Comemorarea eroilor revoluţiei clujene cu colinde, epigrame, falşi revoluţionari şi Noua Dreaptă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Medicul Ionel Victor Nicolae (stânga, în albastru), implicat în declanşarea evenimentelor din centru
Medicul Ionel Victor Nicolae (stânga, în albastru), implicat în declanşarea evenimentelor din centru

Câteva zeci de revoluţionari, împărţiţi în două tabere au participat luni, între orele 10 şi 13, la un marş de comemorare a victimelor revoluţiei, au evocat amintiri şi au cântat colinde.

Marşul a început la ora 10, la monumentul de lângă Camera de Comerţ, a continuat lângă Hotelul Continental, la Catedrala Ortodoxă, lângă locuinţa disidentei Doina Cornea  şi s-a terminat la Cimitirul Eroilor, unde autorităţile şi revoluţionarii au depus coroane. A fost prezent şi medicul Ionel Victor Nicolae, din grupul lui Călin Nemeş şi Lucian Matiş, care au pornit protestul înăbuşit în sânge din centrul oraşului.


Marşul a început pe podul de pe Someş, în apropierea fostului Hotel Astoria. Faţă de tipicul depunerii de coroane din ultimii ani a apărut o premieră. Reprezentanţii asociaţiilor de revoluţionari au fost însoţiţi, pe tot parcursul manifestărilor, de tinerii de la Noua Dreaptă. Aceştia au purtat până la Cimitirul Eorilor înscrisuri cu numele eroilor ucişi în revoluţie.


Justiţia acuzată pentru tergiversarea proceselor


Escortaţi de poliţişti şi jandarmi, revoluţionarii au făcut următoarea escală la Monumentul stâlpilor împuşcaţi din Piaţa Unirii, de lângă Hotelul Continental. După depunerea de coroane, preşdintele Asociaţiei Adevărului despre Revoluţie, Aurel Coltor şi-a manifestat dezamăgirea, faţă de Justiţia Română, care a făcut scăpaţi câţiva responsabili de uciderea eroilor. Profitând de indecizia organizatorilor, Iosif Zăgrean, din partea altei asociaţii de revoluţionari, a dus critici severe sistemului politic actual, reproşându-le condiţiile în care au ajuns urmaşii martirilor. În final revoluţionarii au cântat o colindă pentru cei dispăruţi. Participanţii s-au mai oprit pe treptele Catedralei Ortodoxe şi în faţa locuinţei disidentei Doinea Cornea, unde au rostit împreună rugăciunea „Tatăl nostru”.


Onor profitorilor


La Cimitirul eroilor s-a înregistrat un incident. Unul din revoluţionari, Petru Borodi, iritat de faptul că oficialităţile au întârziat şi că doar lor li s-a arătat atenţia din partea fanfarei militare a izbucnit. „Gunoaielor!”. „Participanţilor la revoluţie trebuia să li se dea onorul, nu profitorilor”, s-a justificat Borodi.
La marş au participat şi profesorul Radu Negru şi medicul Ionel Victor Nicolae, doi foşti membri din nucleul iniţial al protestatarilor din Piaţa Libertăţii (fostă Unirii), alături de eroii Călin Nemeş şi Lucian Matiş. Nicolae ne-a declarat că s-a îmbolnăvit ulterior din cauza stresului acumulat după salvele ucigaşe şi a ratat astfel ocazia de a obţine certificatul de revoluţionar. După ce a stat ascuns prin păduri, mai mutle luni, medicul s-a îmbolnăvit şi a ajuns astfel om al străzii.


Fraternizarea studenţilor cu muncitorii a fost blocată


Dumitru Inclenzan, alt participant la marş, fratele unui erou în revoluţie ne-a relatat pregătirile pe care le-a făcut pentru ieşirea muncitorilor de la Combinatul de Utilaj Greu, în data de 21 decembrie 1989. După ce un client la Fabricii de Oxigen relatase despre crimele din Timişoara, acesta a mobilizat muncitorii, cu ajutorul cuplului Viorica şi Emil Luca, angajaţi şi ei în CUG. Luca îşi anunţase amicii, pe Călin Nemeş şi pe Radu Negru, care pregăteau întâmpinarea muncitorilor în centru. „Iniţial planul era ca să ajungem cu tramvaiele pe Bariţiu şi apoi la Casa de Cultură a Studenţilor”. Blocada de la Astoria i-a ţinut însă departe pe muncitori şi studenţi. Efortul său de a scoate muncitorii în stradă l-a costat, fratele său fiind unul din victimele de la Astoria, despre care avea să afle doar a doua zi.

Medicul Sandor Traian, socrul pictorului Lucian Matiş, ucis în revoluţie ne-a relatat îndoielile sale cu privire la neimplicarea forţelor de securitate în represiune. „Lucian avea urme de gloanţe atât în piept, cât şi în frunte, semn că fusese împuşcat de aproape”, ne-a relatat Sandor.


Generalul Gheorghiu a cerut scuze în numele armatei


Dorel Lupşa, un alt revoluţionar împuşcat la Librăria Universităţii, prezent la toate comemorările ne-a relatat că spre deosebire de primii ani, vin tot mai puţine persoane. Acesta susţine că iniţial armata nu a fost bine primită la comemorări, până în 1996, când generalul Gheorghiu şi-a cerut public scuze pentru implicarea militarilor în evenimente. „Noi rămâneam la poarta cimitirului, până plecau ei cu festivismele lor”, ne-a spus Lupşa. Lupşa ne-a împărtăşit nemulţumirea că printre persoanele care au primit certificatul de revoluţionar, sunt câteva sute care nu au avut niciun merit. Petru Borodi, alt participant la revoluţie în zona centrală ne-a declarat că la primele comemorări, centrul trebuia blocat din cauza mulţimii numeroase, iar discursurile aveau loc în balconul de la Hotelul Continental. Iosif Szakacs, unul din martorii de la Hotelul Astoria, care a purtat steagul găurit până la Cimitirul Eorilor spune că va veni în continuare la comemorări, chiar dacă va fi să rămână singur.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite