Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Dr. Florian Nicula: „Atunci când apar simptome ale cancerului de col uterin, de obicei, sunt etape avansate ale bolii, de cele mai multe ori, incurabile“

0
13 Jun 2021 06:05:24
Autor: Remus Florescu
Doctorul Florian Nicula, de la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, coordonează campania de screening pentru cancer de col uterin care a început în luna iunie în patru regiuni ale ţării. FOTO: R.F.
Doctorul Florian Nicula, de la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, coordonează campania de screening pentru cancer de col uterin care a început în luna iunie în patru regiuni ale ţării. FOTO: R.F.

Cinci femei între 20 şi 50 de ani mor zilnic, în medie, de cancer de col uterin, în România, ţara cu cea mai mare mortalitate din UE. Până la vârsta de 25 de ani, vaccinarea protejează femeile, iar după această vârstă este esenţială testarea periodică. Doctorul Florian Nicula, coordonatorul uneia dintre cele mai importante campanii de testare HPV din ţară, a explicat de ce este esenţială depistarea precoce a acestui tip de cancer.

Peste 3.000 de românce sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin şi mai mult de jumătate dintre ele pierd lupta, România fiind ţara din UE cu cea mai mare mortalitate cauzată de această boală. Cinci femei din grupa de vârstă 20-50 de ani mor zilnic, în medie, în România, de cancer de col uterin, o boală a femeilor tinere, ce poate fi prevenită numai prin vaccinarea împotriva virusului HPV.

Perioada ideală pentru vaccinare este până la vârsta de 15 ani. Se mai poate face cu efecte pozitive vaccinul şi între 15 şi 25 de ani. 

Ce pot face femeile după această vârstă pentru a se proteja de virus? Să participe la programe de screening. 

În luna iunie a început una dintre cele mai importante campanii de screening pentru cancerul de col uterin din România care va fi coordonată de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca. Pe lângă testul Babeş-Papa Nicolau, pentru femeile între 30 şi 64 de ani se va introduce testul HPV, care determină dacă există o infecţie persistentă, având în vedere că s-a demonstrat că aceste infecţii sunt la originea cancerului de col uterin.

Campania prevede ca până la finele lui 2023 să fie testate minimum 170.000 de femei între 25 şi 64 de ani pentru fiecare dintre regiunile Nord-Vest, Nord-Est, Centru şi Sud Muntenia, în total 680.000 de femei. Testele şi tratamentul vor fi gratuite. 

Coordonatorul programului, Dr. Florian Nicula, specialist de chirurgie generală supraspecialist de chirurgie şi ginecologie oncologica, a vorbit pentru „Adevărul” despre importanţa depistării precoce, despre tratament, şanse de supravieţuire şi riscuri. 

Medicul susţine că esenţial în tratamentul cancerului de col uterin este descoperirea precoce: „Atunci când apar simptome, de obicei, sunt etape avansate ale cancerului, care de cele mai multe ori sunt fie incurabile, fie beneficiază de tratamente cu intenţie chiar curativă, dar cu consecinţe mai severe asupra calităţii vieţii pacientelor”  
 


Testare HPV şi Babeş-Papanicolau



Adevărul: Spuneţi-ne despre programul de screening pe care-l coordonaţi.
 
Dr. Florian Nicula: În România există un program naţional de screening organizat pentru cancer de col uterin, care funcţionează din 2012 şi care asigură pe întreg teritoriul ţării testarea gratuită Babeş-Papanicolau a femeilor cu vârste între 25 şi 64 de ani, prin invitarea acestora, în cea mai mare măsură de către medici de familie, dar este posibilă invitarea şi mobilizarea spre program prin cabinete de ginecologie, planning familial, ONG-uri şi aşa mai departe. Noutatea acestei campanii constă în faptul că în patru regiuni alte ţării (din cele opt în care funcţionează programul de screening): Nord-Vest, Nord-Est, Centru şi Sud-Muntenia – se vor introduce testări HPV la femeile de 30-64 de ani. În aceste judeţe va fi folosit testul de determinare a infecţiilor cu virusul HPV pentru a determina dacă femeile respective riscă să facă un cancer de col uterin. Cazurile descoperite pozitive cu această nouă testare vor fi triate cu testul Babeş-Papanicolau, ne aşteptăm ca în jur de 15% să fie pozitive, iar cele care vor fi confirmate citologic vor trece la evaluări colporscopice şi tratament. Institutul Oncologic din Cluj a fost abilitat de către Ministerul Sănătăţii din România cu finanţare de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să organizeze la nivel naţional metodologia, strategia, protocoalele de lucru, noul tip de program specifice pentru testările HPV şi să le disemineze în toate cele 4 regiuni într-o primă etapă a proiectelor POCU. În a doua etapă a proiectelor POCU, cele patru regiuni urmează să implementeze programul prin testare până la finele lui 2023 a minim 170.000 de femei din populaţia la risc, adică femeile între 25 şi 64 de ani. Femeile între 25 şi 29 de ani vor fi testate în continuare Babeş-Papanicolau ca şi până acum, urmând ca femeile între 30 şi 64 de ani să fie testate în loc de testul Babeş-Papanicolau cu test iniţial HPV.
 
- Care este diferenţa între cele două tipuri de teste?
 
Primul determină dacă există sau nu o leziune pe col, iar al doilea determină dacă există o infecţie persistentă cu virusul HPV. S-a demonstrat că aceste infecţii se află la originea leziunilor precanceroase care pot evolua ulterior spre cancere invazive de col uterin. S-a luat premiul Nobel pentru asta, profesorul Harald zur Hausen care a vizitat Clujul, Institutul, Universitatea, anii trecuţi. Descoperirea aceasta a dus la două resurse principale – o dată, testarea HPV care împreună cu vaccinarea HPV la fetiţele tinere naive sexual şi vaccinarea posibilă în campanie de check-up  până la 26 de ani şi chiar protocoale  „Faster” (care prevăd vaccinarea până la 45 de ani), toate acestea pot duce, practic, inclusiv la dispariţia cancerului de col uterin ca boală, la eradicarea acestei afecţiuni, care, din păcate, în România are nişte indicatori de incidenţă şi mortalitate mult prea mari- printre primele pe continentul european – constituind una dintre cel mai importante probleme de sănătate publică în ceea ce priveşte cancerul din ţara noastră. 
 

Testare gratuită şi asigurată din punct de vedere calitativ

 
- Când începe programul de screening?
 
Programul începe în luna iunie, în ceea ce priveşte înscrierile şi credem că vom trece efectiv la testări HPV din luna iulie. Programul este început, acum se fac teste Babeş-Papanocolau gratuit la femei. În momentul în care vom începe testarea HPV, în iulie, vom schimba sursa de finanţare. Nu va mai fi plătit din bugetul Ministerului Sănătăţii, ci din fonduri europene structurale în proporţie de 85% şi 15% cofinanţarea Ministerului Sănătăţii. 
 
- Cât durează programul?  

Până în 2023, dar va avea sustenabilitate şi după, chiar sunt prevăzute fonduri crescute în acest scop cu o extindere şi pentru celelalte regiuni care fac acum numai testul Babeş-Papanicolau.  În paralel, avem un program pilot multiregional pentru screeningul mamar, care va beneficiat în 2023 de o extindere naţională.  
 
- Cum se poate face înscrierea?
 
Pentru cancerul de col uterin avem o reţea întreagă de informare: pe lângă medicii de familie, vom introduce masiv centre noi de ginecologie, planning familial şi de stat, şi private. Păstrăm soluţia de informare cu ONG-uri. Ceea ce este mai important, pentru că 50% din populaţia noastră ţintă trăieşte în mediul rural sau suburban, vom utilizat toate resursele de mediatori sanitari care există în teritoriu. 
 
- Care este obiectivul programului de screening HPV?

Este mai mult decât un obiectiv, avem un indicator în proiect de minimum 170.000 de femei per regiune. 

- Testarea este gratuită?

Da. La fel de important este că testarea este asigurată din punct de vedere calitativ, adică se verifică calitatea recoltărilor, calitatea laboratorului, calitatea rezultatului şi, mai nou, şi calitatea finalizării leziunilor depistate în proiect.  
 


Cheia vindecării, depistarea precoce

 
- Cheia vindecării acestui tip de cancer este depistarea precoce?
 
Da, ca de altfel în multe alte tipuri de cancere, această depistare precoce permite începerea tratamentului în stadii incipiente curabile, chiar cu vindecări. În cazul cancerului de col uterin vorbim, în plus, de depistarea unor leziuni precanceroase, înainte de transformarea lor în cancer. Dacă la screening-ul cancerului de sân găsim tumori mici, deja cancere, sub 2 centimetri, a căror tratare duce la  vindecări, supravieţuiri, calitatea vieţii mai bună a bolnavilor, la colul uterin descoperirea acestor infecţii, respectiv leziuni, şi tratare lor poate să se facă înainte de apariţia cancerelor invazive.
 
- Ce presupune depistarea precoce?

Existenţa unui test care poate pune în evidenţă leziunea respectivă sau lipsa ei. O mare parte dintre teste sunt negative. Testarea se repetă periodic, la 5 ani, conform strategiei programului naţional de screening pentru cancer de col uterin. Testarea este gratuită. 
 

- Ce se întâmplă dacă cancerul de col uterin este descoperit atunci când apar primele simptome?
 
De obicei se găsesc în momentul în care apar simptome, dureri, hemoragii, secreţii patologice. De obicei sunt etape tardive, stadii avansate ale cancerului, care de cele mai multe ori sunt fie incurabile, fie beneficiază de tratamente cu intenţie chiar curativă, dar cu consecinţe mai severe asupra calităţii vieţii pacientelor.  
 
- Care este categoria cu cel mai mare risc la cancerul de col uterin?

În ţările în care se derulează de zeci de ani de zile programe de screening, se testează până la vârsta de 64 de ani în mod repetat. După această vârstă, nu mai necesită testare pentru că incidenţa bolii este redusă. Tinerele sunt protejate prin vaccinare de la vârste fragede până la 24 de ani, chiar dacă au început viaţa sexuală, pot fi vaccinate în campanii de check-up chiar dacă ele au contactat infecţia HPV, vaccinurile – cel nonavalent- au acoperire asupra a nouă subtipuri virale şi protejează pentru celelalte tipuri care nu sunt implicate într-o infecţie eventual existentă. Pe o infecţie preexistentă, un vaccin poate produce efecte de imunitate încrucişată care pot fi benefice. Se acceptă, de asemenea, vaccinarea femeilor până la 45 de ani chiar în situaţii în care testările HPV sunt pozitive. 
 
- Există multe tulpini de HPV. Cum pot şti femeile aflate în grupa de risc pentru care dintre tulpini să se vaccineze? 

Studiile au arătat că din cele circa 100 de subtipuri virale, o paletă de nouă, care sunt incluse în vaccin, sunt cele mai frecvent implicate în determinismul tumorilor. Tulpinile 16 şi 18 sunt mult mai frecvente decât restul. Restul de şapte sunt implicate la rândul lor. Toate aceste nouă tulpini sunt implicate în peste 90 din cancerele de col uterin care apar. 
 
Vaccinarea HPV la băieţi

- În ce măsură ar fi benefică vaccinarea băieţilor împotriva HPV? 

Se vaccinează şi băieţii ca vector de transmise. Cancerul de col uterin este o boală transmisibilă sexual, deci, sigur, vaccinarea băieţilor e importantă. În al doilea rând, virusurile HPV sunt implicate şi în apariţia altor tipuri de cancere, din sfera ORL, cancere ce ţin de prineu, cancere ano-rectale. 
 

- În afară de vaccinare, sunt şi alte modalităţi de protecţie împotriva virusului HPV?
 
În general sunt şi alte asocieri, cu tutunul de exemplu, dar valoarea acestor factori asociaţi pierde foarte mult din importanţă în cazul cancerului de col de uterin, deoarece aici s-a găsit cauza. Este unul din puţinele cancere la care s-a găsit cauza. Dacă ştim că infecţia este cea implicată, atunci prevenirea ei primară prin vaccinare şi testarea secundară în vederea depistării existenţei infecţiei sunt armele cele mai importante în prevenirea cancerului de col uterin.  



Tratamentul cancerului de col uterin


 
- În cazul depistării precoce a cancerului de col uterin, care este tratamentul?

Dacă se depistează o leziune precanceroasă, prima etapă este confirmarea ei prin biopsie. După confirmarea diagnosticului pozitiv urmează tratamentul, care în cele mai multe cazuri, şi la femeile tinere în special se referă la o excizie locală, cât de limitată se poate, pentru a nu afecta fertilitatea femeii. Odată tratate, multe dintre paciente nu vor putea naşte pe cale naturală, dar pot naşte prin cezariană. La femeile în vârstă, tratamentele pot fi mai extensive mergând până la histerectomie, pentru că de foarte multe ori există o patologie asociată, care poate determina o decizie de acest gen. 
 

- De ce există un grad mic de vaccinare anti-HPV în România?

S-a demonstrat prin studii că ineficienţa acestei campanii de vaccinare a fost bazată pe insuficienta informare a populaţiei şi în speţă a părinţilor, a mamelor fetiţelor, plus, chiar o deficienţă de informare a corpului medical, specialişti, medici de familie care nu sunt suficient de bine informaţi şi au vehiculat informaţii eronate. Eu de când practic acest management de screening am avut surpriza să întâlnesc  responsabili regionali cu screeningul care au emis informaţii de genul: „Eu nu mi-aş vaccina copilul.” Acesta tip de informaţii au un efect foarte nociv, mai ale când vin de la cadre medicale. De aceea informaţia trebuie făcută pertinent pe vectorii analizaţi. Ar trebui ca informaţiile să fie verificate riguros şi analizate cu prudenţă şi din partea corpului medical şi din partea presei. 
 
 
- Transmiteţi, vă rog, un mesaj pentru publicul ţintă al programului de screening! 
 
Mesajul este ca femeile şi, de fapt, întreaga populaţie să încerce să-şi sporească puţin cunoştinţele despre un mod de viaţă cât mai sănătos, despre resursele de prevenire a cancerului care sunt trecute în Codul european contra cancerului, sunt 12 recomandări acolo privind evitarea şi cunoaşterea factorilor de risc, participarea la programele de screening, sunt recomandări specifice, de nutriţie, tutun, alcool, expunere la soare, alăptarea prelungită la femei pentru protecţia împotiva cancerului de sân, toate aceste informaţii vor fi diseminate şi prin campania noastră de informare. Invităm la campania de screening, dar şi informăm cu privire la profilaxia cancerului în general.  
 
Vă mai recomandăm:  
 
Şase lucruri care te pot scăpa de cancer, dezvăluite de un medic oncolog din Cluj. Cât de periculoase sunt carnea şi alcoolul
 
Gazul radioactiv din locuinţa ta despre care niciun medic nu-ţi spune: cum poţi să te îmbolnăveşti de cancer la plămâni fără să fumezi
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările