Mihai Viteazu, primul domn care a unit Ţările Române, a luat măsuri împotriva evreilor din ordinul împăratului de la Viena

Comunitatea evreiască din Cluj, una dintre cele mai mari din Transilvania, are o poveste demnă de un documentar. De la cei peste 16.000 de evrei care trăiau în inima Ardealului în 1941, conform statisticilor, azi, în 2013, figurează în actele Comunităţii Evreieşti doar în jur de 400.

Primii evrei sunt menţionaţi în documentele Clujului în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Este vorba de o mărturie a lui Nicolae Grecu din Târgovişte în faţa Conventului din Cluj-Mănăştur (actuala Biserică Calvaria din cartierul Mănăstur).
Acea mărturie vorbeşte despre conflictul iscat în 1481 de câţiva evrei din Cluj cu familia Haller din Buda, spune istoricul clujean Ladislau Gyemant, într-un studiu din cartea „File din istoria evreimii clujene“, apărută în 2011.

Populaţia evreiască creşte şi se dezvoltă - reise din numărul mare de evrei prezenţi la un târg din Cluj în 1578. Acest fapt determină autorităţile oraşului să ia măsuri împotriva evreilor.
Astfel se dau primele măsuri restrictive din partea Dietei Transilvaniei (Parlamentul din acele vremuri) care opreşte răspândirea evreilorr în restul Principatului.
În 1593 se introduce o dare pe cap de evreu în valoare de 20 de denari (potrivit istoricului P.P. Panaitescu în cartea sa, „Mihai Viteazul“).

Din ordinul Vienei

Acelaşi P.P.Panaitescu mai scrie că izvoarele contemporane lui Mihai Viteazu arată că acesta, în timpul scurtei sale domnii în Transilvania, a avut o atitudine oscilantă în privinţa evreilor.
În august 1601, Mihai Viteazu şi generalul Basta revin în Transilvania cu instrucţiuni clare din partea împăratului de a distruge oraşul Cluj „copleşit de arieni, anabaptişti şi evrei“.

Prezenţa evreilor în Cluj până la sfârşitul secolului al XVIII-lea este sporadică şi tranzitorie în contextul unor târguri sau evenimente politice şi militare, precizează istoricul clujean Ladislau Gyemant.

Prima sinagogă, după Revoluţia din 1848

În prima jumătate a secolului al XIX-la, evreii s-au luptat să obţină drept de locuire în oraşul Cluj şi să îşi poată exercita neîngrădiţi activităţile economice şi religioase. După Revoluţia din 1848 se inaugurează la Cluj prima sinagogă şi este instituit primului rabin.

Din 1867, când îşi dobândesc drepturile cetăţeneşti, evreii clujeni cunosc o perioadă de mare dezvoltare, curmată de Holocaust.

Cifre

Prin număr şi importanţă, evreii din Cluj erau consideraţi una dintre cele mai mari comunităţi izraelite din Transilvania.
Exceptând Clujul, în 1930 doar oraşele Oradea, Sighetu Marmaţiei şi Satu Mare aveau o populaţie mai mare de 10.000 de locuitori.

Recensământul din 1910 arată că la Cluj trăiau 7.046 de persoare de religie izraelită, în 1930 erau 13.504
iar în 1941 - 16.763.
Între cele două războaie populaţia evreiască avea o pondere de circa 13-15% din populaţia Clujului. Majoritatea vreilor erau vorbitori de limbă maghiară

Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Cluj, spune că doar 200-300 de israeliţi clujeni au mai scăpat din lagărele naziste, că aproximativ 1.700 erau înainte ca Nicolae Ceauşescu să vândă evreii statului Isreal şi că acum, în 2013, în judeţ sunt, în evidenţe, în jur de 400 de persoane, adică circa 190 de gospodării (mixte).

Un traseu clujean în memoria evreilor

Pentru cei care vor să cunoască istoria evreilor clujeni, Comunitatea poate fi contactată de luni până vineri, până la ora 13.00, la numărul de telefon 0264/596.600.

Traseul memoriei evreieşti din Cluj-Napoca - propus de revista online de călătorii cluj.travel - urmează cele mai importante locuri legate de prezenţa israelită în oraş. Nu este un traseu recomandat celor care se mulţumesc să îşi facă două-trei fotografii în faţa principalelor monumente ale oraşului, pentru a putea spune că au „văzut” Clujul, ci este pentru cei care vor să descopere o parte profundă, aproape necunoscută şi uneori ignorată, a oraşului.

Traseul curpinde cimitirul evreiesc ortodox cu Monumentul Holocaustului (de pe Calea Turzii, cum mergi spre judeţul Alba). Cimitirul vechi evreiesc (Strada Aviator Bădescu, nr. 4-12), ghetoul evreiesc din zona industrială a oraşului, templul deportaţilor, prima şcoală primară, sinagoga muncitorilo, sinagoga ortodoxă.