Cluj: Portret - Nicolae Maniu, drumul spre faima mondială

adevarul

Publicat: 22.08.2009 20:21

Ultima actualizare: 09.08.2022 03:43

Picturile sale au intrat în colecţii particulare şi de stat, fiind cel mai bine vândut artist plastic român.

Talentul l-a moştenit de la tatăl său, cel mai mare librar din Cluj, care l-a dus, practic, de mână, la Liceul de Artă. Apoi, Nicolae nu a mai abandonat calea spre propria identitate artistică. Chiar şi atunci când, student la Institutul de Arte Plastice din Cluj, lucra panouri pentru protecţia muncii, pasate de artiştii consacraţi, singurii care primeau astfel de comenzi. Le picta în culori vii, puternice, amestecate cu cerneluri tipografice. Panourile „lui“ deveniseră foarte populare. Din 1971, a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici.

Prima expoziţie, „pe fugă“

Prima expoziţie personală a deschis-o la Linz, Austria, în 1977. A fost o expoziţie „pe fugă“, de vineri până duminică, suficient să vândă două tablouri şi să stârnească interesul unui galerist din St. Polten, care i-a preluat expoziţia. Cei doi galerişti austrieci i-au achiziţionat lucrările pentru 7.000 de mărci, care erau bani la vremea aceea. Însă nu era mulţumit. „Mă obseda maiestatea picturii de şevalet, din perioada de glorie a artiştilor flamanzi. Vroiam profunzime, spaţialitate, vedeam tridimensional. Acesta era drumul pe care trebuia să-l urmez“.

Rămas în Germania

Un neamţ, Hans Joachim Grove, pe care l-a cunoscut la Cluj, l-a ajutat să expună la cea mai importantă galerie de artă din Braunschweig, în 1983. A fost un succes. Directorul Muzeului Durer din Nurnberg i-a comandat o lucrare mare, de un metru pe 1,5 metri, pentru colecţia „Variaţiuni pe tema Durer”.

Fundaţia Durer oferea 10.000 de mărci, dar mult mai important era că printre pictorii colecţiei se numărau Dali şi Picasso. S-a hotărât să rămână în Germania.

Evadarea la Paris

În 1993, se stabileşte la Paris, unde se încăpăţânează să picteze împotriva curentului, în stil hiper-realist, deşi i se atrăgea atenţia că nu mai este la modă. Este remarcat în 1997 de către galeristul Gilles Dyan, de la „Opera Gallery“, iar restul e istorie. Prin cele zece galerii „Opera“ din Paris, Singapore, New York, Miami, Hong Kong, Londra, Seul, Veneţia, Monaco, Dubai, picturile de dimensiuni mari ale lui Nicolae Maniu sunt achiziţionate de muzee şi colecţionari particulari la preţuri între 80.000 şi 120.000 de euro.

„În România, există posibilităţi financiare ca să se formeze o elită de colecţionari de valori consacrate. Remarc cu plăcere că, deşi mulţi nu au o pasiune cultivată, doresc să se dezvolte în acest domeniu. Întotdeauna mi-am dorit ca picturile mele să intre şi în colecţii din ţară. Că de aceea peste tot, în lume, mă prezint astfel: Nicolae Maniu, pictor, născut la Turda, România!”

Profil

Născut: 11 aprilie 1944, la Turda

Studii: Liceul de Artă din Cluj, Institutul de Arte Plastice - „Sculptură“

Familie: Celibatar în convingere, are o fată

Întrebare şi răspuns

Ce înseamnă Clujul pentru dvs.?

N.M.: Clujul poate fi definit prin „fenomenul Diesel”. Acolo, la „Diesel”, este Turnul Babel al confesiunilor umane, acolo se întâlnesc oameni care nu s-au văzut de zeci de ani, acolo se fac şi se desfac mariaje, acolo se fac tranzacţii de tot felul, afaceri imobiliare, se vând tablouri, afli ce vrei şi ce nu vrei, acolo femeile vorbesc tare despre orgasm, fără sfânta jenă şi nimeni nu se scandalizează. Acolo este buricul încă netăiat al Clujului! Şi sper să rămână aşa.

Ce-i place
„Pictura, nu? Tumultul vernisajelor. Şi vorbăria despre ce nu ştii şi ai vrea să afli. Spectacolul sexului frumos, oh, daa! Vinurile cu adevărat de calitate, de oriunde ar fi ele, din Chile, Africa de Sud şi bucătăria autentic românească; muzica popoarelor, inclusiv populara noastră, pe care am renegat-o o vreme, jazz-ul, muzica clasică, mă rog, nu toată! Dar cel mai mult îmi plac românii care reuşesc în viaţă, prin te miri ce colţuri de lume, adesea neştiuţi acasă la ei“.

Ce nu-i place
„Să mă scol înainte de ora 14.00, pe primul loc. Apoi urăsc despărţirile, pentru că nu pot fi pictate. Mă inflamează orarul restaurantelor din Cluj, care se termină brusc, la ora 23.00! Nu suport pictura lipsită de talent. Şi românii care denigrează propria naţie!“