Cum a ajuns Victor Socaciu să primească doi rinichi „dintr-un foc“ la spitalul condus de Mihai Lucan. „Cazul este mai flagrant decât cel al lui Arşinel“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Medicul Mihai Lucan şi artistul Victor Socaciu la conferinţa de presă de după transplant FOTO Adevărul
Medicul Mihai Lucan şi artistul Victor Socaciu la conferinţa de presă de după transplant FOTO Adevărul

„Cântăreţul cu patru rinichi” – aşa cum a fost promovată în 2009 ştirea despre transplantul pe care Mihai Lucan i l-a făcut artistului Victor Socaciu este un nou exemplu privind neregulile grave din sistemul de transplant românesc. „Un astfel de transplant, în care sunt donaţi doi rinichi de copil unui adult, încalcă logica, bunul-simţ şi criteriile medicale“, spune actualul manager al Institutului de Transplant Renal din Cluj, Silviu Moga.

Mass-media din România relata, pe 18 septembrie 2009, că artistul Victor Socaciu are patru rinichi, dintre care doi transplantaţi de la o fetiţă de 10 ani intrată în moarte cerebrală.
 

Cazul prezentat în urmă cu 8 ani ca o nouă reuşită extraordinară a medicului Mihai Lucan devine astăzi un nou exemplu al unui sistem de transplant în care organele donatorilor erau atribuite preferenţial către VIP-uri, politicieni, persoane cu bani. Omul de la care a pornit dosarul DIICOT, deputatul USR Emanuel Ungureanu, care a fost martor la moartea a 23 de copii cu insuficienţă renală cronică din cauza sistemului corupt de transplant, a declarat: 

„Cazul Socaciu e şi mai flagrant decât cazul Arşinel, pentru că Socaciu a fost transplantat cu ambii rinichi ai unui copil de 10 ani care a suferit anevrism cerebral, în condiţiile în care erau copii compatibili pe secţia Nefrologie Pediatrică internaţi la Spitalul Pediatrie 2 din Cluj”. 

Emanuel Ungureanu, care cunoaşte poveştile dramatice ale copiilor care suferă de insuficienţă renală cronică datorită Asociaţiei de Solidaritate şi Empatie Delia Grădinaru, pe care a înfiinţat-o pentru a ajuta aceşti mici pacienţi, îşi aminteşte că „cei doi rinichi puteau salva vieţile a 2 copii, verişori, Gabi şi Viorel Bora. Gabi suferise două transplanturi nereuşite, iar de fiecare dată i se promitea că următorul rinichi va fi şi cel valabil. Problema celor care nu erau transplantaţi era fie că nu erau suficient de importanţi, nu aveau bani sau nu aveau imagine de oferit. Socaciu şi Arşinel nu aveau bani, dar ofereau imagine care urma să fie convertită în bani prin clinica privată Lukmed, care avea astfel mai mulţi clienţi care veneau la maestru”. 

Cazul Socaciu

Victor Socaciu a ajuns la dializa în 2009, ca urmare a unui diabet care i-a generat insuficienţă renală cronică. Medicul Mircea Penescu, director pe atunci la Spitalul de Nefrologie Carol Davilla din Bucureşti, i-a recomandat ca unica şansă pentru a scăpa de dializă, transplantul. A luat legătura cu Mihai Lucan, de la ICUTR Cluj, şi s-a înscris pe lista de transplant. „Într-o lună sunt gata”, ar fi spus el apropiaţilor, explicându-le că „Lucan are nişte interese mari, aşteaptă o aprobare importanta pentru un proiect de-al lui, şi îl voi ajuta să o obţină”, au declarat surse din anturajul artistului pentru „Adevărul”. După nici o lună, a primit telefon că s-au găsit rinichi compatibili, a plecat urgent la Cluj, iar a doua zi a fost operat. Cei doi rinichi transplantaţi funcţionează şi în ziua de astăzi.
 

Mulţumirea către familia donatoarei a venit la televiziune, la Pro TV, de unde aflăm din emisiunea Happy Hour, că Socaciu a compus o melodie pentru fetiţă („Îmbrăţişare-n cer”). Din aceeaşi emisiune aflăm că acestuia i-a fost mai uşor să ajungă la televiziune, decât la părinţii îndureraţi, pe care „intenţionează să-i viziteze pentru a le mulţumi personal pentru gestul lor”.

cluj victor socaciu. foto adevarul

Deoarece exista o diferenţă mare de greutate între donatorul - o fetiţă de 10 ani aflată în moarte cerebrală - şi primitor - Victor Socaciu, a fost nevoie să i se transplanteze ambii rinichi. FOTO: Adevărul 

 

„Aşa ceva nu s-ar mai întâmpla”

Motivul pentru care artistului, care la acea vreme era şi deputat PSD, i s-au transplantat doi rinichi la Institutul de Transplant Renal din Cluj este faptul că „unul ar fi fost insuficient pentru un organism adult”, scria presa în 2009.
 

„Din fericire pentru domnul Socaciu a avut cea mai bună compatibilitate cu donatorul, mai bună decât copiii care ar fi putut să intre în sala de operaţie”, declara atunci, fără să clipească, Dan Luscalov, care era atunci directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant şi subordonatul lui Mihai Lucan la ICUTR. 


Actualul manager al Institutului de Urologie şi Transplant Renal Cluj (ICUTR), Silviu Moga, a declarat pentru „Adevărul” că „logic, de bun simţ şi conform criteriilor medicale un rinichi al unui copil de 10 ani ar avea cele mai mare şanse să funcţioneze la un alt copil de vârstă similară. Astăzi la Institut un astfel de transplant nu ar avea loc, pentru că după plecarea domnului Lucan au fost introduse criterii clare privind beneficiarii unei grefe”. 

„Aceşti doi rinichi puteau să salveze doi copii”

Moga a explicat pentru „Adevărul” cum se făcea alocarea unui rinichi la Institut: 

„Nu ştiu să vă zic, dacă Socaciu era pe listă sau nu, dar nu are importanţă. Aceasta e o formalitate care se putea trece face chiar în ziua transplantului. Problema este alta: criteriile de alocare a grefelor. Când apărea un donator cadavru noi primeam primele criterii: grupa sangvină, care era esenţială, apoi vârsta şi greutatea”. Pentru doi rinichi erau chemaţi 6 pacienţi din cei 5-600 care aveau aceeaşi grupă de sânge pentru continuarea analizelor. „Mai puţin contau vârsta şi greutatea, cum a fost de exemplu în cazul lui Socaciu. Aceste aspecte sunt importante pentru că de exemplu, având o diferenţă de greutate de la 50 de kilograme cam cât are un copil, la circa 100 cât are un adult, ai nevoie de doi rinichi. În cazul Socaciu, aceşti doi rinichi puteau să salveze doi copii”, explică medicul. 

Nu erau aleşi pacienţii care se potriveau cel mai bine cu donatorul

Criteriul decisiv în alegerea unui primitor, după ce s-a trecut de prima fază, este aşa-zisul test „HLA”. „Acesta test arată cât de compatibil imunologic este donatorul cu primitorul. Pe un cromozom există nişte gene, care reglează răspunsul la un transplant. Cu cât există o compatibilitate mai mare cu atât sunt şanse mai mari ca transplantul să ţină mai mult şi să nu fie respins. Dacă primeşti, de exemplu, un organ de la un părinte- corespondenţa este din start de 50%”, explică Moga.
 

Aici abia apare marea problemă a sistemului de transplant dominat de Lucan: „Problema era că cei 6 pacienţi aleşi din circa 500 nu erau cei care se potriveau cel mai bine cu donatorul. Au fost cazuri în care compatibilitatea imunologică era zero. Toate controalele de la minister întrebau despre criteriile de selecţie a celor 6 pacienţi pentru că nu se putea justifica pe ce bază au fost chemaţi. De multe ori nu se chema pe bază de compatibilitate, nu erau chemaţi cei care corespundeau cel mai bine din punct de vedere urologic”, spune actualul manager al Institutului.  

„În absenţa acestor mafioţi erau salvate sute de vieţi. Nu numai cei 23 de copii pe care i-am îngropat eu, ci sute de alţi bolnavi de insuficienţă renală, cât  şi de alte patologii, acest tip de monopol existând pe mai multe patologii”

Emanuel Ungureanu, deputat USR 

image

Emanuel Ungureanu, omul de la care a pornit dosarul Lucan. FOTO: Arhivă personală

 

„În absenţa acestor mafioţi erau salvate sute de vieţi”

De la începutul anului la Institut există critierii clare de determinare a primitorilor. „Se face tipizarea tuturor posibililor primitori, avem circa 2.000 la ora actuală, pentru a şti cam ce gene au, iar când apare un donator chemarea lor la analize se face pe baza compatibilităţii HLA, a grupei sangvine, vârstei, greutăţii. Contează de asemenea criteriul urgenţei în care se află pacienţii, vechimea de pe lista de transplant, iar în ceea ce priveşte minorii ei au prioritate”, spune Moga. De asemenea, el susţine că acum se realizează procese verbale cu toate analizele şi cu declaraţiile pacienţilor „pentru ca cel refuzat să poată vedea de ce a fost refuzat. Înainte, erau trimişi la plimbare pur şi simplu”. 
 

Aceste criterii clare despre care vorbeşte Moga sunt norme interne valabile doar la Institutul din Cluj deoarece Legea din România lasă la latitudinea fiecărei instituţii de transplant să-şi facă regulile, rezultatul fiind alocarea preferenţială a organelor.
 

Situaţia este confirmată şi de fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu care preciza pe Facebook:

„Ceea ce nu ştiu mulţi este că politicieni şi oameni cu influenţă ai ultimilor 27 de ani au ştiut şi au profitat de serviciile preferenţiale ale domnului profesor, pentru ei înşişi sau pentru apropiaţi; Domnul Alexandru Arsinel (actor, membru UNPR) şi domnul Victor Socaciu (deputat PSD la acea data) sunt doar doua exemple. Sunt sute altele”.

Concluzia o trage Emanuel Ungureanu: „În absenţa acestor mafioţi erau salvate sute de vieţi. Nu numai cei 23 de copii pe care i-am îngropat eu, cei pentru care am cumpărat sicrie, ci sute de alţi bolnavi de insuficienţă renală, cât  şi de alte patologii, acest tip de monopol existând pe mai multe patologii, Lucan nu e o persoană, e o lume, un sistem”. 

image

Fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, spune că pe lângă Socaciu şi Arşinel sute de politicieni şi persoane influente au beneficiat de sistemul creat de Lucan FOTO Adevărul

 

Părinţii, puşi în situaţii imposibile

Emanuel Ungureanu explică de ce nu a ieşit public în 2009 cu ceea ce se întâmplase în cazul Victor Socaciu. „N-am reacţionat atunci la presiunea unor mame a căror copii aşteptau un rinichi şi cărora Lucan le-a spus să tacă, că dacă spun ceva copiii lor nu vor mai beneficia de transplant. Aceşti oameni şi-au dat seama că intră într-un sistem controlat de un alt grup infracţional organizat, cel de la vârful Agenţiei Naţionale de Transplant, care n-au permis deschiderea altui centru pentru transplant de rinichi. Este un uriaş monopol. De ce nu se fac transplanturi hepatice la Cluj? Pentru ca să aibă monopol Irinel Popescu la Bucureşti. Practic aceşti oameni au blocat activitatea de transplant, monopolizând-o”.

Legat de Dan Luscalov, care era atunci directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant:

„Luscalov prin activitatea de la Agenţia Naţională de Transplant trebuia să-l controleze pe Lucan. El avea un comportament de slugă faţă de Lucan, care de fapt a fost cel care la numit în funcţie. Apoi, în paralel Luscalov era subordonatul lui Lucan la ICUTR. Gândiţi-vă câte operaţiuni făcea un singur doctor. Era cel care înscria pacienţi pe lista de aşteptare, îi chema pentru transplant, în calitate de şef de laborator stabilea compatibilitatea între donator şi primitor, mergea să convingă aparţinătorii să fie de acord cu prelevarea organelor şi era şi coordonator regional de transplant. Făcea toate aceste lucruri simultan. Cine să-i controleze pe acei indivizi?”.
 

Ungureanu susţine că în cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant, Luscalov „împreună cu Victor Zota (fost coordonator al Programului naţional de transplant) direcţiona în momentele cheie rinichi, ficat, inimă preferenţial în funcţie de interesele unui grup. De asemenea, el coordona finanţarea programului de transplant din care se alimenta îngrijirea pacienţilor de la Lukmed, aşa cum apare în dosarul DIICOT. 

 Ce spune Victor Socaciu

„Discuţia asta a mai fost şi în acea perioadă. Că spune domnul ministru, că aş fi beneficiat preferenţial de transplant, asta e o părere. Eu din ce ştiu, pot să vă spun că în primul rând am făcut o serie de analize şi apoi, după un timp oarecare, mai multe luni, a existat posibilitatea unui transplant datorită unei compatibilităţi foarte mari, cu un rinichi care apărut în urma unui accident. Asta e ceea ce ştiu. Am avut partea de o îngrijire cu totul şi cu totul excepţională, iar echipa condusă de domnul Lucan este impecabilă ca şi mâna dânsului, de asemenea unicat. Îmi pare rău de ce i se întâmplă şi ca fost pacient”, a declarat Victor Socaciu pentru „Adevărul”. La 8 ani de la operaţie, Socaciu spune că rinichii transplantaţi funcţioneză bine şi totul este în regulă.

Contactat pe telefon, medicul Mihai Lucan nu a dorit să frunizeze nicio reacţie.

Citeşte şi:

 

Cazul cutremurător al Adinei, tânăra care a murit fiindcă a fost refuzată cu cinism de Mihai Lucan: „Din păcate, a dat peste un Mengele al medicilor din România“

 

Cine l-a făcut intangibil pe Dumnezeul Lucan timp de 14 ani

 

Cine este omul care a declanşat uriaşul scandal de corupţie al medicului Lucan. „Colaborarea dintre noi s-a întrerupt când am aflat că face trafic de organe”

    

Poveştile cutremurătoare ale pacienţilor medicului Mihai Lucan: „Au rămas şi fără casă, şi cu banii daţi şi cu rinichiul nefuncţional. Fetiţa a şi murit, ulterior“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite