Cum a ajuns o româncă din SUA antreprenor social. „Noi suntem liantul între artizani şi piaţă”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Diana Iovescu Tătucu (36 de ani) este de profesie profesor de limba engleză şi spaniolă, a locuit în şase ţări de pe trei continente în ultimii 15 ani. Din 2007 trăieşte în Statele Unite, cu un hiat de trei ani în Londra şi Luxembourg.

Diana este licenţiată în limbile engleză şi spaniolă a Facultăţii de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj şi are un masterat în Relaţii Publice la Boston University School of Communication. 

O fire intreprinzatoare,„moştenită de la tata” şi „creativă, ca mama” a căutat întotdeuna să găsească soluţii inedite în parcursul ei academic şi profesional. „Nu am fost olimpică în serie şi nu am avut 10 pe linie, eram între 8.50 şi 10,  dar acolo unde nu-mi ieşea, am suplinit întotdeauna cu alte calităţi şi am încercat să-mi cladesc drumul, să mi se potrivească, deşi la început am încercat să mă potrivesc eu în el. Nu a mers, aşa că am căutat soluţii noi”, săune Diana. 

În perioada petrecută la Cluj între 2002-2007, studenţii nu făceau stagii de practică, în afară de modulul pedagogic obligatoriu şi predarea la clasă câteva săptămâni pe semestru, începand din anul trei. A urmat toti paşii obligatorii, dar simţea că incă e loc de explorare şi experimentare. Aşa a intrat în legătură cu Radio Cluj şi a început un stagiu de practică la departamentul social.  Ca reporter a documentat probleme sociale cu care se confrunta comunitatea – de la spaţii verzi disponibile pentru animalele de companie la marşul Greenpeace pentru salvarea Roşiei Montana. 

Imagine indisponibilă

„În ultimul an la Cluj, a depus dosarul pentru un stagiu de practică de doua luni la Ambasada României la Washington şi a fost selectată. Era în timpul ultimului semestru de masterat şi, spune Diana, nu era o structură formală care să faciliteze acest gen de experiente, dar şi-a asumat riscul şi a reuşit să meargă pe cont propriu, socotind stagiul în locul unui curs practic contra credite academice. 

„Nu am realizat atunci, dar acum, uitându-mă înapoi, îmi dau seama că tot parcursul meu a fost despre găsirea de soluţii creative. Asta cred că m-a şi ajutat să mă reinventez şi adaptez constant”, spune ea

În primii ani de carieră nu s-a regăsit la catedră, dar întotdeauna a considerat că şcoala de la Cluj a ajutat-o să-şi descopere apetitul pentru a explora posibilităţi creative unde limba engleză şi spaniolă i-ar fi de folos. De când se ştie, a fost în căutarea „acelui ceva” profesional şi consideră fiecare etapă din cariera ei de până acum o piatră importantă la fundaţia ei ca antreprenor social.

Un nou început

S-a mutat în Statele Unite ale Americii în cel mai greu moment posibil, în 2007, când criza începea să-şi arate colţii, iar oamenii de rând riscau să-şi piardă slujba. A strâns însă din dinţi şi s-a adaptat, chiar dacă nu i-a fost uşor la început. 

„În viaţă, şi in business, învăţ în fiecare zi,  adaptarea e una dintre cele mai preţuite aptitudini pe care le putem dobândi ca să depăşim situaţii dificile. Fără excepţie, cu toţii trecem prin ele, şi doar capacitatea noastră de a ne adapta la noi situaţii şi contexte şi o sănătate mentală robustă ne pot ţine pe linia de plutire când totul pare că se dezintegrează în jur.” Diana Iovescu Tătucu, antreprenor social
Imagine indisponibilă

Diana s-a deplasat în Maramureş pentru a-şi cunoaşte personal colaboratorii. FOTO: Virgil Mlesnita

„Am aterizat într-un moment nefast în America, chiar când începea criza. Aveam o viză de dependent, ceea ce a făcut ca opţiunile mele să fie la început foarte limitate. Ţin minte că am încercat să mă implic în mai multe programe de voluntariat, dar din cauza vizei, nici măcar acolo nu am avut acces. A fost o primă încercare dificilă, fiindcă eu sunt o persoană activă şi mi-a fost greu să nu pot face nimic. Într-un final, am reuşit şi am fost acceptată ca profesoară să predau limba engleză imigrantilor in cadrul unui program al bibliotecii publice din Boston”, povesteşte Diana.

O decizie curajoasă

În 2008 a început un masterat în jurnalism la Harvard Extension School, iar ulterior s-a reorientat spre un masterat în relaţii publice la Boston University. Din 2011, a devenit angajata Ashoka, cea mai mare reţea la nivel mondial care susţine antreprenorii sociali din întreaga lume. După apariţia celor doi copii, Philip şi Lara, Diana a decis să facă tot ceea ce ţine de ea pentru a-şi putea dedica mai mult timp familiei, motiv pentru care a luat o decizie curajoasă. Şi-a dat demisia încă din timpul primei sarcini, s-a implicat in lansarea biroului Ashoka Romania şi a pus bazele unui proiect personal, DIT Consulting, o companie de consultanţă pe impact social. Clienţii ei sunt de regulă organizaţii sau personee fizice care vor să introducă o componentă de impact social în activitatea lor sau să transforme un produs într-un program care îi sporeşte impactul social la nivel de sistem. Diana îşi consiliază clientii şi îi ajută să înţeleagă mai îndeaproape unghiul de impact social la nivel de sistem şi adresarea problemei de la rădăcină şi câştig la nivel de societate pe termen lung.

Imagine indisponibilă

Mozaïque, un business social pornit din pasiune

De la predat engleza ca profesor voluntar comunităţilor de imigranţi printr-un program de la Boston Public Library, la Ashoka, Banca Mondială sau DIT Consulting, Diana se consideră norocoasă că poate să-şi dedice acum timpul unui business social, Mozaïque, pe care l-a fondat împreună cu asociatul ei, Mihai Pătru, în 2018. Prin intermediul acestei afaceri, cei doi ajută artizani din România şi Guatemala să-şi comercializeze ţesăturile tadiţionale în Statele Unite ale Americii. 

    

Mozaïque, spune Diana, a pornit din pasiunea  pentru design interior, nevoia de creaţie, obiectele lucrate manual şi dorinţa de a reînvia şi propaga tehnicile de lucru foarte rar utilizate de artizani în comunităţi cu access greu la pieţe. Comercalizarea internaţională a artefactelor pe care le produc e aproape imposibilă fără un model de business şi un lanţ de producţie şi distribuţie transparent, în conformitate cu cererile pieţelor internaţionale. 

„Nu e îndeajuns şi sustenabil să creezi o platformă online, să faci câteva materiale foto şi video şi să spui că ai deschis piaţa pentru sectorul de artizanat. Comenzile pot să-i inunde şi să-i copleşească pe artizani, fără să fie un model de business solid în spate. Noi am început de la firul ierbii şi am construit şi adaptat modelul de business în jurul contextului economic şi social în comunităţile de artizani cu care lucrăm”, adaugă Diana.

Primele 18 luni de la lansare au fost exploratorii pentru Diana şi Mihai, care şi-au petrecut timpul în comunităţi de artizani în Guatemala şi Romania, au observant procesele de producţie şi design, şi au testat pe piaţă primele produse. În prezent colaborează cu peste 40 de artizani din Guatemala şi România. 

În paralel, pentru o perioadă de un an, Diana a fost consultant pe probleme de management al comunităţlor de practică digitale al Băncii Mondiale la Washington. A lucrat la proiecte individuale prin firma proprie de consultanţă pe impact social, prin care îi ajuta pe clienţii ei să transpună un produs într-un program scalabil cu impact social la nivel de sistem.  

Imagine indisponibilă

„Am început să mă gândesc la un business social al meu din 2016-2017. Am intrat în acest domeniu când eram la Ashoka. Când l-am cunoscut pe Mihai, el demarase proiectul pilot cu artizani din Guatemala, iar eu cautam sa fac acelasi lucru cu artizani români, si asa am decis sa ne asociem. Pe atunci încă nu ştiam exact unde am putea aduce un plus, dar în timp am reuşit să ne cristalizam viziunea şi să construim brandul”, afirmă Diana.

Ea vede Mozaïque ca pe „un business prin care îmbinam designul contemporan cu tehnicile tradiţionale şi tehnologia”, având ca principal scop crearea unui venit lunar predictibil si facilitarea accesului la pietele internationale pentru artizanii, în special ţesătorii, care provin din comunităţi rurale din zone greu accesibile. 

Mozaïque îşi alege colaboratorii în primul rând după calitatea produsului şi a tehnicilor de lucru folosite. Primele interacţiuni încep cu vizite de lucru observatorii în atelierele artizanilor – în România lucrează în Maramureş şi Transilvania, iar în Guatemala în provincia Xela, într-o comunitate greu accesibila din cauza reliefului şi a lipsei de infrastructură, la două ore de capitala Guatemala City. 

„Contextul social şi economic sunt factori importanţi în modul în care decurge producţia şi relaţia noastră cu artizanii. De asta petrecem timp cu ei, observăm şi lucrăm cot la cot cu ei la produs şi proces, ca să putem avea numere clare legate de capacitatea de producţie şi timp de execuţie, date care determină strategia de vânzări şi distribuţie. Nu vrem să promitem cantităţi foarte mari distribuitorilor dacă nu avem capacitate de producţie. Lucrul de mână trebuie onorat cu timp şi răbdare, iar scopul nostru e să avem o relaţie câştig-câştig între noi, artizani şi distribuitori. Cu siguranţă nu e drumul cel mai uşor sau cel mai profitabil pe termen scurt, dar scopul nostru pe termen lung e sustenabilitatea comunităţii şi poziţionarea produselor în segmentul de piaţă de lux, unde clientul îşi doreşte un produs unicat. E pregătit să aştepte mai mult şi să să facă o investiţie de câteva sute de dolari într-un obiect pentru casă” Diana Iovescu Tătucu – antreprenor social

.

Imagine indisponibilă

Diana a ţinut să cunoască personal fiecare artizan, să afle povestea fiecăruia şi sa aibă certitudinea că respectă tehnica de lucru manual ca în urmă cu 100 de ani. Aşa i-a cunoscut şi i-a selectat personal pe cei care aveau să-i devină colaboratori, iar după ce s-a întors în America a început să se ocupe serios de identificarea unei pieţe pentru produsele artizanilor. 

„Conform datelor oficiale, artizanatul e al doilea cel mai mare sector de angajare de muncă la nivel golbal după agricultură, valorând conform datelor unui raport al Băncii Mondiale, 36 miliarde de dolari. Bariera de limbă, lipsa de timp şi contacte necesare fac accesul la pieţele internaţionale foarte dificil pentru artizanii din comunităţi greu accesibile. Noi suntem liantul între ei şi piaţă. Am găsit mai întâi câteva magazine mici, tip boutique, interesate de astfel de produse, dar am fost şi la câteva târguri de profil şi am început să vindem. Însă în prealabil am fost la ei, la fiecare artizan acasă, ca să ne convingem că firul de lână provine de acolo de unde zic ei, că procesul de producţie este cel tradiţional şi că respectă absolut toate regulile pentru ca produsul lor să fie autentic”, a explicat Diana.

Concurenţa este însă una acerbă. Piaţa americană, la fel ca şi cea europeană, a fost invadată de produse de buna calitate, din Asia, în special din India. Pentru a face faţă concurenţei, Mozaïque trebuie să se dezvolte şi să găsească noi şi noi soluţii şi pieţe de desfacere pentru produsele artizanale. În paralel, pe lângă magazine şi retaileri, Mozaïque este in discuţii cu una dintre cele mai importante companii de profil de vânzări prin TV, QVC şi în parteneriat cu o platformă de licitaţii online, pentru experienţe şi produse de lux vândute în scop caritabil, Charitybuzz.

Mozaïque distribuie atât la clienţi individuali prin intermediul site-ului lor, şi târguri de specialitate, dar în mare parte colaboreaza cu magazine de profil, magazinele muzeelor Brooklyn Museum, George Washington Textile Museum şi artişti locali pentru colecţii capsulă.

În climatul economic actual, când businessurile mici şi mijlocii au cel mai mult de suferit, Diana şi Mihai îşi focalizează atenţia pe redefinirea strategiei ca parte dintr-un incubator (Mentor Capital Network) pentru businessuri cu impact social şi sunt membri Nest, o comunitate de peste 400 de businessuri de artizani de peste tot din lume.

„În momentul de faţă, prioritatea noastă e să menţinem relaţiile ca să putem să susţinem în continuare artizanii cu care lucram. Pentru cei mai mulţi, produsele pe care le-am dezvoltat împreună sunt unica sursă de venit, iar cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru ei în momentul ăsta e să continuăm să le aducem comenzi, iar relaţiile, chiar daca nu aduc câştig imediat, sunt cheia către colaborări viitoare de durată”, a încheiat Diana.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite