susţineau că voievodul îngropat la Curtea de Argeş ar putea fi unul dintre fiii lui Basarab I, noile dovezi arată, din ce în ce mai mult, spre Alexandru Voievod, fiul lui Basarab Întemeietorul.

„Pe baza verificarii ultimelor date din pomelnicul Bisericii de la Câmpulung unde sunt trecuţi cei înmormântaţi acolo – „Io Basarab Voievod, Io Nicolae Voievod, Io Alexandru Voievod...“ , dar şi a inscripţiei de pe inelul găsit în mormântul 10, AL MA/AL VA/ AL WA. Voievodul înmormântat acolo ar putea fi Alexander Vayuoda/Wayuoda, adică Alexandru Voievod“, spune cercetătorul clujean, Alexandru Simon. Acest lucru l-a prezentat, zilele trecute, la Universitatea „Al. I Cuza“ din Iaşi, în cadrul unei prezentări.

Pomelnicul Bisericii din Câmpulung, unde este îngropat Basarab I, mai sus FOTO: Proiectul GENESIS

Ce se ştie până acum

Bărbatul îngropat ar fi avut circa 40 de ani, nu mai mult de 1,70 metri înălţime, ochi, păr şi ten de culoare închise. Dinspre mamă ar fi avut origini germanice sau nord-indiene şi nu cumane, cum susţin unii istorici români.  Ar fi murit între 1340-1350.

„Defunctul a decedat cu puţin timp înainte de ridicarea Bisericii Argeş II (n.r. cum numesc istoricii biserica de astăzi), ridicată cel devreme pe la 1350. El a fost înmormântat în Biserica Argeş I care datează din anii 1230-1260 (n.r. Biserica I este biserica peste care a fost construită actualul lăcaş) şi e vorba, cel mai probabil, de unul dintre fiii nenumiţi ai lui Basarab I, amintiţi într-un document din 1335. Nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunităţi sau indivizi de origine cumană“, afirmă cercetătorul clujean, Alexandru Simon, co-autor al studiului despre „Prinţul Negru al Ţării Româneşti“.

Prin urmare, în mormântul 10 nu sunt îngropaţi niciunul dintre nepoţii lui Basarab I - Vladislav I/Vlaicu Vodă (1364-c. 1376) şi  Radu I (c. 1376-c. 1383) - cum credeau până acum istoricii. La aceste concluzii s-a ajuns în urma cercetărilor făcute în 2012.

Însă, rămân câteva întrebări la care nu s-au găsit, încă, răspunsuri: de ce mormântul defunctului de la Argeş a fost ascuns, cum reiese din numeroasele straturi de pietriş de deasupra mormântului? Era probabil unul din fiii lui Basarab I de care nu trebuia să se mai ştie? De ce nu trebuia să se ştie?

MA sau VA/WA?

Simon susţine că a consultat specialişti din ţară şi străinătate în privinţa interpretării noilor elemente care nu fuseseră luate în calcul înainte, chiar dacă deja la 1923 se observase - pe baza citirii celei de a doua părţi a inscripţii ca MA - că inelul (socotit de logodnă) aparţinuse unui Alexandru (AL) căsătorit cu o Maria (MA).

„Am îndreptat atenţia specialiştilor spre aceste aspecte. Nu le-am spus ce cred. Am atras doar atenţia că nu mi se pare MA în a doua parte a inscripţiei. Nu am vrut să-i influenţez. M-am bucurat când WA, respectiv VA, a venit ca răspuns. Era important ca totul să se desfăşoare cât mai firesc, cât timp lucrurile erau atât de delicate. (...) Pe poza alb-negru (n.r. foto dreapta, sursa: Proiectul GENESIS) a inelului se vede clar că ultima parte este WA (folosindu-se colţul de jos al stelei) sau VA (fără acesta)“, explică cercetătorul clujean de la Academia Română.

În prima versiune a pomelnicului de la Câmpulung, aşa cum a fost ea transcrisă la 1711 şi publicată chiar la 1923 împreună cu raportul asupra săpăturilor de la Curtea de Argeş, figurează Basarab Voievod, cu soţia sa, Margareta (de rit latin), Nicolae Voievod (adică Nicolae-Alexandru, el şi Basarab I fiind şi înmormântaţi la Câmpulung, unde lespedea de mormânt a lui Nicolae-Alexandru era vizibilă din totdeauna şi pentru călugării care s-au ocupat de pomelnic) şi Alexandru Voievod, cu soţia sa Maria (probabil tot catolică). În a doua versiune păstrată a pomelnicului, toţi defuncţi înainte de Radu I (c. 1376-c. 1383), de la Basarab I la Vladislav I, nu mai figurează.

Figura de pe inelul misterios

Voievodul din mormântul 10 este de rit catolic, o arată hainele, o cingătoare şi un inel despre care, iniţial, s-a crezut că este unul de logodnă. Inelul domnitorului are o inscripţie identică (IESUS AUTEM TRANSIENS PER MEDI <UM ILCORUM IBAT>, n. r. în traducere - „Isus mergea, trecând prin mijlocul lor“), la care pe inelul de la Argeş se adaugă inscripţia Al VA/ AL WA“ şi asemănări stilistice cu cel al Prinţului Negru al Angliei, Eduard de Woodstock, contemporan cu defunctul din Mormântul 10 de la Curtea de Argeş. „O atenţie specială va merita figura - şi provenienţa ei - de pe inelul de la Curtea de Argeş“, adaugă Alexandru Simon (foto dreapta, sursa foto: Florina Pop).

În stânga e inelul descoperit în mormântul 10 de la Curtea de Argeş. Are în faţă o siluetă care pare feminină. Inelul seamnă foarte mult cu cel purtat de Prinţul Negru al Angliei (inelul din dreapta)  FOTO: Proiectul GENESIS

Despre proiect

Proiectul în care s-au făcut aceste analize se numeşte Genesis. Este unic în România şi scopul său e să facă lumină în genealogia domnitorilor Ţării Româneşti. Genesis a adus împreună cercetători, istorici şi specialişti de la Academie Română, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea „Al.I Cuza“ din Iaşi. Contractorul este Institutul de Biologie Bucureşti, iar parteneri - Universitatea "Babeş-Bolyai", Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi. Directorul proiectului este academicianul Octavian Popescu.

Primul pas din proiect s-a făcut în 2012, când s-a redeschis mormântul 10, unde se bănuia că e îngropat Vladislav I/Vlaicu Vodă, care a fost nepotul lui Basarab I şi unchiul lui Mircea cel Batrân.

Analizele pe linie maternă arată că cel îngropat nu e de origine cumană, ci germană sau nord-indiană. Urmează să se facă testul AND pe linie paternă, care, spun cercetătorii, va fi gata prin primăvara lui 2015.

 

Vă mai recomandăm:

„Prinţul Negru al Ţării Româneşti“. Cercetătorii din Cluj, Iaşi şi Bucureşti dezleagă misterul unui voievod îngropat la Curtea de Argeş

Cercetătorii susţin că voievodul îngropat la Curtea de Argeş ar putea fi unul dintre fiii lui Basarab I. Ar fi murit la circa 40 de ani, între 1340-1350, ar fi avut ochii, părul şi tenul închise la culoare şi ar fi fost catolic. Rămân un mister de ce mormântul acestuia a fost atât de ascuns şi ce semnifică inscripţia de pe un inel găsit în mormântul său, inel similar ca aspect cu cel al Prinţului Negru al Angliei, contemporan cu domnitorul român.

FOTO Clujul va spune care domnitor român e îngropat la Curtea de Argeş. După analizele ADN

Cine este îngropat în mormântul de la Curtea de Argeş? Opiniile istoricilor diferă. Unii spun că acolo se odihneşte Negru Vodă, cel care a întemeiat dinastia Basarabilor în Ţara Românească. Aţii susţin că acolo este înhumat Vlaicu Vodă, urmaş al lui Negru-Vodă. Mai sunt voci care afirmă că acolo ar fi osemintele lui Radu I.

 

 

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

61 Comentarii

Get0dac
15.12.2014, 11:48:59

Super interesant...Sunt extrem de curios in privinta rezultatului final.

+2 (4 voturi)
Mihai Barbu
15.12.2014, 11:58:42

mda genetica e mai tare ca mos Jumara

+5 (5 voturi)
Iordache
15.12.2014, 14:27:54

:))) "Un banal pomelnic bisericesc". Încercarea de a da o notă senzaţională prin intermediul acestei exprimări nefericite vă pune într-o lumină proastă. Pomelnicele voievodale nu erau banale, cum sunt fiţuicile pe care le dau la biserică babele, foi rupte dintr-un vocabular pe care trec cele 10-20 de nume ale familiei. Pomelnicele mănăstireşti, mai ales ale necropolelor voievodale, au constituit sâmburele din care s-a născut literatura istoriografică de la noi. Pomelnicele familiilor de voievozi sunt mici cronici de familie. Ca să vă faceţi o idee, căutaţi "Pomelnicul de la Bistriţa", ediţie de Damian P. Bogdan. Iată aici şi câteva imagini cu originalul https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/02/04/pomelnicul-de-la-bistrita-1407/. Deci titlul articolului e destul de prost ales.

+6 (8 voturi)
Zsoldos Maria
15.12.2014, 18:15:30

Iata o veste buna: "Analizele pe linie maternă arată că cel îngropat nu e de origine cumană, ci germană sau nord-indiană" Dar cu atat mai putin ed origine daca. Insa mai pot aparea surprize: "Urmează să se facă testul AND pe linie paternă, care, spun cercetătorii, va fi gata prin primăvara lui 2015" Sunt curioasa ce se va intampla, daca testul ADN al defunctului va stabili ca era urmas al cumanilor=tatarilor=mongolilor......pe cine o sa mai trimiteti inapoi in Mongolia? Apropo, la data bataliei de la Posada, ungurii avusesera 29 regi sau principi. La majoritatea le stim data nasterii si mortii.

-3 (11 voturi)
Balanta
15.12.2014, 18:46:43

Fii linistita in privinta Mongolie. Toti voievozii valahi purtau in titulatura lor un 'IO' (prescurtarea pentru 'din casa lui Ionitza Caloian' in traducere 'libera' din slavona). Problema care ramane de stabilit este daca intradevar este un descendent pe linie masculin al lui Ionitza (si asta ar fi o surpriza de proportii istorice internationale)

+3 (7 voturi)

Vezi toate comentariile (61)