Fostă jurnalistă BBC, singurul român care a lucrat direct cu Prinţul Charles. „Cred că oricine poate spune cât de uman este atunci când vorbeşti cu el”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aura Woodward şi prinţul Charles, într-o fotografie făcută în 2015. FOTO: Bogdan Nicolae
Aura Woodward şi prinţul Charles, într-o fotografie făcută în 2015. FOTO: Bogdan Nicolae

Aura Woowdward este singurul cetăţean român care a lucrat în mod direct cu Prinţul Charles. Mai mult, în ultimii cinci ani ea a condus una dintre fundaţiile prinţului de Wales, iar timp de 15 ani a deţinut mai multe funcţii executive în cadrul unor fundaţii deţinute de moştenitorul tronului Marii Britanii.

Originară din comuna Beliş, judeţul Cluj, Aura este licenţiată în drept a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj şi a terminat ca şef de promoţie Şcoala de Jurnalism BBC. Timp de 10 ani a fost jurnalist de radio şi a lucrat la BBC World Service la Londra şi Bucureşti.

În ultimii 15 ani, a deţinut mai multe roluri executive în cadrul a două fundaţii ale ASR Prinţul de Wales şi a fost practic singurul cetăţean român care a lucrat direct cu moşternitorul tronului Marii Baritanii. În ultimii 5 ani, a fost director executiv al fundaţiei Prinţului Charles din România, dar în urmă cu o lună a decis să renunţe la această funcţie. Chiar şi aşa, Aura a rămas o persoană apropiată Prinţului Charles.

„Adevărul” a stat de vorbă cu singurul român care a lucrat direct cu primul moştenitor al tronului britanic, despre cum a ajuns să lucreze pentru acesta, despre activitatea din cadrul fundaţiilor princiare şi despre legăturile pe care prinţul de la Wales le are cu România.

Adevărul: Când şi în ce împrejurări aţi ajuns să lucraţi pentru Prinţul Charles? 

Aura Woodward: Ca jurnalist BBC am călătorit mult şi am intervievat mulţi lideri politici din Europa. În 2004, când am decis să plec de la BBC mi-am dorit, măcar pentru o vreme - maximum 9 luni mă gândeam eu atunci - să lucrez pentru o organizaţie caritabilă, să capăt, sau să recapăt, o altă perspectivă. Mi-aş fi dorit să găsesc un ONG la Londra care să aibă legături cu România. Aşa am dat de INTBAU - o organizaţie internaţională ce sprijină arhitectură tradiţională şi patrimoniul şi care lucrează sub patronajul Prinţului Charles de Wales. INTBAU avea proiecte în sudul Transilvaniei. Am lucrat la ei, în cele din urmă, 10 ani! Aşa am ajuns să îl întâlnesc pentru prima dată pe Alteţa Sa Regală.

Cum este el ca om? Cum a decurs colaboarea pe care aţi avut-o cu Prinţul Charles timp de 15 ani?

Prinţul Charles de Wales a fondat, de-a lungul vieţii, zeci de fundaţii care îi poartă numele şi a susţinut alte sute de ONG-uri prin oferirea patronajului său. În prezent, ştiu că este patron a peste 400 de organizaţii din întreaga lume. În acest rol, Prinţul de Wales se întâlneşte cu zeci sau sute de persoane în fiecare săptămână. Cred că fiecare poate spune cât de uman şi de normal este Alteţa Sa Regală atunci când vorbeşti cu el. Aceasta a fost şi experienţa mea, de fiecare dată.

Ce anume l-a determinat să se apropie atât de mult de România?

În primăvara anului 1989, Prinţul Charles a susţinut un discurs la Londra, la The London Society, despre arhitectură. În acel discus a făcut o referire la aşa numitele planuri de sistematizare ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, care, după ce a distrus mii de cartiere şi case din oraşe, avea în plan să facă acelaşi lucru şi la sate. Prinţul Charles ştia de frumuseţile arhitecturale şi naturale ale României şi era îngrijorat de soarta lor. Alteţa Sa Regală a ajuns prima dată în România în 1998. Într-un interviu la BBC povestea cu multă afecţiune despre impresiile lui de atunci, despre surprinderea că mai există în Europa aşezări atât de frumoase, armonioase şi neatinse. Din 1998, a revenit în fiecare an în vizite private.

Ce apreciază cel mai mult prinţul Charles în România

V-a vorbit vreodată despre ceea ce apreciază cel mai mult în această ţară?

Prinţul Charles a vorbit foarte des despre frumuseţea naturală a României, despre Munţii Carpaţi care sunt plămânii Europei, despre sutele de flori rare care mai există doar la noi, şi desigur despre arhitectura noastră veche. De pildă, unul din proiectele recente iniţiate de Prinţul Charles de Wales se numeşte Transylvania Florilegium – mai mulţi artişti din întreaga lume au venit câţiva ani la rând, primăvara şi toamna, să studieze şi apoi să picteze flori rare din Transilvania. Sunt absolut senzaţionale aceste acuarele, care acum formează o carte de colecţie numită Transylvania Florilegium. Anul trecut, la Londra, o parte din aceste acuarele au fost expuse la Institutul Cultural Român în cadrul unei expoziţii inaungurate de Prinţul de Wales”

Aura Woodward si Henry Rumbold

Aura Woodward alături de Henry Rumbold, specialist britanic în restaurare 

Care dintre proiectele pe care le-aţi coordonat în cadrul fundaţiei Prinţului Charles v-au rămas la inimă?

Ador proiectele culturale care aduc dezvoltare. Am lucrat de-a lungul anilor la proiecte de arhitectură, ţesături tradiţionale, programe de sprijin pentru militarii răniţi ai României, programe sociale şi pentru mici fermieri. Programele de păstrare a patrimoniului probabil că sunt cele mai cunoscute. Desigur că ele se referă la clădiri vechi, însă mai importante decât aceste clădiri sunt oamenii din jurul lor.

Am organizat în ultimii 15 ani zeci de programe de pregătire a meşterilor sau a tinerilor arhitecţi. Programe practice despre cum trebuie restaurate clădirile vechi de patrimoniu. De pildă, în sudul Transilvaniei - judeţele Braşov, Mureş şi Sibu - sitiatia este dramatică de multe ori. Sunt 250 de sate şi 180 de biserici din perioada medievală. După migraţia masivă a saşilor în Germania, foarte multe din aceste clădiri au fost vandalizate ori s-au prăbuşit din cauza nepăsării. Păstrarea lor este importantă nu doar pentru că în aceste clădiri sunt istoria şi o parte din identitatea noastră, dar ele pot duce la locuri de muncă şi o viaţă mai bună pentru oamenii locului. Cel mai mult ar beneficia probabil industria turismului întrucât ar duce la multe afaceri de genul pensiuni, cafenele, trasee de plimbări sau de biciclete, ar încuraja producţia de produse bio şi susţine micii fermieri. Proiectul care îmi va fi mereu aproape de suflet este Centrul de Pregătire al Fundaţiei Prinţul de Wales de la Viscri, în judeţul Braşov. O casă ţărănească din 1700 care avea multe probleme şi o şură care stătea să cadă au fost transformate într-un centru de pregătire şi susţinere a comunităţilor locale. În fosta şură, acum se găsesc o sală de curs, o bibliotecă şi o cafenea.

casa viscri renovata printul charles

O fostă şură de la Viscri a fost transformată acum în sală de curs, o bibliotecă şi cafenea.

Care consideraţi că a fost cel mai important succes din cariera dumneavoastră, pe parcursul acestor ani? Există vreun regret în toate acestea, atunci când priviţi în urmă?

Am un prieten care mi-a povestit cu mult fler că şi-a trasat pe hârtie cariera profesională şi ce slujbe vrea să obţină  şi până la ce vârstă. Povestea mea este mult mai simplă şi mai organică, dar fără ambiţii de pus în ramă. Am avut parte de o educaţie minunată, de o familie minunată şi mi-am găsit singură drumul. M-am bucurat mult să am oportunitatea să lucrez la BBC, o instituţie bazată pe onestitate şi integritate. Apoi, desigur, cariera mea din cadrul fundaţiilor regale ale Prinţului Charles de Wales mi-a adus foarte multe bucurii. Am întâlnit atâţia oameni care m-au inspirat, am pus pe picioare proiecte care au schimbat viaţa în bine pentru sute de oameni şi familii. Şi foarte important pentru mine a fost oportunitatea de a lucra la proiecte în beneficiul României. N-aş spune că am regrete.

Cum a decurs colaborarea cu autorităţile române, dacă se poate vorbi despre aşa ceva?

De-a lungul anilor, am lucrat cu mai multe autorităţi locale. Niciodată nu am întrebat de la ce partide sunt primarii, important a fost în ce măsură avem aceleaşi valori şi principii. Anul trecut, de exemplu, am lucrat cu Primăria Bazna, din judeţul Sibiu, la un proiect pentru fermieri şi cu Primăria Mediaş la o Şcoală de Vară în Restaurare. Cerinţele noastre au fost mereu simple şi clare şi a fost esenţial că proiectul să fie de folos comunităţii.

Când şi de ce aţi decis să renunţaţi la a conduce această fundaţie?

Lucrez de 15 ani pentru fundaţii ale Prinţului Charles de Wales şi a fost o mare onoare pentru mine să contribui la proiectele Alteţei Sale Regale. Cei mai frumoşi au fost probabil ultimii cinci ani, când am avut şansa să lucrez la proiecte exclusiv în România. 

aura woodward in marea britanie

Aura în ziua în care şi-a incheiat contractul, aprilie 2019. Clădirea din spate este Palatul St James din Londra, unde a avut biroul. FOTO: Alex Coman

Există multe schimbări, în ceea ce priveşte activitatea pe ansamblu a fundaţiilor Prinţului de Wales. În perpectiva rolului său constituţional de viitor monarh, fundaţiile sale au trebuit reorganizate, iar în urma unui review publicat anul trecut, o parte din aceste fundaţii fie au devenit independente, fie au fuzionat între ele. Şi în plan personal am considerat că este un moment potrivit pentru a face această schimbare după 15 ani. Rămân însă ataşată Fundaţiei Prinţul de Wales România şi voi ajută mereu cu mare plăcere dacă va fi nevoie.

Se împarte între România şi Marea Britanie

Veţi rămâne în Marea Britanie sau vă gândiţi să reveniţi definitiv în ţară?

În ultimii ani, viaţa mea a fost împărţită între Marea Britanie şi România. M-am mutat la Sighişoara pentru a fi aproape de cele mai importante proiecte. Probabil că acest model va rămâne.

Vă vedeţi revenind în presă sau mai degrabă aţi prefera să vă implicaţi într-un proiect similar?

Voi rămâne foarte aproape de sectorul caritabil într-un fel sau altul. De asemenea, ador radioul şi sunt o mare consumatoare de presă. Cred însă că viitorul meu rol va fi diferit de cele de până acum.

Şi cum vedeţi în acest moment viitorul? 

Pe termen imediat, doresc să susţin două campanii de strângere de fonduri pentru două fundaţii din România. Prima se numeşte Oxford for România (http://www.ofr.org) şi oferă burse unor adolescenţi merituoşi din familii modeste care ar urma să vină la o Şcoală de Vara la Universitatea Oxford din Marea Britanie. A doua fundaţie se numeşte Love Light România (http://www.lovelightromania.com) şi are sediul într-un sat de lângă Mediaş. A fost înfiinţată de o familie de englezi plini de curaj şi inpiraţie. Proiectele lor sunt să aibă grijă de bolnavii de SIDA şi să ofere unor copii din familii sărace şansa de a merge la şcoală. Iar pe termen lung îmi doresc să rămân conectată la România şi să contibui la dezvoltarea unor proiecte de dezvoltare şi la susţinerea unei imagini pozitive a României.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite