Cu cât se vinde maşina făcută cadou de Nicolae şi Elena Ceauşescu fiicei lor cu ocazia căsătoriei FOTO
0
Maşina a fost comandată special pentru Zoe Ceauşescu, în 1983, la Uzinele Renault din Franţa şi a costat peste 57.000 de franci. De procurarea Renaultului Fuego GTS s-a ocupat serviciul specializat al Securităţii. Acum, maşina este scoasă la licitaţie.
Casa de licitaţia Artmak a scos pe piaţă maşina Renault Fuego GTS făcut cadou cu ocazia nunţii lui Zoe Ceauşescu de către părinţii săi. Preţul de pornire al licitaţiei este 500 de euro, în condiţiile în care maşina a costat în 1983, nu mai puţin de 57.000 de franci. Maşina a fost făcută la comandă şi are caroserie coupe, capacitate cilindrică - 1647 cm3, putere 71 kW, carburant - benzină, are transmisie mecanică, închidere centralizată şi geamuri cu acţionare electrică
„Maşina a fost comandată la Uzinele Renault din Franţa şi a fost cumpărată cu prilejul căsătoriei Zoiei Ceauseşcu, de către părinţii acesteia, Nicolae şi Elena Ceauşescu, la data de 9 aprilie 1983. De procurarea Renaultului, s-a ocupat un serviciu specializat al securităţii”, se arată în anunţul de vânzare.
După evenimentele din 1989, automobilul a fost pus sub sechestru de către procuratura generală, cuplul fiind acuzat de ”subminarea economiei naţionale”. În octombrie 1996, printr-o ordonanţa a procuraturii s-a dispus încetarea urmăririi penale şi restituirea bunurilor personale. „Autoturismul a fost folosit doar pentru deplasări în afara Bucureştiului, cuplul preferând pentru deplasarea în oraş un autoturism Dacia 1310, de asemenea oferit cadou de căsătorie de către Nicolae şi Elena Ceauşescu. Realizarea tehnică a autoturismului Renault Fuego s-a dovedit a fi una de excepţie”, arată sursa citată.
Viaţa zbuciumată a Zoiei Ceauşescu
Zoia, singura fiică a cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu, s-a născut la 1 martie 1949 şi a încetat din viaţă la 20 noiembrie 2006, în urma unui cancer pulmonar, scrie Historia.
În cartea ”Ceauşismul. România între anii 1965 şi 1989“, jurnalistul Şerban Orescu susţine că numele său face trimitere la eroina Zoia Kosmodemianskaia, însă numele ei a fost schimbat în ”Zoe”: ”Procesul derusificării a fost ilustrat chiar în familia lui Nicolae Ceauşescu; numele rusesc Zoia a fost modificat – fără intervenţia stării civile – în românescul Zoe“.
Zoia a făcut Liceul nr. 24, actualul Jean Monnet, şi Facultatea de Matematică, pe care a absolvit-o în 1971. Intrase fără examen, pentru că avea medie mare în liceu. Se pare că ar fi vrut să studieze regie de teatru sau film, dar Elena Ceauşescu s-a împotrivit fără drept de apel: ”A fost de-ajuns o Lica Gheorghiu în ţara asta”, ar fi spus Elena Ceauşescu, făcând trimitere la lipsa de talent a fiicei lui Gheorghiu-Dej.
”În Universitate, Zoe legase prietenii deosebite, atrăgând un cerc de tineri inteligenţi, cultivaţi şi nonconformişti. Printre ei, fata lui Ceauşescu voia să se piardă şi totodată să se regăsească pe sine“, arată Lavinia Betea în cartea ”Viaţa lui Ceauşescu. Tiranul“.
Zoia a absolvit cu media 9,75 şi a promovat examenul de diplomă cu 10. A obţinut titlul de doctor în matematică la Universitatea din Bucureşti cu teza ”On Intertwining Dilations“, a publicat mai multe lucrări, dintre care 22 sunt înregistrate în baza de date a American Mathematical Society. A fost asistent universitar la Facultatea de Matematică şi apoi cercetător la Institutul de Matematică. Din ’75, după ce institutul a fost desfiinţat, a ajuns director la Institutul pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică (INCREST), unde a rămas până în 1989. Zoia n-a avut funcţii politice în timpul regimului comunist.
Iubirile Zoiei Ceauşescu
Cea mai renumită aventură a Zoiei Ceauşescu a fost cea cu Petre Roman, viitorul premier al României. Această relaţie a fost relatată de Ion Mihai Pacepa şi de Nicolae Pleşită, fiind confirmată apoi de alte persoane, între care şi de şeful pazei sale, colonelul de Securitate Dumitru Burlan. Petre Roman a negat însă categoric această relaţie, precizând că ar fi cunoscut-o în iulie 1971 la câteva luni după ce a obţinut o bursă în Franţa.
Colonelul de Securitate Dumitru Burlan, cel care a publicat în 2003 o carte intitulată ”După 14 ani - Sosia lui Ceauşescu se destăinuie”, şi-a reamintit în urmă cu câţiva ani, pentru ziarul Adevărul, cum Zoia Ceauşescu se plimba de mână prin parcul Herăstrău - o plimbare romantică, nevinovată - cu Petre Roman. Elena Ceauşescu i-a cerut lui Burlan să o ducă în parc pentru a se convinge şi ea de acea relaţie, spionându-şi practic fiica şi pe viitorul demnitar post-decembrist.
Petre era fiul lui directorului Editurii Politice, Valter Roman. Acesta din urmă a fost convocat la discuţii de Elena Ceauşescu. Relaţia dintre cei doi tineri a fost curmată de părinţi, iar lui Petre Roman i s-a aprobat plecarea la studii în Franţa.
De asemenea, Dumitru Burlan a rememorat pentru Adevărul scena celebră în care Zoia a dispărut, pur şi simplu, de acasă pentru că se certase cu mama ei, care se împotrivea relaţiei cu doctorul Dan Vincze, medic ginecolog din Cluj, de care se îndrăgostise în 1972. Elena Ceuşescu nu era de acord cu această relaţie, pe motiv că ar mai fi existat cineva de naţionalitate maghiară în familie.
”Zoe îşi abandonase maşina la Gara de Nord şi, pur şi simplu, dispăruse. Era Mercedesul alb pe care i-l făcuse cadou şahul Iranului, care era foarte bun prieten cu tatăl ei, cu Nicolae Ceauşescu, cu care se vizita şi de două ori pe an. Am avut ordin să o căutăm peste tot pe domnişoara Zoe. Am găsit-o la Sighetu Marmaţiei, la o familie de prieteni. S-a dus să se plângă la acei prieteni că părinţii săi nu erau de acord cu prietenia cu doctorul Vincze. Au venit acolo şi Bobu, şi Nicuşor. Eu i-am zis lui Nicuşor să-i spună că este acolo şi tovarăşul Mitică. Aşa îmi ziceau mie. Şi domnişoara Zoe le-a zis că să plece toţi şi să rămână doar tovarăşul Mitică cu maşina. Era prin martie şi urma să fie ziua dumneaei de naştere. Am stat la Casa de oaspeţi şi pe urmă am venit cu dumneaei cu avionul şi ne-a aşteptat la aeroport generalul Pleşiţă, care atunci era adjunctul ministrului”, a povestit Dumitru Burlan.
Zoia şi Mircea Oprean, idila de la malul mării
După acest episod, au urmat mai multe relaţii pasagere, cu ziaristul Mihai Matei, cu scriitorul Petru Popescu, însă nici aceşti bărbaţi nu au fost agreaţi de familia Ceauşescu. În 1980, Zoia l-a cunoscut pe Mircea Oprean, inginer din Sibiu şi cadru universitar la Politehnică. Bărbatul avea dosar bun. ”Se poartă frumos şi nu se atinge de băutură“, l-a lăudat Elena traducătoarei sale de engleză.
Reţinut după Revoluţie, Mircea Oprean a povestit anchetatorilor, la 16 ianuarie 1990, cum s-a cunoscut cu fiica Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu, în vara anului 1980.
”La sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie, când mă aflam în vacanţă pe litoral, la Eforie Nord, Zoia era la Neptun cu ocazia unei conferinţe internaţionale de matematică. A mers la Neptun cu un prieten, Dodu Petrescu, văr cu Zoia. Dodu a sunat-o pe Zoia şi a spus că se află la Neptun şi a invitat-o la o cafea. Ne-am întâlnit pe terasa restaurantului Internaţional în cursul după-amiezii. Din prezentarea făcută nu am aflat şi nu ştiam despre Zoia decât că este verişoara lui Dodu. Abia spre sfârşitul întâlnirii, în cursul serii, mi-am dat seama că este Zoia Ceauşescu”, a rememorat cel care avea să devină ginerele cuplului dictatorial trei ani mai târziu, în aprilie 1983.
”Ne-am mai întâlnit tot la Neptun, de circa două sau trei ori. La aproape o lună după ce ne-am întors în Bucureşti, am primit un telefon de la Zoia, după care am făcut o plimbare împreună cu Dodu, la Snagov”, şi-a amintit Mircea Oprean despre primele momente ale relaţiei sale cu Zoia.
Ulterior, lucrurile s-au complicat, dar, ca în orice poveste de dragoste cu happy-end, a urmat o nuntă ca-n poveşti.
”Ne-am mai văzut de câteva ori în acel an şi am mai vorbit la telefon, după circa cinci-şase luni n-am vorbit şi nici nu ne-am văzut. Am reluat apoi convorbirile telefonice şi întâlnirile la iniţiativa Zoiei. Ne-am cunoscut din ce în ce mai bine, îndrăgostindu-ne unul de celălalt şi în final ne-am căsătorit”, a mai spus Oprean.
Anchetată pentru subminarea economiei naţionale
În timpul Revoluţiei din 1989, Zoia a fost reţinută împreună cu fraţii săi, Nicu şi Valentin Ceauşescu, şi anchetată pentru subminarea economiei naţionale, ulterior ei fiind cercetaţi în stare de libertate. Zoia a fost reţinută iniţial pe 24 decembrie 1989, în complexul Primăverii, în casa bunicii din partea mamei, Alexandrina Petrescu. A fost trimisă la o unitate militară din Bucureşti, la Antiaeriană. Acolo era pe 25 decembrie, când a auzit că părinţii ei au fost executaţi. A rămas în închisoare până la 18 august 1990. La începutul lunii ianuarie 1990, a fost reţinut şi soţul ei, Mircea Oprean, profesor universitar la Universitatea Politehnică, care a fost ţinut în închisoare până pe data de 8 august 1990. Zoia a fost scoasă de sub acuzare în 1996.
După Revoluţie, Zoia şi Mircea Oprean au fost apoi evacuaţi din vila în care locuiau. A urmat o perioadă în care cei doi au fost nevoiţi să stea la prieteni sau pe la rude. Fiica soţilor Ceauşescu a făcut demersuri pentru a se reîntoarce la INCREST, însă a fost refuzată de conducerea de atunci a institutului. Zoia a dat în judecată instituţia, dar procesul nu a fost încheiat. Într-un final, a decis să înceteze lupta şi să se pensioneze.
A murit la 57 de ani de cancer pulmonar
După eliberare, Zoia Ceauşescu a dus o existenţă retrasă, ferindu-se aproape complet de presă. Mai mult s-a auzit despre ea în ultimii trei ani de viaţă, când a acţionat în justiţie statul român pentru recuperarea unor cărţi, tablouri şi bijuterii confiscate în 1989, respectiv pentru deshumarea părinţilor. A reuşit să recupereze patru bijuterii de aur, tablouri ajunse la Muzeul Naţional de Artă sau cărţi rare intrate în patrimoniul Bibliotecii Naţionale. A murit pe 20 noiembrie 2006, de un cancer la plămâni, care nu se mai putea opera. Avea 57 de ani şi era fumătoare înrăită. Ceremonia funerară a fost modestă. Zoia Ceauşescu a fost incinerată la Crematoriul ”Cenuşa“.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
