Fostul ginere al lui Ioan Rus a trecut la ameninţări în conflictul cu primarul Emil Boc. Omul de afaceri cere 60 de milioane de euro de la municipalitatea Clujului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Emil Boc l-a acuzat de mai multe ori pe Vasile Puşcaş de hărţuire. FOTO: PCN
Emil Boc l-a acuzat de mai multe ori pe Vasile Puşcaş de hărţuire. FOTO: PCN

Dezvoltatorul imobiliar Vasile Puşcaş, fostul ginere al lui Ioan Rus, somează municipalitatea să restituie un teren de 1,2 hectare expropriat pentru amenajarea unui parc. În caz contrar, omul de afaceri ameninţă că oraşul va plăti aproape 60 de milioane de euro.

Într-o cerere adresată Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Vasile Puşcaş solicită convocarea unei şedinţe prin care fie revizuit studiul de fezabilitate, stabilirea unui nou amplasament pentru parcul Zorilor şi restituirea terenurilor expropriate - care au în total 1,2 hectare.

Omul de afaceri din Satu Mare a costruit mai multe clădiri rezidenţiale şi comerciale în Cluj-Napoca beneficiind de bunăvoinţa municpitalităţii. Asta până când nu a devenit fost ginere al lui Ioan Rus. 

Coincidenţă sau nu, după divorţul cu scandal, Primăria Cluj-Napoca a expropriat un teren aflat în proprietatea omului de afaceri pentru a-l transforma în parc. 

Au început circa 20 de procese, pe care municipalitatea le-a câştigat deocamdată. O parte dintre procese au fost câştigate de Vasile Puşcaş. Terenul a fost evaluat de expertul consultat de Primărie la aproape 11 milioane de lei (171 de euro pe metru pătrat), adică 2,2 milioane de euro. 

Experţii angajaţi de Puşcaş: „Prejudiciu de 32 de milioane de euro”


 

Prin planul Urbanistic General al Clujului, pe acel teren se puteau face blocuri, dar ”în cursul anului 2019 municipiul Cluj-Napoca a declanşat procedura de expropriere a imobilelor în suprafaţă totală de 12.095 mp, cu scopul de a amenaja un parc pentru cartierul Zorilor. (HCL 267/2020)”, se arată în cererea depusă de avocaţii lui Vasile Puşcaş, care a fost obţinută de Ştiri de Cluj. 

Despăgubirea stabilită de Consiliul Local pentru a acest teren a fost de 2.243.217 euro, dar ”despăgubirile estimate se dovedesc total nerealiste în condiţiile în care, la data formulării prezentei cereri, în dosarul 4684/117/2019 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud valoarea terenului a fost estimată de către doi dintre experţii numiţi de către instanţă la suma de 26.788.330 euro (2000 de euro mp), iar prejudiciul cauzat nouă ia valoarea de 32.498.497 euro. 

Această evaluare se regăseşte scanată la dosar, iar anexat depunem extras din această evaluare. Este evident că oportunitatea exproprierii acestor terenuri este direct legată şi de valoarea despăgubirilor, iar o valoarea estimată iniţial net inferioară de aproximativ 2.243.217 euro (10,911.765 lei), justifică pe deplin revizuirea studiului de fezabilitate” - se arată în adresă.  

S-a trecut la faza pe ameninţări 


 

Avocaţii lui Vasile Puşcaş avertizează: ”Având în vedere valorile evaluate pentru teren şi pentru despăgubiri, la care am făcut trimitere anterior, precum şi soluţia nedefinitivă privitoare la anularea PUZ, vă solicităm să analizaţi această cerere, admiterea acestei cereri fiind mijlocul prin care aveţi posibilitatea de a evita împovărarea bugetului local cu plata unor despăgubiri ce nu au fost avute în vedere la declanşarea procedurii de expropriere şi care nu se justifică în raport de beneficiile pe care le poate aduce un „parc" cu un amplasament nefavorabil şi o suprafaţă extrem de redusă.”

„In ipoteza în care nu veţi adopta o hotărâre în sensul celor solicitate, este evident că vă asumaţi în cunoştinţă de cauză posibilitatea plăţii unor despăgubiri mult superioare celor pe care le-aţi avut în vedere iniţial, precum şi posibilitatea ca terenul să nu poată satisface destinaţia avută în vedere la declanşarea procedurilor de expropriere”, se mai arată în adresă. 

Donaţie retrasă. Cere 2 milioane de euro

Supărat pe municipalitate, Vasile Puşcaş a trimis, în iunie, o plângere prealabilă în care cerea Consililui local să revoce donaţia unei parcele de teren de 2.100 de metri pătraţi în altă parte a oraşului, destinată lărgirii Căii Moţilor. 

Donaţia a fost făcută de firmele lui Vasile Puşcaş municipalităţii cu ocazia ridicării ansamblului Platinia de pe Calea Moţilor, format dintr-un mall, un hotel şi o clădire rezidenţială. 

Având în vedere traficul suplimentar deversat din ansamblu pe Calea Moţilor, municipalitatea a stabilit împreună cu dezvoltatorul ca aceasta să doneze o parcelă de teren şi suporte lucrările pentru lărgirea drumului. În cazul în care nu-i va fi restituit terenul, Vasile Puşcaş cere acum 2 milioane de euro. 

Omul de afaceri Vasile Puşcaş nu a putut fi contactat, însă în plângerea prealabilă trimisă Primăriei se explică motivul invocat pentru retragerea donaţiei: „Stabilirea printr-un act administrativ a unei condiţii pentru exercitarea dreptului de proprietate privată, constând în donarea unei părţi a proprietăţii, este nelegală, fiind o formă de violenţă ce înfrânge garanţia dată de Constituţia României proprietăţii şi care lipseşte de valabilitate chiar titlul prin care se dobândeşte proprietatea”

Donaţie forţată?


În plângere se citează din Hotărârea prin care Primăria a avizat Planul Urbanistic Zonal pentru ansamblul Platinia în care se arată că „pentru recepţia investiţiei de bază, va fi încheiat, în formă autentică, contractul de donaţie a terenului cu suprafaţa de drum şi drumul executat”. 

Cu alte cuvinte, omul de afaceri susţine că, de fapt, a fost obligat de Primărie să doneze terenul pentru lărgirea drumului, în caz contrar planul urbanistic pentru investiţie nu ar fi fost aprobat. Iar conform Codului Civil, o donaţie făcută „din obligaţie” nu este valabilă. 

În realitate, între municipalitate şi dezvoltatorii imobiliari se ajunge la un compromis în astfel de situaţii. Primăria trebuie să se asigure că noile investiţii nu vor perturba foarte mult traficul rutier existent, astfel că se ajunge la un compromis: dezvoltatorul face pe terenul său şi pe cheltuiala sa extinderea tramei stradale, iar în schimb, municipalitatea elibează planurile urbanistice necesare pentru demararea construcţiilor. 

Primăria nu poate obliga dezvoltatorul să facă aceste donaţii, în schimb poate să amâne la nesfârşit aprobarea planurilor urnanistice, motivând, justificat, că noul ansamblu imobiliar perturbă nepermis traficul în zonă. Acest compromis se bazează pe ideea că dezvoltatorul imobiliar are pe lângă dreptul de a face profit din vânzarea locuinţelor şi spaţiilor ridicate şi obligaţia de a se asigura că investiţia nu va crea mari probleme traficului şi aşa supra-aglomerat al Clujului. Cele mai multe nemulţumiri apar din cauza faptului că anumiţi dezvoltatori au parte de un tratament diferit.        

Boc: „Ceea ce a donat a fost oferta domniei sale”

„El poate să ceară ce doreşte. Lucrurile sunt foarte clare. Ne-a dat în judecată şi vom câştiga, pentru că ceea ce a donat a fost oferta domniei sale când a modernizat Platinia. El a propus, nu i-am cerut noi. Noi doar am acceptat. Acum e peste mână să zici că ”Hop, hop, ne-am răzgândit!” Şi-a făcut lucrarea şi acum vrea înapoi şi terenul cedat pentru drum. Am încredere că instanţa ne va da dreptate, pentru că el nu putea face acea lucrare fără extinderea respectivă de drum. Voluntar a spus că nu aşteaptă să facă Primăria şi depune hârtiile şi acceptă să dea terenul pentru extinderea drumului. Acum, când facem extinderea zice că retrage donaţia”, a spus, atunci, primarul Emil Boc.

Vă mai recomandăm: 

 

Boc, conflict deschis cu fostul ginere al unui marcant lider PSD: „Să dea înapoi ceva, că nu duce pe lumea cealaltă averile şi bogăţiile”

 

De ce se construieşte prost în România şi ce soluţii sunt. „Pentru ei contează doar blocul şi câştigul”

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite