Directorul unui concern care a investit masiv în România, despre oportunităţi: „Când bate vântul, unii îşi ridică ziduri, iar alţii fac mori de vânt“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Directorul Bosch România şi Bulgaria, Mihai Boldijar, consideră că în orice situaţie, chiar şi pe timp de criză, există soluţii şi oportunităţi de investiţii. România, însă, beneficiază mai puţin de ele din cauza lipsei unei infrastructuri şi a predictibilităţii legislative, care nu atrag investitori.

Mihai Boldijar deţine funcţia de director general al Bosch pe România şi Bulgaria, una dintre multinaţionalele care au investit cu adevărat sume uriaşe în România. În ultimii 15 ani, compania a investit peste 650 de milioane de euro în România, din care peste 200 de milioane la Cluj.

Pe lângă centrul de cercetare – dezvoltare din Cluj şi unităţile sale de producţie pentru Soluţii de mobilitate din Cluj şi din Blaj, Bosch mai operează şi o unitate de producţie de tehnologie industrială, localizată de asemenea în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri în Timişoara. 

În Bucureşti, Bosch operează un birou de vânzări pentru produsele sectoarelor Soluţii de mobilitate, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie. În plus, o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piaţa electrocasnicelor, are sediul, de asemenea, în capitala ţării.

Recent, pe 9 iulie, compania Bosch a inaugurat, oficial, noua clădire de birouri a Centrului de Inginerie Bosch din Cluj. Lucrările de construcţie au început în martie 2018 şi au fost finalizate în luna februarie a anului 2020. În timp, investiţia totală în proiect a atins pragul de 30 de milioane de euro.

Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, Mihai Boldijar a vorbit despre situaţia economică actuală, despre perspectivele şi scenariile pe care lucrează compania pe care o conduce, dar şi despre oportunităţile de investiţii şi despre problemele cu care se confruntă în special România.

Adevărul: România, ca de altfel întreaga lume, se află într-o situaţie nouă, iar în ultimele luni se vorbeşte tot mai mult despre o criză economică, după cea sanitară. După ce scenarii lucrează Bosch România şi ce credeţi că se va întâmpla în continuare?

Mihai Boldijar: E un moment, desigur, un moment dur, un moment pe care cred că puţini ş-au anticipat şi cred că şi mai puţini ştiu ce va urma. Această pandemie e indus criza în toate domeniile, nu cred că există vreo excepţie la momentul respectiv. Într-adevăr, unele industrii au fost afectate mai mult decât altele. Dar afectate au fost toate industriile, toate ţările, toate economiile, toate continentele. Evident, efectele se vor simţi pe timp lung. Cine spune că vom avea o recuperare rapidă în V, eu cred că acest V ori va avea un unghi foarte mare, ori eu cred că va fi un fel de recuperare de timp în formă de scară, cu nişte pasaje de revenire datorate programelor de susţinere concepute de guverne, dar şi de pasaje de cădere sau de acalmie, dacă cumva această pandemie va mai continua. Şi vedeţi că în ultimele două-trei săptămâni lucrurile au devenit destul de serioase din nou, nu numai în România, dar şi în alte ţări. Şi deja guvernele îşi fac scenarii să vadă cum anume vom putea trece.

Un nou blocaj ar putea fi fatal economiei

Vă aşteptaţi la un nou lockdown care să blocheze economiile lumii în următoarea perioadă?

Nu cred că se pot închide total economiile, două luni au fost suficiente ca să cauzeze mari probleme. Evident, întreaga economie per ansamblu trebuie să funcţioneze într-un fel, pentru că este vorba şi de angajamentele pe care le avem faţă de clienţi, de asigurare a locurilor de muncă…

Şi care ar fi scenariul optimist şi cel pesimist?

Dacă mă întrebaţi de aceste scenarii, desigur că avem scenarii care ne arată ce ar trebui să facem, în funcţie şi de ceea ce se va întâmpla. Din păcate, optimismul, în acest caz, are o nuanţă destul de gri. Ne aşteptăm la o scădere, la o cădere  a producţiei în automotive undeva la 20-25%. Trebuie să luăm în calcul şi această stare de anxietate a oamenilor, de nesiguranţă şi de neputinţa de a veni cu o predictibilitate pe viitor. Iar acest lucru face ca cererea de produse, inclusiv de automobile, să fie foarte scăzută şi să rămână la un nivel scăzut. Acum, sigur că există zone care au început din nou să producă, cum e Asia, unde valul a lovit înainte de a lovi Europa. Acolo probabil că lucrurile vor începe să se recupereze.

Noi avem şansa ca din punct de vedere al grupului Bosch, să producem pentru cei care achiziţionează piesele, componentele şi serviciile noastre pe toate cele cinci continente. Acum începem să livrăm către Asia şi sigur că uşor, uşor vedem că şi Europa începe să se redeschidă. Îmbucurător este faptul că şi Dacia a anunţat că vor lucra şi ei pe trei schimburi. 

Imagine indisponibilă

Bosch a construit cu 30 de milioane de euro un nou sediu pentru Centrul de Inginerie al grupului din Cluj

Dacia Renault se află printre clienţii dumneavoastră în România?

Da, Dacia Renault sunt clienţii noştri, la fel ca şi Ford. Cei de la Dacia Renault au produse bune şi foarte bune care au făcut faţă cu brio pe pieţele europene.

Când şi-ar putea reveni economia României

Şi când vă aşteptaţi ca economiile, la nivel mondial, să revină la nivelul anterior pandemiei?

Eu nu cred că se va reveni înainte de sfârşitul acestui an - începutul anului 2021. În 2020 va trebui să facem ceea ce trebuie făcut de aşa manieră încât să asigurăm o extinderea  pandemiei cât mai mică posibilă. Dar efectele se vor resimţi cu siguranţă, iar 2021 ar putea fi anul în care am putea începe să ne revenim.

Şi cel mai negru scenariu?

Probabil să revenim la situaţia dinaintea crizei sanitare doar peste doi-trei ani.

Bosch continuă să fie una dintre puţinele companii care face angajări când alte firme iau în calcule să facă disponibilizări. Se întrevăd noi proiecte şi noi oportunităţi sau ce se află în spatele acestei politici?

Aici sunt două lucruri. În primul rând, trebuie să ne uităm la costuri. În momentul în care faci o asemenea analiză, trebuie să vezi cum le poţi ţine sub control. Şi noi cred că stăm foarte bine în analiza costurilor şi în menţinerea lor sub control strict. La întrebarea dumneavoastră, unde am avut nişte intrări au fost în centrul de inginerie Cluj, pentru că aici lucrul şi proiectele au continuat şi au putut fi continuate. La nivel de ţară, lucrurile au rămas stabile.

Dumneavoastră conduceţi şi operaţiunile Bosch din Bulgaria. Care e situaţia acolo, au absorbit mai bine aceste şocuri sau se află într-o situaţie mai grea decât România?

Situaţia este aceeaşi. Noi în Bulgaria avem două centre de dezvoltare pe software, faţă de unul în România, cel de la Cluj. Şi mai avem evident şi biroul de vânzări din Sofia. Lucrurile nu sunt foarte diferite faţă de România, dar având în vedere faptul că şi acolo avem dezvoltare de software, am reuşit şi în Bulgaria să avem colegi noi. Dar asta se întâmplă doar în diviziile de dezvoltare de software şi inginerie.

În celelalte divizii Bosch vă gândiţi la disponibilizări?

Nu, nu discutăm momentan de aşa ceva. Vrem, pentru că ştim foarte clar că această pandemie va fi doar o chestiune de timp, să păstrăm oamenii. Obiectivul nostru este să ne ţinem oamenii, pentru că investiţia pe care am făcut-o este mare şi dorim să-i păstrăm. Ar fi greşit să trecem la disponibilizări, pentru că după trecerea pandemiei ar trebui să o luăm de la capăt cu recrutările, plus că ne-am confrunta cu pierderea încrederii oamenilor. Şi aşa oamenii sunt într-o stare emoţională complicată.

Gândiţi-vă că am reuşit să devenim într-un timp relativ scurt cei mai doriţi angajatori aici la Cluj numărul 1 în ceea ce priveşte cei mai doriţi angajatori. Suntem numărul 2 la nivel naţional ca cel mai dorit angajator la automotive. Sigur că te obligă treaba asta. Evident că vor fi măsuri ce vor trebui luate dacă această criză va continua. Dar sperăm să nu avem efecte aşa de dure, iar ceea ce dorim, prin măsurile pe care le luăm este să atenuăm efectele crizei. 

Bosh este prezentă şi în China, chiar la Wuhan, în locul de unde se pare că ar fi pornit pandemia. Care e situaţia acolo?

În Wuhan avem câteva activităţi ale câtorva divizii. Evident că am fost afectaţi de la început. Acum s-au reluat însă activităţile şi lucrurile încep să meargă şi acolo.

Cum ar putea atrage România noi investiţii

În ultima perioadă s-a tot vorbit despre faptul că unele dintre marile companii occidentale ar putea să renunţe la operaţiunile din Asia şi să se orienteze spre estul Europei, unde există potenţial, iar costurile sunt mai mici decât în ţări ca Germania, Franţa sau Marea Britanie. Presupunând că acest scenariu se va adeveri, ar putea România să aspire spre a deveni una dintre principalele destinaţii pentru aceste companii care se relochează?

Se spune că în momentul în care vântul schimbării bate, unii construiesc ziduri, iar alţii îşi fac mori de vânt. Deci, depinde din ce perspectivă priveşti. Iei partea pozitivă şi te uiţi la oportunităţi sau iei o atitudine defensivă şi te aperi. Eu am spus-o de câteva luni de zile că România, regiunea Europei de Sud-Est are un potenţial mare şi există oportunităţi foarte mari. Dar trebuie să arătăm într-adevăr, în mod proactiv, că suntem în toate planurile competitivi. Competitivitatea în regiunea Europei centrale şi de Est este factorul major de decizie al unei companii de a deschide o investiţie, de a reloca o producţie. Deci, doar faptul că geografic suntem aşezaţi aici nu înseamnă o condiţie suficientă ca să atragem investiţii.

Nu este suficient. Important este tot ceea ce putem oferi, iar aici revenim din nou la temele infrastructurii, educaţiei, digitalizării şi a debirocratizării. Aici noi va trebui să lucrăm, sunt lucruri pe care trebuie să le îmbunătăţim. Şi în momentul în care vom reuşi să arătăm că pornim pe un drum – nimeni nu se aşteaptă la schimbări de pe azi pe mâine – dar totuşi, atunci când porneşti pe un drum, trebuie să fii consecvent şi consistent. Schimbările dese, nepredictibilitatea, lucrurile astea nu ne punctează cu plus. Dar sunt lucruri pe care le putem rezolva. Cu voinţă politică, cu susţinerea tuturor celor care sunt implicaţi aici. Evident, este şansa pe care noi o avem să echilibrăm economic ţara. Pentru că, la momentul acesta, având în vedere faptul că investiţiile majore au avut loc în Transilvania, am rămas totuşi cu o debalansare în ceea ce priveşte nord, nord-estul şi sudul ţării. În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră, cred că şansa acum este de relocare în zone unde din punct de vedere economic avem o nevoie majoră de a avea o unitate de producţie.

Aici vă gândiţi poate în primul rând la Moldova?

Mă gândesc cel puţin în afara arcului carpatic, unde există mult mai puţine investiţii. Sigur, există Bucureştiul, care aduce practic un aport mare la PIB, zona Transilvaniei, zona Craiovei, dar în rest există zone cu probleme. Însă nu poţi să treci fizic transporturile logistice peste Munţii Carpaţi atâta timp cât nu ai o autostradă.

bosch romania cluj

Bosch a investit peste 600 de milioane în economia României, din care cel puţin o treime la Cluj

Deci, ca să poţi deschide şi echilibra economic, şi evident apoi şi social şi din punct de vedere al câştigului pe cap de locuitor, o zonă, trebuie să porneşti cu ceea ce avem cel mai mare nevoie în momentul actual. România nu înseamnă doar Bucureşti şi Cluj, categoric. E foarte bine că avem nişte exemple bune, că există aceste două zone, că putem arăta ceea ce s-a realizat, dar asta nu este suficient. 

Domeniile viitorului

Ce semnale aveţi din partea Guvernului, există o deschidere şi o disponibilitate pentru a rezolva problemele pe care atât dumneavoastră, dar şi alţi investitori şi reprezentanţi ai altor investitori le tot semnalează de aproape 30 de ani?

Sigur că da. Din acest punct de vedere vreau să vă spun că am avut deschidere. Noi articulăm şi arătăm toate aceste probleme în luări de poziţie scrise prin Camwera de Comerţ Româno-Germană, prin parteneriatul auto PAR, care reuneşte toţi producătorii importanţi de componente auto şi evident şi cei doi producători de automobile, şi prin ACAROM, care este tot aşa o asociaţie non-profit ce reuneşte 160-170 de producători de componente din industria auto. Avem practic vehiculele prin care să adresăm toate problemele. Evident, suntem parte şi din Convenţia pentru Dezvoltarea României, CDR, şi acolo, prin grupurile de lucru, venim şi spunem toate aceste probleme.

Există dorinţă, există deschidere din partea Guvernului României şi pare că se şi înţeleg problemele. Evident că ne-am dori o reacţie mai rapidă, o reacţie care să fie de durată, consecventă şi care să depăşească aceste probleme care apar la schimbarea guvernului. Adică proiectele mari strategice să fie continuate indiferent de cine guvernează şi va guverna ţara. Pentru că, de fapt, interesul tuturor este unul singur: să avem autostrăzi şi în celelalte regiuni. Aici cred că este o temă legată de un pact politic care ar trebuie, cred, făcut la ora actuală şi în contextul actual, de concentrare a tuturor forţelor în direcţia ieşirii din pandemie sau din recesiune şi pentru relansarea economiei şi continuării proiectelor indiferent de ceea ce se va întâmpla după 27 septembrie

Care sunt principalele oportunităţi pe care le-aţi identificat pentru perioada următoare şi ce i-aţi sfătui şi pe alţii să facă, spre ce domenii să se îndrepte?

Aici, practic tot ceea ce înseamnă proiecte strategice la nivel de grup. Că vorbim de electrificare, de conectare, că vorbim de dezvoltarea celulelor cu hidrogen, că vorbim de reabilitarea motoarelor cu combustie, aici avem oportunităţi pentru proiecte pe care le putem dezvolta fără niciun fel de probleme aici în zonă, respectiv în România. Şi continuând desigur cu inteligenţa artificială. Deci, practic în toate domeniile găsim oportunităţi. Mie îmi pare bine că firma are posibilitatea, are deschiderea să lucreze la toate aceste tehnologii noi, iar aici cred că ne detaşăm de competitori.

Dacă ar fi să dau cuiva un sfat, aş spune că ar trebui să se cncentreze pe proiecte care vor servi industriile viitoare. Va trebui să avem în vedere şi faptul că până în 2050 amprenta de dioxid de carbon trebuie să fie neutră. Inteligenţa artificială, tehnologia, cred că toate acestea vor fi pariul câştigător pentru cei care vor miza pe asta. 

Citeşte şi

Investiţie de 30 de milioane de euro la Cluj. Bosch a inaugurat noua clădire de birouri a Centrului de Inginerie din Cluj

Bosch dezvoltă programe educaţionale dedicate studenţilor şi elevilor pasionaţi de tehnologie

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite