Educaţia sub bombe: drama elevilor şi profesorilor ucraineni nevoiţi să înveţe în teroare
0
Oksana Matiyash, ucraineanca inclusă de Forbes între primii 30 de tineri cu impact social ridicat în Europa, a vorbit pentru „Adevărul” despre teroarea în care fac orele, majoritatea online, copiii şi profesorii din Ucraina, unii dintre ei obligaţi să fugă la mii de kilometri de casă.
CEO al fundaţiei Teach for Ukraine şi membru al Consiliului de Administraţie al Fondului preşedintelui Ucrainei pentru sprijinirea educaţiei, ştiinţei şi sportului, Oksana Matiyash se bucură de o importantă recunoaştere internaţională. Cu studii la Oxford, tânăra ucraineană s-a dedicat proiectelor sociale ce ţin de educaţie şi a fost invitată ca speaker la numeroase evenimente în întreaga lume. La finele săptămânii trecute, Oksana a fost prezentă la Future Summit, eveniment care a avut loc în Bucureşti, iar cu acest prilej a acordat un interviu pentru „Adevărul”.
Abia ieşită dintr-o pandemie cu efecte catastrofale, care le-a lăsat traume emoţionale elevilor, Ucraina luptă pentru libertate cu agresorii ruşi. Multe şcoli şi grădiniţe au fost şterse de pe suprafaţa pământului, iar mulţi copii fie au murit, fie au rămas orfani sau şi-au pierdut fraţii şi rudele.
„Nici în timpul războiului educaţia nu trebuie întreruptă”
Numărul copiilor morţi nu e cunoscut în totalitate, iar cifrele urcă de la o zi la alta. În război au murit şi mulţi profesori, inclusiv o colegă a Oksanei. „Până la 13 mai 2022, 96 de şcoli din Ucraina au fost distruse şi 829 profund avariate”, sublinează ucraineanca. În acelaşi timp, şcolile din regiunile neafectate de bombe primesc refugiaţi care au fugit din calea războiului, care şi-au abandonat casele. Astfel, aşa cum era de aşteptat, şcolile au trecut în format online. „Nici în timpul războiului, educaţia nu trebuie întreruptă, dar dacă copiii şi educatorii nu sunt în siguranţă, nu există loc pentru o învăţare eficientă”, mai spune tânăra.
În Ucraina, şcoala a fost închisă timp de aproape o lună, începând cu 24 februarie, dată la care Rusia a atacat această ţară, dar s-a reluat pe 14 martie. „Ministerul a recomandat reluarea orelor de curs în format online în regiunile unde nu se desfăşurau lupte. La început, a fost complicat de înţeles câţi profesori şi studenţi ar putea să se alăture învăţământului la distanţă. Mulţi dintre ei s-au ascuns săptămâni întregi în adăposturi antiaeriene sau erau pe drumuri, încercând să scape de bombardamente şi să ajungă în locuri mai sigure, fie s-au relocat în interiorul Ucrainei, fie au plecat din ţară”, e imaginea de coşmar descrisă de Oksana.
Oksana a fost prezentă la Future Summit, eveniment care a avut loc în Bucureşti. FOTO Future Summit
Cuvintele sunt însă insuficente pentru a descrie drama copiilor ucraineni, iar evenimentele trăite de aceştia, pandemia şi războiul, vor lăsa fără îndoială sechele profunde. „Când există război sau o pandemie globală, copiii îşi pot pierde membrii familiei, casele, accesul la siguranţă, accesul la îngrijire medicală şi rutina cu care erau obişnuiţi. Am văzut asta în aproape toate ţările lumii în timpul COVID-19 şi acum asistăm la o tragedie incomparabilă, în Ucraina: copiii sunt ucişi şi răniţi din cauza atacurilor ruseşti. În condiţii atât de severe, copiii au mai puţine şanse de a se dezvolta dacă supravieţuiesc. Lipsa interacţiunii directe cu profesorii îi face pe copii să se simtă izolaţi şi deconectaţi, mai ales în condiţiile actuale. Aceste sentimente sunt exacerbate şi de trauma considerabilă pe care copiii ucraineni o trăiesc. Profesorii Teach For Ukraine oferă lecţii studenţilor săi în subsol, după ce aceştia au fugit de Borodyanka (regiunea Kiev), pentru că se afla sub ocupaţia rusă la acel moment”, spune ea.
În principiu, copiii ucraineni, de oriunde s-ar afla, au acces la cursuri prin intermediul şcolii online cu ajutorul ASO, platformă electronică creată ca răspuns la COVID-19 destinată învăţământului la distanţă şi mixt pentru clasele V-XI. „Accesarea acestei platforme a crescut traficul de 20 de ori, iar şcolile private şi ONG-urile s-au alăturat, oferind acces gratuit la resursele lor educaţionale”, adaugă tânăra.
O dramă dincolo de cuvinte
Problema e că, spune Oksana, mulţi copii şi profesori ucraineni nu pot accesa cursuri, nu au acces la tehnologie, internet şi nici un mediu sigur. „Potrivit Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina, aproape 25.000 de profesori au părăsit Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei din februarie. Daunele emoţionale ale celor care sunt martori ai acestor suferinţe nu vor fi niciodată reparate complet. Profesorii noştri de la Teach For Ukraine spun că elevii întreabă adesea când se va termina războiul şi dacă se vor întoarce vreodată la şcoală, dacă îşi vor revedea prietenii”, explică tânăra.
Ea are doar cuvinte de laudă pentru modul în care au fost primiţi refugiaţii ucraineni de România. „Cel mai semnificativ şi critic ajutor pe care românii l-au oferit ucrainenilor, şi sper că ei vor continua să îl ofere, este o primire călduroasă. Multe femei cu copii au părăsit Ucraina şi au primit sprijin din partea voluntarilor şi a organizaţiilor din toată România. Cunosc mulţi oameni în România care au strâns fonduri şi au trimis ajutoare în Ucraina. Pentru tot timpul, efortul şi banii pe care românii i-au donat pentru sprijinirea ucrainenilor suntem cu toţii profund recunoscători”, a conchis Oksana.
Copiii sunt ucişi şi răniţi din cauza atacurilor ruseşti. În condiţii atât de severe, ei au mai puţine şanse să se dezvolte dacă supravieţuiesc. Lipsa interacţiunii directe cu profesorii îi face pe copii să se simtă izolaţi şi deconectaţi, mai ales în condiţiile actuale. Aceste sentimente sunt exacerbate şi de trauma considerabilă pe care copiii ucraineni o trăiesc - Oksana Matiyash
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Se încarcă comentariile...
