FOTO Frumuseţile neştiute ale Clujului. Bonus: o călătorie spre centrul pământului. Salina Turda, minunea SF, de la depozit de brânză la platou de filmare şi „sală” de cinema

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Amenajări futuriste la Salina Turda
Amenajări futuriste la Salina Turda

Salina Turda, Cheile Turzii, primul muzeul din ţară al bivolului - „dracul“ care a salvat de la sărăcie un sat, castelul Banffy de la Bonţida, supranumit Versailles-ul Transilvaiei,  şi Laguna Albastră sunt doar câteva dintre motivele pentru care merită poposit în judeţul din inima Ardealului. Dacă sunteţi un fan al locurilor bântuite, Pădurea Hoia-Baciu este destinaţia perfectă.

În acest episod din campania ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă” vă invit să poposim în câteva locuri în judeţul Cluj care îşi au poveştile lor spuse pe-ndelete, cum altfel, de ardeleni.

Salina Turda, un must-see

Situaţă la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, o excursie la Salina Turda promite să fie interesantă încă de la vederea clădirii de la suprafaţă. Aduce cu un avanpost din filmele SF. Ce să mai vorbim de miile de becuri şi beculeţe din interior, de galeriile de sare, de aerul care parcă îţi intră în creieri, nu în plămâni. Zici că eşti pe altă planetă sau pe o navă în spaţiu SF de unde începe aventura. 

Călătoria spre centru

Mai întâi intrăm în galeria Franz Josef, un culoar lung de câteva sute de metri, la capătul căruia ne aşteaptă un lift – cel care s-a stricat chiar la inaugurare, iar Elena Udrea a fost nevoită să coboare pe trepte, având în picioare pantofi cu toc - ce ne scuteşte de coborârea pe trepte la 80 de metri adâncime. Ajungem în mina Rudolf, cea mai mare încăpere subterană din ţară, unde se poate juca bowling, golf sau baschet. Tot în această mină cu nume ren sunt montate o roată-carusel, pe care pot urca opt persoane simultan, şi tobogane pentru copii.

salina turda 2

Într-o extremitate a sălii se află un amfiteatru săpat în sare, cu aproape 200 de scaune încălzite, întrucât temperatura aici este de 10-12 grade Celsius. Din mina Rudolf, un al doilea lift panoramic coboară până la aproape 120 de metri adâncime, în mina Terezia. La ieşirea din lift a fost amenajată o pasarelă peste lacul sărat din mina Terezia.

Lacul fără nuferi

În salină au fost amenajate mai multe terase iluminate pe o insuliţă de sare, terase care, de sus, par nişte OZN-uri. Lângă terase este şi un debarcader, urcăm într-o barcă şi ne plimbăm pe lacul de sare.

„Frigider“ eco pentru brânză

Salina Turda este înscrisă pe lista monumentelor istorice din judeţul Cluj şi e unul dintre cele mai vizitate atracţii turistice din Transilvania. Milioane de turişti, străini şi români, i-au trecut pragul.

Zăcămintele de sare de la Turda au fost descoperite încă pe vremea romanilor. În 1932, Salina Turda a fost închisă şi lumea uită de ea până în timpul celui de-al doilea război mondial, când se redeschide şi ajunge să fiefolosită de populaţia oraşului ca adăpost antiaerian. După anul 1950 până în anul 1992, când salina a fost deschisă pentru public căpătând statutul de obiectiv turistic, primii 526 m ai galeriei de transport Franz Iosif au fost utilizaţi ca depozit de brânzeturi.
Salina Turda este un muzeu de istorie a mineritului în sare unde s-au organizat concerte, s-au filmat videoclipuri (DJ Sava şi Raluka„I like (The Trumpet)" ), iar recent, o proiecţie de film.

Proiectul de amenajare a Salinei Turda şi a Lacurilor Sărate din zona Durgău a câştigat premiul de cel mai bun proiect turistic din România, la Concursul Naţional de Proiecte „Cele bune să se-adune", ediţia 2012, organizat de Revista Română de Administraţie Publică Locală.

Cum se ajunge la Salină

Localizare. Salina Turda se află în zona Durgău-Valea Sărată din Turda, judeţul Cluj.
Acces. Cu maşina, din Cluj-Napoca până la Turda parcurgeţi 30 de kilometri pe DN 1 (E60). Dacă veniţi dinspre Câmpia Turzii, distanţa e de 11 kilometri. Din gara Câmpia Turzii circulă autobuzul 2, iar din oraş luaţi autobuzul 17.
Atracţii. Salina e deschisă de luni până duminică, între orele 9.00 şi 17.00, dar ultima oră de acces este 15.00. Biletul costă 15 lei pentru adulţi şi 8 lei pentru copii. Închirierea unei bărci costă 10 lei pentru 20 de minute. Puteţi vizita şi Cheile Turzii, castrul roman Potaissa, Muzeul de Istorie din Turda, staţiunea Băile Turda.
Cazare. În zonă există multe hoteluri şi pensiuni. Relaţii la www.turistinfo.ro şi www.salinaturda.eu.

salina turda


Cheile Turzii, sevenţe din Jurassik Park şi aventuri cu haiduci

Cheile Turzii sunt cel mai vestic loc în care se poate găsi planta botezată popular „Ceapa ciorii" (Allium obliquum), faimoasă pentru că cel mai apropiat loc în care mai poate fi găsită sunt Munţii Urali. Suprafaţa protejată este de 324 de hectare. Defileul are o lungime de 1.270 de metri, iar pereţii au o înălţime de 250 de metri.

Rezervaţia Cheile Turzii a fost înfiinţată în 1938. Este o zonă de interes naţional şi european. Aici trăiesc peste o mie de specii, multe dintre ele fiind extreme de importante ştiinţific.

cheile turzii

Pe cele două culmi ale Cheilor, Culmea Mânăstirii şi Dealul Sândului, au fost descoperite peste 30 de peşteri. „Vedetele“ sunt Peştera Ungurească, Cetăţeaua Mică şi Cetăţeaua Mare.
Oamenii care locuiesc în zonă zic că În Cetăţeaua Mică şi în cea Mare se ascundeau haiducii şi ţăranii pe vremea turcilor.

Cum se ajunge

Localizare. Cel mai uşor se poate ajunge în zonă pe DN 1 (E 81), la ieşirea din Turda către Alba Iulia, spre vest. Pentru cei care nu vin cu maşina, există curse regulate de autobuz de la Turda spre satul Cheia.
Cazare. Aşezarea cortului e permisă doar pe platoul aflat la aproximativ 100 de metri de intrarea în defileu. În perimetrul rezervaţiei, însă, camparea este interzisă. Există pensiuni la Moldoveneşti, Poarta Apusenilor sau Corneşti. Cea mai cunoscută cabană din zonă este Cabana Buru, cu 14 camere şi 28 de locuri de cazare.
Indicat. E indicat să purtaţi bocanci de munte, cu aderenţă ridicată, întrucât potecile sunt săpate în stâncă şi există riscul alunecărilor.
Atracţii din zonă. Nu rataţi o coborâre în uimitoarea Salină Turda, vizitaţi Castrul Roman şi staţiunea balneo¬climaterică Băile Sărate, muzeul de istorie din Turda şi mormântul lui Mihai Viteazul.
Informaţii Mai multe amănunte despre rezervaţie şi despre atracţiile turistice din zona Cheilor Turzii găsiţi pe site-ul turism.turdainfo.ro.


Bivolul care a scăpat un sat de sărăcie

Din 1890, când opt bivoliţe au fost aduse cu trenul din Ţara Făgăraşului, iar oamenii din satul Mera (comuna Baciu) au crezut că le-a intrat dracul în sat, viaţa acelor săteni s-a schimbat. Toţi şi-au cumpărat bivoliţe şi, pe la mijlocul secolului trecut, în fiecare curte din sat se puteau număra cel puţin patru bivoliţe.
Recunoscători că prezenţa bivoliţelor în sat i-a scos din sărăcie, locuitorii din Mera au amenajat unicul muzeu de acest gen din ţară.

Muzeul Bivolului din Mera

Cel care a creat muzeul, Gheorghe Varga, are 68 de ani şi este fostul director al şcolii din localitate, specializat în biologie-agricultură. În 2006 s-a gândit să transforme un fost grajd abandonat din centrul satului, nu departe de şcoală, în muzeu.
Termina trei ani mai târziu. Piesa de rezistenţă a muzeului e colecţia de 110 tălăngi, prinse în curele de grinzile de sub tavan. În muzeu mai sunt expuse pluguri, juguri, un car, o sanie, vase de colectare a laptelui, potcoave, felinare, biciuri etc.

„Ieşirea din sărăcie a Merei se datorează tocmai bivolului, valorificării laptelui, a untului şi smântânii pe piaţa din Cluj”, explică fostul profesor fenomenul economic care a dat naştere unuia dintre cele mai arătoase şi îngrijite sate din judeţ.

Mera se află la circa 18 kilometri de Cluj, pe drumul spre Zalău. Muzeul Bivolului poate fi vizitat oricând, dar e bine să îl sunaţi înainte pe custodele Gheorghe Varga, la telefonul 0727.492.819 sau să îl căutaţi acasă, la gospodăria de la nr. 27.


Pădurea Hoia Baciu

Pădurea „bântuită” de pe lângă Cluj a fost inclusă în Top 5 cele mai bântuite păduri din lume, alături de pădurea Wychwood (Anglia), Insula Păpuşilor (Mexic), Pădurea Neagră (Germania) şi Pădurea Aokigahara (Japonia).

„Pădurea Hoia-Baciu din Transilvania a atras o atenţie nedorită de peste o jumătate de secol. Localnicii oraşelor din apropiere susţin că pădurea – care are o poiană circulară în centru – este un portal, iar cei care trec prin el s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată”, notează jurnaliştii de la BBC.

hoia baciu

Desele apariţii ale unor fenomene stranii în Pădurea Baciu, din apropierea Clujului, din ultimele decenii, au stârnit interesul unor echipe de cercetători români ale fenomenelor paranormale. Este şi cazul scriitorului Daniel Roxin, care a realizat şi un documentar în acest sens. Ca invitat, l-a avut pe preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie, prof. univ. dr. Adrian Pătruţ, din Cluj-Napoca.

„Pădurea Hoia-Baciu este unul dintre cele mai active puncte pe plan mondial, poate cea mai activă zonă în care se produc fenomene neobişnuite", explică Pătruţ.

Versailles-ul Transilvaniei

Unul dintre cele mai vechi castele construite în Ardeal, între secolele XVI-XIX, castelul din Bonţida a aparţinut familiei de conţi Banffy. Luxul şi opulenţa de odinioară, când era locuit, contrastează cu starea de degradare avansată în care se află acum.

image

În 2002, castelul a fost vizitat de Prinţul Charles al Marii Britanii, care a şi contribuit prin fundaţia sa la restaurare. Supranumit Versailles-ul Transilvaniei, castelul nu mai este locuit din 1944, când proprietarul, contele Miklos Banffy, a fost evacuat de trupele germane.

Laguna Albastră. Apa ca-n Mediterana

La 30 de kilometri de Cluj-Napoca se află un lac cu apa albastră ca-n Mediterana. Se numeşte Laguna Albastră şi este străjuit de pietre calcaroase gălbui şi tufişuri de papură de un verde crud. Din păcate, locul este prost semnalizat şi neamenajat.

Cei care se încumetă să exploreze acest loc deosebit pot ajunge aici pe două trasee: Cluj-Napoca – Baciu – Gârbău – Aghireş Fabrici sau Cluj-Napoca – Gilău – Căpuş – Gârbău – Aghireş Fabrici. Din Aghireş Fabrici, mai exact, din centru, mergeţi pe drumul de lângă clădirea BRD tot înainte şi treceţi peste calea ferată. După care, ţineţi drumul drept aproximativ 4 kilometri şi ajungeţi la dealurile de steril, unde trebuie să vă lăsaţi maşina. Mai aveţi de mers pe jos aproximativ 300-400 de metri.

De asemenea, să aveţi în vedere că în zona lacului nu există niciun chioşc, aşadar nu se poate cumpăra nici măcar o sticlă de apă. De asemenea, localnicii pot fi cei mai buni ghizi care să-i îndrume pe turiştii dornici să ajungă la Laguna Albastră.

Aici, marele stăpân este nisipul, care te duce cu gândul la deşertul din Sahara. Nisipul şi frumuseţea vie a apei Lagunei Albastre te face să-ţi imaginezi apele Mării Mediterane, de un albastru pur şi limpede. O combinaţie cu totul aparte, am putea zice. Pe malul lacului a crescut din loc în loc şi stufăriş, parcă tocmai pentru a mai însufleţi peisajul.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Mai puteţi citi:

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Mărişel, colţul de rai de unde a pornit legenda „Ioanei d'Arc a României”

FOTO VIDEO Incursiune în pădurile seculare ale Dobrovăţului, locul ales de Ştefan cel Mare pentru ultima ctitorie

Comorile ascunse din comuna Suliţa. Mănăstirea Cozancea, desfătare pentru suflet şi minte, şi iazul Dracşani – raiul pescarilor

FOTO VIDEO Totul despre Sfântul de la Bistriţa care aduce ploaia şi colţul de rai din Băile Govora şi din Rezervaţia Buila Vânturariţa

FOTO VIDEO Incursiune în ţinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetăţilor antice de la Sarmizegetusa Regia

FOTO VIDEO Incursiune în ţinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetăţilor antice de la Sarmizegetusa Regia
 

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite