Colecţia neconvenţională expusă într-o şură: canapea din rumeguş, masa din gheaţă - o poveste cu şase artişti, flori de nu-mă-uita şi Brâncuşi

La Muzeul Satului din Cluj, decoratorul Genoveva Hossu a vorbit despre proiectul ”Nu Mă Uita”, gândit ca un omagiu adus lui Constantin Brâncuşi sub forma unor piese de decor interior, de ii stilizate şi bezele care te duc cu gândul la marmură albă ce aşteaptă mâna sculptorului. Expoziţia e un mix de idei şi simboluri în care se simte prezenţa lui Brâncuşi, dar şi amprenta personală a fiecăruia dintre cei şase artişti implicaţi în proiect.

Imaginaţi-vă o şură ţărănească care are înăuntru o masă din gheaţă ce stă să se topească, o canapea din rumeguş, farfurii stilizate prinse de o bârnă deasupra canapelei, un pat cu aşternuturi albe, veioze, scaune din lemn pictate cu motive gorjene , cămăşi ţărăneşti stilizate şi bezele cât pumnul de mari. Nu este niciun vis, este proiectul ”Nu mă uita” al unor 6 artişti din tot atâtea domenii care şi-au propus să aducă un omagiu lui Constantin Brâncuşi: decoratorul Genoveva Hossu, pictoriţa Andreea Radu, arhitecta Daniela Maier, ceramistul Ioan Sumedre Jr., fashion designerul Lucian Broscăţean şi Chef Adrian Hădean.

Expoziţia este o îmbinare a vechiului cu noul, a recelui cu caldul, iar decorul ales pentru prezentarea ei la Cluj a fost Muzeul Satului din Cluj. O şură, mai precis, situată lângă foişorul unde au loc, de regulă,  evenimente.

”Iubirea o s-o simţiţi în fiecare produs expus aici”, spune Genoveva Hossu. Iubirea a fost conceptul care a stat la baza proiectului. ”Iubirea pentru meseria noastră, pentru cei din jurul nostru şi pentru tot ce ne înconjoară. Nu Mă Uita e un exerciţiu complex, o iubire imaginară între Brâncuşi şi Pogany, dualismul dintre arhaicul lui Brâncuşi şi complexitatea lui Pogany. E un omagiu adus geniului, adus pasiunii noastre şi creaţiei”, completează decoratoarea.

Proiectul, gândit de Genoveva Hossu, a adus împreună 6 artişti din domenii diferite -  design interior, design de produs, design vestimentar, pictură şi artă culinară -, 6 prieteni care au creat împreună. Iar lucrarea unuia o completează pe a celuilalt.

”Sunt creaţii unice, combinaţii între materiale tradiţionale şi avantgardiste”, adaugă Genoveva Hossu.

Masa din gheaţă ce trăieşte 8 ore. Cât programul de lucru al unui bugetar

Când intri în şură, ochii îţi cad prima dată pe o masă din gheaţă din care cad picuri de apă. Şi te întrebi ce caută acolo. ”Căutam o sculptură care să exprime ideea de efemer. Iubirea e efemeră şi trebuia cumva exprimată, iar această masă din gheaţă se potriveşte. Ea dispare în 8 ore. E efemeră”, afirmă decoratoarea.

În stânga e o canapea din rumeguş acoperită cu un material din plastic – des folosit în partea de aranjamente contemporane, ne spune designerul vestimentar Lucian Broscăţean – iar lângă ea e o lampă arcuit, în formă de cobră – în opinia lui Adrian Hădean.
”Canapeaua  este un dialog de simplu dintre vechi şi nou, modern şi clasic, e semnătura mea. Din Pogany are liniaritatea, feminitatea şi eleganţa, iar din Brâncuşi are arhaicul, duritatea, sursa lui de muncă - lemnul, dar într-o formă reinterpretată, rumeguşul”, explică Genoveva Hossu (foto dreapta).

Deasupra canapelei sunt farfurii stilizate care te fac să te gândeşti la blidele (n.r. farfurii) pe care le puneau ţăranii pe pereţi. Puţin mai încolo e un pat din lemn cu aşternuturi albe, o altă lampă. Pe partea cealaltă sunt două scaune alb-negru şi un altul pictat cu motive gorjene.

”Scaunele sunt minimaliste ca şi formă, dar combină elemente tradiţionale cu cele moderne, ca formă, morfologie şi textură”, povesteşte designerul. Un butuc are ca spătar un plexiglas cu elemente ce te duc cu gândul la sculptura Domnişoara Pogany.

Broscăţean a creat o formă stilizată a iilor tradiţionale dintr-un material satinat întărit pe spate cu un adeziv, iar apoi a imprimat pe material imaginile ce redau diverse materiale - piatră, marmură. ”Sunt făcute ca nişte sculpturi care să te trimită spre universul brâncuşian. E o reinterpretare a formelor geometrice care mă inspiră şi pe mine foarte mult”, spune fashion designerul.

Ce obiect din creaţiile colegilor ar duce acasă

”Suntem într-un fel toţi legaţi de toate obiectele din expoziţie. Îmi plac foarte mult toate obiectele. Aş lua scaunele alb-negru pentru că mi s-ar potriva acum, acasă”, spune arhitecta Daniela Maier. Lampa creată de aceasta ar lua-o bucătarul şi bloggerul culinar Adrian Hădean. ”Aş lua toate farfuriile lui Sumi (n.r. Ioan Sumedru Jr.). Dincolo de faptul că îmi plac cum arată au şi utilitate practică imediată pentru mine.  Aş lua şi lampa făcută de Daniela”, spune acesta. Bezele făcute de el, lămpile Danielei Maier şi cămăşile stilizate ale lui Lucian Broscăţean au atras atenţia pictoriţei Andreea Radu. Iar tablourile ei cu flori de nu-mă-uita sunt preferatele Genovevei Hossu.
”Când zic flori de nu-mă-uita mă gândesc la România pentru că floarea asta e printre singurele flori româneşti. În ea găsesc exprimarea românilor care sunt, aşa, destul de firavi, cu un pic de culoare în vocabular, în mentalitate, în suflet. Un portret floral al românului”, consideră decoratoarea.
Ceramistului Ioan Sumedre jr. I-a atras atenţia masa din gheaţă. ”Acasa aş lua scaunul pictat de Andreea, cel cu motive gorjene. Aş lua şi masa de gheaţă, dar e cam complicat cu ea”, spune el.
Cel care ar duce acasă toate obiectele este fashion designerul Lucian Broscăţean. ”Mi-aş crea un spaţiu pentru toate. Am văzut cum au fost create, cu câtă emoţie”, adaugă acesta spunând că nu poate alege doar unul.

Cât priveşte florile de nu-mă-uita, gândurile fiecăruia zboară fie la asocieri poetice (Ioan Sumedre Jr.), la florile din grădina mamei (Andreea Radu) sau la vacanţele din copilărie la bunici (Daniela Maier), fie la simboluri ce ţin de viaţă şi creaţie -  ”Floare de Nu-Mă-Uita era în Al II-lea Război Mondial, în Germania, simbolul unei asociaţii de lăuze”, spune Hădean.

”E important să nu-l uităm pe Brâncuşi şi valoarea sa, dar şi felul în care acesta a reuşit să ducă tradiţia, să o contextualizeze în era contemporană. Cred că putem face acelaşi lucru, în primul rând, prin a ”nu ne uita” pe noi”, crede Daniela Maier.

Ingeniosul proiect a fost prezentat la Romanian Design Week şi poate fi văzut la Muzeul Satului din Cluj până pe 21 iunie.

Mai puteţi citi:

Case în stil medieval. Cum se construiesc şi cum se decorează