Cum arăta Clujul interbelic? Răspunsul în primul ghid turistic al oraşului apărut după Marea Unire

Harta Clujului în 1923 (foto: cluj.travel)

Primul ghid turistic al Clujului după Unirea din 1918 apărea în 1923. Ghidul se numeşte „Clujul" şi  apărea în Biblioteca „Orașele noastre", sponsorizată de Fundațiile Culturale Regale.

Ghidul are sub 80 de pagini, este semnat de „Victor Lazăr, prof. la Școala Normală de Învățători din Cluj", iar scopul său era să facă ştiut acest oraş de pe Someş în rândul românilor de la sud şi est de Carpaţi, potrivit cluj.travel. Academicianul Ion Bianu, îngrijitorul bibliotecii, afirma necesitatea apariţiei unor publicaţii cum e acest ghid al Clujului prin următoarele rânduri:

„Între Nistru și Tisa, dela Balcic de pe malul Mării Negre până la Sighetul Maramureșului, sunt o mulțime de orașe - centre de vieață economică și culturală - pe cari nu le cunosc nici chiar Românii culți cari locuesc la câteva zecimi de kilometri departe de ele. Și este firesc să fie așa, după condițiile de vieață dinainte de răsboiu, când sistematic și prin toate mijloacele privirile Românilor din țările acum reunite cu Regatul - până acum singura țară și stat de vieață și de cultură românească - erau întoarse de la el spre părțile opuse, spre centrele Statelor cari stăpâneau acele țări românești: Basarabenii spre Petersburg, Moscva și Chiev; Bucovinenii spre Viena; Ardelenii, Bănățenii și Ungurenii spre Budapesta".

Cartierele de vile

Clujul avea, în perioada interbelică, cartiere de vile. Unul era situat pe latura dinspre Calea Regele Ferdinand a dealului Cetățuii, altul de la Teatrul Național în sus pe stânga, un al treilea de-alungul Promenăzii și în fine în partea de sus a străzii Regale, numit Hazongard (după numele unui vechiu cetățean sas). „Interesant e cartierul de pe coasta Cetățuii de către Someș. Coasta e plină de colibi, bordeie, chiar peșteri săpate în ea, în cari locuesc țigani și desmoșteniți ai soartei. Poliția are mult de lucru în acest cartier. Clujul e un product al vechei culturi săsești. Aceasta se vede și din felul de construcție al caselor vechi, cu acoperișurile lor înalte, ferestrele mici, intrarea în curți pe sub boltituri îndrăznețe, izolate de stradă prin porți ca de castel", potrivit site-ului citat.

Află AICI care erau cele mai vechi construcţii din Cluj