Comorile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei: tăbliţele de la Tărtăria, mumia, artefactul bizar din Aiud

Printre cele mai interesante artefacte aflate găzduite de muzeul din Cluj se numără colecţia de obiecte egiptene, inclusiv o mumie, vestitele tăbliţe de la Tărtăria care au stârnit atâtea controverse, precum şi  celebrul „obiect metalic de la Aiud“, a cărui origini sunt incerte. Acestora li se adaugă alte sute de mii de obiecte din diverse perioade istorice, unele având o vechime de câteva mii de ani.

GALERIE FOTO

Muzeul de Istorie de la Cluj a luat naştere pe 5 septembrie 1859, dată la care au sosit în oraşul de pe Someş Statuetele Asociaţiei, aprobate de către Curtea vieneză, iar câteva zile mai târziu, pe 23 septembrie, a avut loc şedinţa de constituire a Muzeului Ardelean. 

În prezent, muzeul deţine un patrimoniu valoros de peste 450.000 de bunuri culturale, ilustrând istoria şi civilizaţia Transilvaniei din preistorie până în zilele noastre, organizat în nouă colecţii reprezentative.

Enigmaticele tăbliţe de la Tărtăria

Colecţia de preistorie conţine numeroase obiecte care acoperă începuturile epocii paleolitice neoliticul şi eneoliticul. Printre acestea se află celebrele tăbliţele de la Tărtăria, care continuă să stârnească controverse în lumea ştiinţifică mondială. Potrivit unor istorici, aceste tăbliţe conţin cel mai vechi scris din lume, vechimea lor fiind estimată la peste 7.000 de ani.

Cele trei obiecte de lut  (foto) au fost descoperite în 1961, în localitatea Tărtăria din judeţul Alba, de cercetătorul clujean Nicolae Vlassa. 

„Au făcut legături cu scrierile străvechi, cu cele din Mesopotania, cele din Orientul Apropiat şi cu cele de la Troia. Acum avem dovada că ele sunt mai vechi decât scrierea sumeriană, că ele ţin de o scriere din zonele noastre“, spunea istoricul clujean Gheorghe Lazarovici, unul dintre cercetătorii care s-au aplecat asupra acestor enigmatice tăbliţe.

Şi alţi cercetători, printre care germanul Harald Haarmann şi  Marco Merlini, susţin că este vorba despre o scriere preistorică, misterioasă, care ar fi fost folosită în urmă cu circa 7.000 de ani. În prezent, tăbliţele sunt păstrate la muzeu şi sunt expuse doar ocazional. 

Misterul „obiectului de la Aiud“

Separat de această colecţie, o altă piesă reprezintă o adevărată „vedetă“ a expoziţiilor, stârnind de-a lungul anilor la fel de multe controverse. „Obiectul de la Aiud“ (foto, jos) este un artefact bizar de aluminiu, care a fost descoperit în urmă cu aproape 45 de ani pe malul Mureşului, în apropiere de Aiud.

Artefactul a fost pe rând supus unor analize metalografice, de specialiştii Politehnicii din Cluj-Napoca şi la Centrul de Cercetări şi Proiectări pentru Metale Radioactive de la Măgurele-Bucureşti. Obiectul a fost trimis ulterior la Lausanne şi Bonn, iar rezultatele analizelor le-au confirmat în mare măsură pe cele obţinute în România.

Poleimicile au apărut după publicarea primelor rezultate, care au confirmat faptul că obiectul are în componenţă peste 70% aluminiu. Rezultatele i-au intrigat pe specialişti, în condiţiile în care aluminiul a fost descoperit abia la începutul secolului XIX şi a început să fie produs pe cale industrială abia în 1883. 

Specialiştii nu au reuşit să se pună de acord nici în privinţa vechimii obiectului, vehiculându-se ideea că aceasta ar avea o vechime de circa 250.000 de ani, informaţie neconfirmată oficial. 

În acelaşi timp, unii specialişti au afirmat că artefactul ar avea origini extraterestre. Teoria a fost susţinută şi de unii cercetători şi a fost dezvoltată în mai multe cărţi, documentare şi reviste, inclusiv în mediul online, în ţară şi în străinătate.

„Până acum nu s-a putut stabili cu certitudine vechimea obiectului. Există multe teorii şi multe posibile explicaţii, care nu pot fi deocamdată confirmate, aşa cum nu pot fi nici infirmate“, a afirmat Felix Marcu (foto), directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei. 

Nici Luminiţa Săsăran, gestionar şi conservator la secţia de preistorie a muzeului, nu are prea multe explicaţii. „E greu de spus ce este acest obiect şi de când datează. Prefer să nu mă lansez în afirmaţii de acest gen, atâta timp cât nu există încă o explicaţie ştiinţifică unanim acceptată. Ce-mi dă mie de gândit este felul cum s-a oxidat acest obiect, asta ar putea să însemne că e foarte, foarte vechi“, s-a limitat să spună Săsăran.

Colecţia egipteană 

Colecţia egipteană are ca piesă centrală o mumie datată în epoca ptolemaică (sec. III î. Chr). Această colecţie însumează nu mai puţin de 60 de piese având o valoare istorică importantă.

„Este o piesă foarte importantă a muzeului nostru şi a fost mult timp şi în expoziţia de bază, dar şi în expoziţiile de artefacte egiptene. A fost cercetată de-a lungul timpului de mai mulţi egiptologi, din ţară şi de afară“, a explicat directorul muzeului clujean.

Mumia a fost analizată în laboratorul muzeului, iar cu această ocazie s-a constatat că oasele gâtului femeii sunt dislocate. Cercetătorii au presupus că tânăra suferise o moarte violentă, probabil ucisă prin spânzurare sau a căzut de la înălţime. 

În ciuda eforturilor cercetătorilor, nici până în prezent nu se cunoaşte numele femeii mumificate. Pe capacul sarcofagului integral pictat, se află doar versuri din celebra Carte Egipteană a Morţilor. Mumia este una dintre cele cinci existente în colecţiile din România. 

149 de medalii napoleoniene

Cabinetul numismatic are ca nucleu donaţia familiei Esterházy, o colecţie de 149 de medalii napoleoniene, dar îmbogăţită ulterior prin donaţii, achiziţii sau datorită unor descoperiri arheologice. Colecţia numismatică cuprinde peste 100.000 de piese, care în proporţie de peste 80% pot fi clasate în categoria juridică tezaur, şi acoperă o perioadă de peste două milenii şi jumătate.

Colecţia de Istorie a Farmaciei (foto) este găzduită acum în cea mai veche farmacie din Cluj, „La Sfântul Gheorghe“. Prima atestarea documentară a farmaciei datează din anul 1573, iar la originea muzeului se află colecţia de obiecte farmaceutice transilvănene a profesorului Iuliu Orient (1869-1940). 

Zeci de mii de artefacte din perioada dacilor şi a romanilor

Colecţia de istorie dacică este una vastă, cuprinzând cele mai variate unelte, arme şi artefacte produse în Dacia preromană dar şi numeroase piese de import, provenind din spaţiul învecinat sau mai îndepărtat cu care Dacia preromană a întreţinut relaţii comerciale. Muzeul deţine cea mai bogată colecţie de artefacte dacice din Munţii Orăştiei.

Colecţia de istorie romană reflectă viaţa cotidiană, religioasă şi artistică, precum şi practicile funerare din oraşele Daciei romane, obiectele provenind atât din antica Napoca, cât şi din oraşele, castrele şi vilele rustice din toată Transilvania.

Trei perioade reflectate în sute de mii de piese

Colecţia de Istorie Medievală ilustrează istoria Transilvaniei în Evul Mediu şi cuprinde aproape 30.000 de piese. 

Colecţia de Istorie Modernă cuprinde peste 20.000 de bunuri culturale mobile, obiecte provenite din colecţii de artă decorativă, arme, gravuri, documente, carte veche şi alte tipărituri. Acestea datează din secolul al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului următor

Colecţia de Istorie Contemporană reprezintă pentru mulţi o întoarcere într-o perioadă din care amintirile sunt ceva mai proaspete. Deceniile dintre cele două mari războaie mondiale, instaurarea regimului comunist şi evoluţia societăţii transilvănene de-a lungul acestei epoci sunt ilustrate de mărturii ale vremii ce provin de la autorităţile centrale şi locale de stat, de la diferite alte instituţii, de la mari personalităţi şi oameni de rând ai timpului în care au trăit.