„Exorcizarea“ celei mai bântuite păduri din lume, Hoia-Baciu din Cluj. Mituri spulberate într-un documentar incitant
0Mitul şi adevărul ştiinţific apar foarte rar în aceeaşi propoziţie atunci când vorbim despre Hoia-Baciu, pădurea desemnată „cea mai bântuită din lume“ într-un top publicat de BBC. Realizatorii documentarului „Pădurea Hoia-Baciu – Adevăr sau legendă“ au încercat să explice cu ajutorul unor specialişti fenomenele pentru care zona a devenit celebră în toată lumea.
Documentarul turistic „Pădurea Hoia-Baciu - Adevăr sau legendă”, care a fost lansat la mijlocul lunii decembrie la Cluj-Napoca, este primul care încearcă să găsească explicaţii ştiinţifice fenomenelor care i-au conferit titlul de „cea mai bântuită pădure din lume”, într-un top publicat de BBC. „Adevărul” a vorbit cu producătorii documentarului, videograful Cosmin Giurgiu (37 de ani) şi jurnalista Laura Călugăr (30 de ani), pentru a afla care sunt culisele realizării filmului.
Documentarul, după cum o arată şi titlul are două tipuri de abordări – una se referă la adevărul ştiinţific şi alta la mit. „În ceea ce priveşte partea ştiinţifică, am vorbit cu specialişti din diferite domenii, de la Adrian Pătruţ, preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie, care este o somitate în domeniu şi studiază pădurea de foarte multă vreme, a scris şi cărţi despre asta, până la specialişti în botanică, în silvicultură, geofizică. Aceştia au venit şi au făcut măsurători şi tot felul de investigaţii, iar la final a venit fiecare cu câte o părere. Am încercat să vedem dacă în spatele legendelor sau miturilor există un sâmbure de adevăr”, susţine jurnalista Laura Călugăr.
Copaci contorsionaţi. Explicaţii şi legende
Unul dintre fenomenele aparent inexplicabile prezente în Pădurea Hoia Baciu este aspectul bizar al copacilor din anumite zone – care în loc să crească vertical, au trunchiurile îndoite, aproape curbate, şi răsucite, scoarţe noduroase şi forme neobişnuite. Una dintre legendele cercetate în documentar se referă la faptul că în zona Pădurii Baciu a fost un front de luptă în Primul Război Mondial.
„Se spune că în momentul în care copacii erau în creştere au fost loviţi de gloanţe sau de schije, fapt care le-a deturnat traiectoria obişnuită de creştere”, spune Laura. Pentru a dezlega misterul, pădurea a fost cercetată, în zona Poienii Rotunde, de o echipă de la „Transylvania Diggers”, care a venit cu detectoare de metale profesionale şi au verificat dacă într-adevăr în trunchiurile copacilor sunt sau nu metale. „Am ales zona Poienii Rotunde deoarece de acolo se vede foarte uşor intrarea în oraş şi te gândeşti că dacă ai fi într-o armată, de acolo ai putea să vezi dacă vin atacatorii. Nu au descoperit urme de metale în trunchiuri, deci îndoirea copacilor nu este dată de schije sau bucăţi de gloanţe dintr-o eventuală luptă”, spune Laura.
Fotografie realizată în timpul filmărilor. FOTO: pagina de Facebook a documentarului
Războiul din pădure şi „cancerul” copacilor
În schimb, există un sâmbure de adevăr în ceea ce priveşte faptul că în pădure ar fi avut loc un conflict armat. „Istoricii pe care i-am consultat, printre care şi Tudor Sălăgean (directorul Muzeului Etnografic al Transillvaniei-nr), susţin că nu ştiu să fi existat o luptă importantă în Pădurea Hoia Baciu în Primul Război Mondial. Este însă posibil să fi fost o luptă mai mică pe care istoricii nu au consemnat-o”, completează Cosmin şi are şi indicii care să-i susţină afirmaţia. Cu ajutorul aparatelor de detectat metale în pământ au fost găsite foarte multe gloanţe, vârfuri de gloanţe, bucăţi de obuze, nasturi de la uniforme, monede din perioada interbelică şi chiar şi creiţari austriaci din 1870. „E clar că acolo s-a tras. Cam 80-90% din ce s-a descoperit provenea din perioada Primului Război Mondial. S-a găsit un nasture de uniformă militară cu cifra 23, care s-a confirmat că aparţine Regimentului 23 de Infanterie austro-ungar”, spune videograful.
Directorul Grădinii Botanice din Cluj, Cosmin Sicora, explică în documentar că formele contorsionate, trunchiurile răsucite şi scoarţele cu forme bizare ale copacilor din Pădurea Hoia Baciu sunt date de diferite afecţiuni, una dintre acestea fiind aşa-numitul cancer al copacilor. „Specialistul a afirmat că aceste afecţiuni ale scoarţei copacilor nu sunt neobişnuite în pădurile din Transilvania, însă este neobişnuit faptul că foarte mulţi copaci din Hoia-Baciu sunt afectaţi de aceste boli”, spune Laura Călugăr. Conferenţiarul Ioan Tăut, specialist în silvicultură la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, explică un alt aspect care dă forma ciudată a copacilor: modul de înmulţire a acestor foioase, prin lăstari care cresc la baza trunchiului, dau impresia că dintr-o singură rădăcină cresc mai mulţi copaci, lucru care de asemenea, nu este neobişnuit în pădurile din Ardeal.
Fotografie de la filmări. FOTO: pagina de Facebook a documentarului
Ce spun măsurătorile geofizicienilor
În documentar este relatat şi episodul care a făcut pădurea celebră. „În 1968, un tehnician militar, Emil Barnea a făcut primele fotografii care au făcut înconjurul lumii, în care a surprins un OZN (Obiect Zburător Neidentificat), fiind una dintre cele mai analizate fotografii la nivel internaţional. Imediat după 1968, fotografia a fost prezentată la un congres de ufologie din California, în Santa Ana, şi s-a ajuns la concluzia că este o fotografie autentică, că nu este o făcătură”, spune Laura Călugăr. Această fotografie, cât şi altele controversate cu pădurea Hoia Baciu, care surprindeau diferite obiecte zburătoare, nu au fost analizate de un specialist în imagine în această primă parte a documentarului.
Foto
Realizatorii au reconstituit anumite episoade ciudate relatate de turiştii care au vizitat pădurea: unii au susţinut că au auzit voci sau diferite sunete ciudate, alţii spun că au experimentat dureri de cap, stări de vomă, stări de rău, inclusiv senzaţia de arsură pe piele. De asemenea, unii turişti au pierdut semnalul la telefoanele mobile sau au obsercat că în fotografiile făcute aici apar anumite forme ciudate.
Unele ipoteze încearcă să explice aceste fenomene prin existenţa unui câmp electromangentic anormal în zonă. Realizatorii documentarului au cerut ajutorul lui Asimopolos Laurenţiu, cercetator în geofizică la Institutul Geologic al României, care a a venit cu aparatură din Bucureşti şi a făcut măsurători în mai multe zone. ”Din punctul de vedere al solului şi al subsolului totul este normal. Ei mai aveau făcute măsurători acum vreo 10 ani şi au venit acum şi le-au repetat în prezenţa noastră. I-am şi filmat. Rezultatul: valorile sunt normale”, susţine Cosmin Giurgiu.
„Nu e nimic sigur”
Profesorul universitar la Facultatea de Chimie din cadrul UBB Cluj şi preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie, Adrian Pătruţ, a concluzionat „în atâţia ani cercetare nu am reuşit să aflăm ce e în Pădurea Hoia Baciu, ci ce nu este acolo”. Laura Călugăr spune că Pătruţ a povestic că „în momentul în care s-a dus aparatură performantă, echipamente, ustensile pentru a afla ce este acolo, fenomenele se estompau, parcă încercau să se ascundă. De fiecare dată când subiectul a ajuns în presă şi a încercat o oarecare organizare a fenomenelor de acolo, acestea şi-au schimat forma de manifestare, astfel încât teorii lui au început să nu se mai confirme.” Concluzia preşedintelui Societăţii Române de Parapsihologie este că „nu e nimic sigur. Sunt fenomene care nu pot fi explicate”. Conform lui, prezenţa în număr mare a turiştilor în pădure, duce la estomparea acestor fenomene. „E adevărat, însă că marea majoritate a turiştilor pleacă dezamăgiţi de la Hoia-Baciu pentru că nu li se întâmplă nimic”, completează Cosmin.
Fenomene inexplicabile la filmări
Echipa care a realizat documentarul a petrecut sute de ore în Pădurea Hoia- Baciu. I-am întrebat dacă au avut parte de experienţe ieşite din comuna. Laura Călugăr spune răspicat: „Nu am simţit nimic ieşit din comun. La filmările de noapte mi-a fost frică, dar asta mi s-ar întâmpla în orice pădure”. Cosmin însă povesteşte două episoade pe care încă nu a reuşit să şi le explice. Era la sfârşit de februarie, într-o noapte cu lună plină.
„Am ieşit cu aparatul foto să fac mai multe time lapse-uri. Am montat aparatul într-o anumită zonă din apropierea Poienii Rotunde şi l-am setat să facă fotografii la câteva secunde. Apoi, am descărcat fotografiile într-un program special care le pune cap la cap şi din 25 de fotografii face un video de o secundă. Am constatat că la anumite intervale, nu chiar la fiecare fotografie, dar poate la a patra sau a cincea, părea că cineva mişca aparatul şi pozele ieşeau mişcate. Asta având în vedere că aparatul era foarte bine fixat pe trepied, stabilizarea optică oprită, focalizarea automată oprită. Aparatul a fost la circa 3 metri de noi, tot timpul fiind în raza noastră vizuală”, explică videograful. În aceeaşi noapte, în zona respectivă, s-au mai făcut trei astfel de time-laps-uri şi toate au ieşit impecabil. În ceea ce-l priveşte, Cosmin mărturiseşte „eu nu pot să zic nici că cred, nici că nu cred. Sunt undeva între”. El mai povesteşte că toamna aceasta, în timp ce făcea o filmare cu drona, la circa 400 de metri de Poiana Rotundă, a surprins un obiect care a trecut cu foarte mare viteză, razant, pe sub dronă. „Avea o viteză foarte mare, 4-500 de metri pe secundă. Nu exista pasăre care sa atingă viteza asta. Exista doar şoimul călător (Falco peregrinus), care în atac după pradă atinge şi 300 km / ora. Încă nu avem o explicaţie, vom trimite filmarea la specialişti”, conchide Cosmin.
Misterul Pădurii Hoia-Baciu va rămâne şi după vizionarea documentarului. „Noi nu ne-am propus să stabilim nişte adevăruri absolute. Absolut deloc. Dacă dezvăluim toate secretele, nu văd de ce ar veni cineva s-o viziteze. Cu aceste mesaj se încheie şi documentarul: v-am arătat nişte legende, v-am arătat nişte adevăruri, singurul lucru care vă rămâne de făcut este să veniţi să vă convingeţi.”
Documentar pe post de suvenir
Ideea realizării documentarului a venit ca răspuns la una dintre solicitările cele mai dese pe care le au turiştii care vizitează pădurea: „de unde putem cumpăra un suvenir”. Astfel, documentarul va fi comercializat sub forma unor stikuri de memorie realizate din lemn provenit din Pădurea Hoia-Baciu. Nu s-a stabilit încă un preţ. Suvenirul va fi disponibil în prima parte a anului 2017. Documentarul este realizat în principal în limba engleză, dar este subtitrat în cel puţin patru limbi. Costurile de realizare a documentarului s-au ridicat la suma de 7.000 de euro, bani proveniţi din sponsorizări şi din fondurile producătorilor, Cosmin Giurgiu, realizator de producţii video cunoscut pentru proiectul „România la înălţime” – în cadrul căruia a prezentat filmări cu drona ale celor mai frumoase locuri din România, şi jurnalista Laura Călugăr. Cei doi fac parte din Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Transilvaniei. Printre partenerii lor cei mai importanţi s-a numărat Asociatţa RYLEx, cunoscută pentru proiectul „Hoia Baciu Project”, în cadrul căruia se realizează tururi ghidate în pădurea Hoia Baciu. Aceştia au găsit cele mai interesante poveşti ale turiştilor care au vizitat zona.
Citeşte şi:
FOTO Cum se face turism în Hoia Baciu, una dintre cele mai bântuite păduri din lume conform BBC
Pădurea Hoia-Baciu, în topul BBC al celor mai bântuite păduri din lume
Se încarcă comentariile...
