Fericirea „se uzează“ de fiecare dată când facem lucrul care ne provoacă plăcere. Activitatea „imună“ la acest fenomen

Fericirea pe care o simţim după un anumit eveniment sau după o activitate se diminuează de fiecare dată când întâlnim acest stimul, intervenind fenomenul de adaptare hedonică. Cercetătorii au descoperit că există o excepţie de la această regulă.

Fericirea/plăcerea pe care o simţim după un anumit eveniment sau după o anumită activitate se diminuează de fiecare dată când întrăm în contact cu acest stimul, un fenomen cunoscut ca adaptare hedonică. 
 

Activitatea de a dărui altora poate fi o excepţie de la această regulă, potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul Asociaţiei pentru Ştiinţe Psihologice, arată Science Daily. 

Fericirea pe care o simţim atunci când dăruim nu se „uzează” 

În două studii, cercetătorii în psihologie Ed O'Brien (Şcoala de Afaceri din cadrul Universităţii din Chicago) şi Samantha Kassirer (Şcoala de Management din cadrul Northwestern University) au constatat că fericirea participanţilor nu a scăzut sau a scăzut mult mai lent dacă au dăruit în mod repetat cadouri, comparativ cu situaţiile în care au primit în mod repetat aceleaşi daruri.

„Dacă doriţi ca fericirea dumneavoastră să dăinuie, cercetările din trecut ne spun că trebuie să luăm o pauză de la stimulii care ne aduc fericirea în prezent şi să experimentăm ceva nou. Cercetarea noastră arată că natura stimulului care ne face fericiţi contează mai mult decât se presupunea: astfel, activitatea de a dărui, chiar în moduri identice aceloraşi persoane, determină sentimentul de plăcere care rămâne „proaspăt” chiar dacă activitatea se repetă de mai multe ori”, explică O'Brien.

Experimentul 

Într-un experiment, participanţii studenţi au primit 5 dolari în fiecare zi timp de 5 zile; ei au fost obligaţi să cheltuiască banii pentru exact acelaşi lucru de fiecare dată. Cercetătorii le-au permis participanţilor să-şi cheltuiască banii fie pentru ei înşişi, fie pentru altcineva, cum ar fi să lase bani într-un borcan de bacşişuri din aceeaşi cafenea sau făcând o donaţie online aceleiaşi organizaţii caritabile în fiecare zi. Participanţii au reflectat asupra experienţei lor de a cheltui banii primiţi şi asupra fericirii generale pe care au simţit-o la sfârşitul fiecărei zile.

Datele, dintr-un total de 96 de participanţi, au arătat un model clar: participanţii au început cu un nivel similar de fericire raportată. Pe măsura trecerii celor 5 zile, cei care au cheltuit banii pentru ei înşişi au raportat o scădere constantă a gradului de fericire. Dar fericirea nu părea să se estompeze pentru cei care au dat banii altcuiva. Bucuria de a da pentru a cincea oara la rând a fost la fel de puternică ca la început.

Fericirea celor care dăruiesc „scade” mai lent

O'Brien şi Kassirer au efectuat apoi un al doilea experiment online: 502 participanţi au jucat 10 runde dintr-un joc de puzzle cu cuvinte. Ei au câştigat 0,05 dolari pe rundă, bani pe care fie i-au păstrat, fie i-au donat unei organizaţii de caritate la alegerea lor. După fiecare rundă, participanţii au dezvăluit gradul în care câştigul i-a făcut să se simtă fericiţi, entuziasmaţi şi bucuroşi.
 

Din nou, fericirea celor care şi-au dăruit câştigurile a scăzut mult mai lent decât fericirea celor care şi-au păstrat banii. Analizele ulterioare au exclus unele explicaţii alternative potenţiale, cum ar fi posibilitatea ca participanţii care au dăruit altora să se gândească mai mult şi mai serios la ce să dea, ceea ce ar putea determina o mai mare fericire. „Am considerat multe astfel de posibilităţi şi am măsurat peste o duzină de ele. Niciuna dintre ele nu a putut explica rezultatele noastre”, spune O'Brien..

Explicaţii

Adaptarea la experienţele care provoacă fericirea poate fi funcţională în măsura în care ne motivează să urmărim şi să obţinem noi resurse. De ce nu se întâmplă acest lucru şi cu fericirea pe care o simţim când le dăm?
 

Cercetătorii observă că, atunci când oamenii se concentrează asupra unui rezultat, cum ar fi obţinerea unei sume de bani, pot compara cu uşurinţă rezultatele, ceea ce diminuează sensibilitatea lor faţă de fiecare experienţă. Atunci când oamenii se concentrează asupra unei acţiuni, cum ar fi donarea către o organizaţie de caritate, ei se pot concentra mai puţin pe comparaţie şi, în schimb, să experimenteze fiecare act de dăruire ca un eveniment unic ce determină fericirea.

Putem, de asemenea, să ne adaptăm mai lent la fericirea generată de dăruire, deoarece dăruirea către alţii ne ajută să ne menţinem reputaţia prosocială, întărind sentimentul nostru de conexiune socială şi apartenenţă, mai spun cercetătorii. 

Citeşte şi

Mâncăm cu ochii: mediul în care mâncăm ne poate schimba gustul

Cum poţi să previi obezitatea fără a-ţi schimba major dieta. Descoperirile făcute de cercetători în legătură cu postul