Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

De ce a ridicat Ştefan cel Mare biserici în Transilvania. Cum arată lăcaşurile de cult ctitorite de domnul Moldovei în inima Ardealului

50
7 May 2015 06:10:21
Autor: Florina Pop
Biserica din Feleacu de lângă Cluj, o ctitorie a lui Ştefan cel Mare în judeţul Cluj. La Feleacu este şi o statuie a domnului Moldovei FOTO: Marius Porumb
Biserica din Feleacu de lângă Cluj, o ctitorie a lui Ştefan cel Mare în judeţul Cluj. La Feleacu este şi o statuie a domnului Moldovei FOTO: Marius Porumb

Puţină lume ştie că Ştefan cel Mare a ctitorit mai multe biserici în Ardeal, iar două dintre se află în judeţul Cluj: lăcaşurile de la Feleac şi Vad. Aveau rang de episcopii. Mai târziu, cea de la Feleac a devenit mitropolie.

”Istoria Transilvaniei nu poate fi concepută decât în strânsă şi permanentă interdependenţă cu cea a voievodatelor din spaţiul extracarpatic. (...) Pe primul plan se situează relaţiile de ordin economic şi de interes comercial, care între Moldova şi Transilvania au atins o asemena intensitate încât în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) s-au acordat privilegii negustorilor transilvăneni care vizitau voievodatul de la răsăritul Carpaţilor”, scrie academicianul Marius Porumb, în broşura despre biserica de la Feleac, numită ”Biserica Arhiepiscopală din Feleac, ctitoria lui Ştefan cel Mare”.

Povestea ctitoriilor bisericeşti ale lui Ştefan cel Mare în Transilvania începe cu o alianţă încheiată la 12 iulie 1475. Voievodul moldovean semna un tratat cu Matia Corvin, iar în urma acestui act Ştefan cel Mare capătă proprietăţi în Transilvania, adică două domenii: Ciceu şi Cetatea de Baltă împreună cu numeroase sate.

Alianţa a funcţionat şi după moartea regelui Matia Corvin, adică după 1490. Marius Porumb spune că relaţiile au fost foarte amiabile în intervalul 1493-1499, când voievodatul Transilvaniei a fost condus de Bartolomeu Dragfi, originar din familia lui Dragoş din Maramureş.

Prezenţa lui Ştefan cel Mare în Ardeal era bine văzută în epocă. Academicianul dă exemplu saşilor braşoveni care îl chemau pe domnul Moldovei la 26 aprilie 1478 ”cu mare dor şi dragoste... să facă bunătatea să se apropie de această ţară” ca să o apere de pericolul otoman.

În acest context apar două episcopii româneşti la Vad şi Feleac, sprijinite material şi moral de domnul Moldovei şi urmaşii săi.

Mitropolia Feleacului. (foto dreapta, credit foto: Marius Porumb) 

Primul episcop al Feleacului este un Marcu, apoi al doilea Danciu-Daniil (amintit într-un set de documente din secolul al XVI-lea). Acesta din urmă a ridicat biserica de piatră cu hramul Sfânta Paraschiva înlocuind biserică de lemn a satului. În 1488, episcopia devine arhiepiscopie, iar 10 ani mai târziu, în 1498, mitropolie - fapt amintit într-o inscripţie pe o ferecătură de carte, dăruită de Isac Vistiernicul, unul dintre curtenii credincioşi ai lui Ştefan cel Mare.
Inscripţia, amintită în broşura academicianului, sună în felul următor: ”Robul lui Dumnezeu Isac Vistiernicul a ferecat acest Tetraevanghel pentru Mitropolia Feleacului în anul 7006 (n.r. 1498) decembrie”.

Biserica de la Feleac, cu hramul Sfânta Paraschiva, a fost ridicată pe o colină ce permite o vedere spre drumul ce duce la Cluj.

”Elementele de sculptură în piatră - ogivele, cheile de boltă, (...), cele două portaluri bogate profilate duc la concluzia subliniată de Vasile Drăguţ că voievodul ctitor a recurs la serviciile unui atelier de constructori din Cluj, preocuparea pentru o execuţie de calitate fiind justificată de calitatea de reşedinţă mitropolitană a bisericii din Feleac”, susţine Marius Porumb.

Interior din biserica de la Feleac FOTO: Marius Porumb

Episcopia Vadului. Satul Vad apare prima dată în documente în anul 1467 drept posesie a familiei nobiliare Banffy, iar ulterior, în acelaşi secol, ajunge sub stăpânirea lui Ştefan cel Mare împreună cu Cetatea Ciceiului. Lăcaşul are hramul Adormirii Maicii Domnului şi ca, şi cea din Feleacu, a fost ridicată din piatră, asemeni bisericilor din nordul Moldovei.

”Credem că localitatea Vad a fost desemnată de către Ştefan Voievod spre a deveni reşedinţă episcopală din multe motive întemeiate, localitatea fiind amplasată într-o regiune uşor accesibilă, respectiv pe malul stâng al Someşului, la numai 16 kilometri de oraşul Dej, (...), iar posibila existenţă a unei mănăstiri mai vechi a contribuit decisiv la alegerea locului”, scrie Marius Porumb.

Tradiţia şi elementele stilistice ale ctitoriei lui Ştefan de la Vad întăresc ideea că lăcaşul a fost ridicat la sfârşitul secolului al XV-lea. Documentele spun că primul episop de la Vad a fost vlădica Ilarion, la 1523. După 1550, episcopia îşi pierde din importanţă din pricina faptului că voievozii Moldovei pierd domeniile din nordul Transilvaniei.
”Merită să menţionăm că în anul 1599, în fruntea eparhiei Vadului a fost pus de către Mihai Viteazul episcopul Ioan de Cerna, care a păstorit atâta timp cât a durat stăpânirea Viteazului în Ardeal”, scrie Marius Porumb în broşura ”Biserica episcopală din Vad, ctitoria lui Ştefan cel Mare”

Mai puteţi citi:

De ce se urau de moarte domnitorii Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia dintre cei doi verişori apare într-un document ţinut la secret de Vatican

Cât de mare era Ştefan cel Mare? Zece lucruri pe care nu le ştiai despre domnitor. Adevăr sau mit: a avut sute de femei şi era mai sângeros decât Ţepeş

Ştefan cel Mare şi Sfânt sau cel crud? Domnitorul Moldovei, sadic precum Ţepeş – cele mai aprige răzbunări ale lui Ştefan pe supuşii care-i ieşeau din vorbă

 Cât de afemeiat a fost, de fapt, Ştefan cel Mare? Domnitorul-Casanova a rămas în istorie şi pentru desfrâuri cu sute de ibovnice şi scandaluri cu zeci de bastarzi.

Cât de sfânt a fost Ştefan cel Mare şi Sfânt. De ce a fost canonizat domnitorul „aprig la mânie şi degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat“

De câte ori a luat Ştefan cel Mare bătaie de la turci? Domnitorul care a băgat spaima în otomani a pierdut două mari cetăţi în urma acestor înfrângeri 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

50 Comentarii

Proiecte Bune
7.05.2015, 09:52:50

Comentariu considerat abuziv.

Florin Trandafir
7.05.2015, 11:33:08

Vesnica pomenire pentru toti marii inaintasi romani !

+2 (6 voturi)
IulianH
7.05.2015, 12:19:40

Si mai putină lume stie că bisericile lui Stefan în anul 1500 nu erau pictate cu imagini religioase evreiesti si nici nu aveau icoane cu ,,sfinti,, evrei. Acestea au început să fie pictate după 1700 cu imagini religioase.Desigur biserica nu va recunoaste ! Ciudat este că Nu există picturi ale marilor bătălii ale românilor Stefan,Ţepes,etc cu turcii sau cu tătarii, pe care le evocăm atât de des, tot aşa cum în spaţiul românesc Renaşterea nu a pătruns pentru că nu existau artişti pe măsură.În românia pictorii, artisti cunoscuti au apărut după anii 1800.Nu avem nicio imagine pictată,autohtonă, convingătoare, referitoare la secole întregi de istorie dar bisericilie sunt pline de picturi religioase !

+1 (5 voturi)
Balanta
7.05.2015, 12:40:13

Excelent articol pentru ca am aflat de fapte de care nu stiam Articolul aduce inca o dovada ca romanii ortodocsi nu au fost nedreptatiti nici in Ardeal si ca biserici se construiau din piatra doar acolo unde era cine sa puna banii (umerii) sa le ridice

+1 (9 voturi)
M Costi
7.05.2015, 16:45:37

Articol interesant , felicitari autoarei ! Faptul ca marele voievod Stefan a finantat si ctitorit biserici ortodoxe in Transilvania este o dovada ca romanii ortodocsi existau in numar semnificativ la acele vremuri , contrazicând astfel teoriile unor inamici ai romanilor , care pretind ca romanii ar fi venit ...tiptil ... intr-o noapte , din Albania de azi ! ( Te doare ...mintea ...nu alta ...! )

+2 (6 voturi)

Vezi toate comentariile (50)