Cum ne calculăm raţia de mâncare zilnică ideală. Cel mai respectat nutriţionist român: „Aportul caloric e baza nutriţiei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul/obezitatea şi bolile pulmonare distructive, care reprezintă 70% din cauzele de mortalitate în lume, sunt cauzate de stilul de viaţă, susţine preşedintele de onoare al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, nutriţionistul Nicolae Hâncu.

“Nutriţia provoacă pentru că a mânca este o mare plăcere. Americanii spun că sunt trei mari plăceri, fără îndoială că primele două le indentificaţi, a mânca şi sexul şi a treia – plăcerea de a-i conduce pe alţii”, a declarat, la conferinţa „Medici pentru tine”, medicul nutriţionist Nicolae Hâncu, preşedintele de onoare al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Mai există un motiv pentru care nutriţia provoacă, spune medicul: “orice om cu educaţie elementară ştie că alimentaţia este legată de sănătate. Un mare ziarist a scris: «Mulţi oamenii au după o anumită vârstă o celulă canceroasă în corp, dar nu toţi fac cancer. Drumul acesta de la celulă la cancer de multe ori trece prin nutriţie». Nutriţia ne provoacă pe noi toţi, fie că sunt copii, părinţi, sportivi, politicienii, comunitatea, preoţii, lumea bisericească, oamenii care trebuie să ţină post“, spune medicul.

“Prin ce provoacă nutriţia, doar prin plăcere, doar prin faptul că se face o legătură cu sănătatea. Provoacă prin nişte lucruri fireşti precum foamea, se apropie ora mesei, cu toţii ne gândim că urmează un moment plăcut, apoi provoacă prin lucruri care nu totdeauna sunt fireşti, provocarea vine, de exemplul printr-o ofertă extraordinară a societăţii de consum din care facem parte. Intri într-un mall din oraş, te duci la cumpărături şi faci greşeala să fii nemâncat când pleci de acasă. Prima provocare - mirosul de patiserie extraordinar. Dintr-un grup mare de persoane care intră în mall, jumătate se opresc să mănânce”, explică medicul.

Provocări la tot pasul

El mai arată că aceste provocări se găsesc la tot pasul pe străzile oraşului: “Numitorul comun este «to go». În stânga sunt sandviciurile de toate felurile, iar în dreapta este cafeaua sau băutura carbogazoasă. Excepţiile sunt, o mână rămâne liberă, care este pe telefonul mobil, care chiar dacă coboară este folosită pentru a-l butona. Mă întreb eu de ce trebuie să se facă acest lucru. Mâncatul pe stradă face parte din stilul de viaţă al omului modern şi al omului care se grăbeşte”.    
 

Hâncu atrage atenţia şi asupra reclamelor care se fac la posturile de televiziune. “Există acele spoturi care spun să consumaţi cu moderaţia zahăr, sare şi grăsimi şi după aceea se face publicitate la ciocolată sau patiserie şi fel de fel de produse ale multinaţionalelor la preţuri destul de avantajoase pentru că, fără îndoială, şi aceasta este o mare provocare”. 

Cum facem faţă provocării  

“Victor Hugo spunea că există o singură şi sinceră dragoste a omului în viaţă: dragostea pentru mâncare. Subscriu la afirmaţia lui pentru că prin profesie îmi dau seamă de victimele dragostei pentru mâncare. Trebuie să facem faţă acestor provocări”, spune nutriţionistul.

În faţa acestora, sunt două moduri de a reacţiona, explică Hâncu: “Există o atitudine pozitivă şi una negativă. Atitudinea pozitivă ar fi să mâncăm sănătos, nutriţia sănătoasă să fie parte din viaţa noastră de zi cu zi. A mânca sănătos este o problemă de învăţare. Trebuie să învăţăm să mâncăm sănătos exact la fel cum am învăţat să scriem şi să citim. Este uimitor faptul că acest parametru, acest factor care este nutriţia, pe care un savant genial care s-a numit Pavlov, care a spus că nutriţia este cel mai important factor extern care influenţează sănătatea omului. Dacă este aşa şi fără îndoială că este aşa, este uimitor faptul că nu se învaţă nutriţia. Ea trebuie să fie învăţată de la grădiniţă, în şcoală, în lumea universitară şi omul trebuie să înveţe nutriţia toată viaţa”. 
 

Preşedintele de onoare al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice susţine că puţini oamenii sunt capabili să-şi calculeze aportul caloric: “Aportul caloric este, practic, baza nutriţiei, pentru că a mânca mai multe calorii sau mai puţine prin alimente ne conduc la ceea ce înseamnă modificarea greutăţii corporale, ori greutatea corporală e unul dintre parametrii cei mai importanţi pe care noi putem să-l urmărim, prin care putem vedea dacă mâncăm sau nu corect. Nu este un parametru absolut, dar este extrem de uşor de urmărit”. 
 

Mesajul nutriţionistului pentru cei care nu ştiu să calculeze de ce aport caloric au nevoie este “să meargă la medic, orice medic de familie, cel puţin o dată în viaţă, să le explice că ei au nevoie cam de atâtea calorii. Acest necesar de calorii se schimbă pe parcursul vieţii, de la tânărul care face sau nu sport, la femeia gravidă sau la vârstnic”.

El subliniază faptul că este important şi de unde obţinem caloriile: “Principiile de bază spun 50-55% calorii din glucide, 30% lipide şi restul proteine, dar nu trebuie să ne rezumăm la acestea pentru că importante sun, de asemenea, vitaminele şi mineralele”.

Stilul de viaţă provoacă 70% din mortalitatea planetară 


În concluzie, Hâncu susţine că alimentaţia este corelată cu un spectru enorm de boli, denumite bolile cronice netransmisibile – bolile cardiovasculare, cancer, diabet/obezitate, boli pulmonare distructive. “Aceste boli se mai numesc boli ale stilului de viaţă pentru că nutriţia , sedentarismul, fumatul şi abuzul de alcool sunt principalii factor care produc aceste boli. Bolile cornice netransmisibile răspund de 70% din mortalitatea planetară”, spune specialistul. 

Citeşte şi:

Obiceiurile alimentare ale angajaţilor români. Câţi bani şi cât timp alocă un român pentru masa de prânz la birou şi ce alimente alege
 

Regimul alimentar, principalul vinovat pentru apariţia obezităţii

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite