Ghid de admitere la Oxford. Cum este acceptat un elev român la una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mihnea va începe studiile la Oxford în toamna acestui an. FOTO Ovidiu Cornea
Mihnea va începe studiile la Oxford în toamna acestui an. FOTO Ovidiu Cornea

Un tânăr olimpic la matematică, elev în clasa a XII-a la un liceu din Cluj, povesteşte experienţa impresionantă parcursă până să fie admis din acest an la Oxford University, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din lume.

Mihnea Cuibus este elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj şi multiplu laureat la Olimpiada Naţională de Matematică, iar în acest an a reuşit o performanţă care pentru mulţi ar rămâne doar un vis: a fost admis la unul dintre cele 38 de colegii (în înţelesul de facultate) din cadrul Oxford University, din Marea Britanie, nume suficient pentru a nu mai fi nevoie de prea multe prezentări. 

„Vreau să mă dezvolt”

Tânărul a întrezărit ideea de a aplica la o universitate din străinătate din dorinţa de a-şi depăşi limitele şi de a fi motivat să se dezvolte în continuare:

„Dacă eşti înconjurat de oameni care muncesc foarte mult şi cu care poţi să schimbi idei foarte avansate, care fiecare vrea mai mult, asta te motivează şi pe tine şi într-un mediu de genul celui de la Oxford poţi să te dezvolţi mult mai bine. Mi se pare că la noi toată educaţia din universitate este privită ca un lucru foarte de masă. Nu ai o variantă de a face totul la nivel de elită. Fiind foarte mulţi studenţi, de exemplu la Ştiinţe Economice, chiar dacă sunt şi studenţi buni, fiind un număr atât de mare de oameni, nivelul mediu este destul de scăzut. Dacă ai avea secţii mai de elită unde să intre doar 20 de candidaţi, foarte greu, s-ar simţi diferenţa”, povesteşte tânărul.

Profilul personal, într-o pagină

Mihnea a făcut demersurile de aplicare la Oxford începând cu toamna anului trecut, după ce alesese deja ţara spre care vrea să se îndrepte, Marea Britanie: „Marea Britanie, pentru că nu SUA. Am considerat că este sistemul cel mai performant, la nivel european şi a contat totodată faptul că vorbesc engleza. SUA ar fi însemnat o opţiune mai radicală, un sistem mai diferit şi totodată şi o distanţă mai mare de casă şi am preferat Marea Britanie”, povesteşte tânărul.

Admiterea în Marea Britanie începe centralizat, prin înscrierea pe platforma UCAS (Universities and Colleges Admissions Service), de unde aplicaţia ta este direcţionată către universitatea dorită, în funcţie de instituţia de învăţământ şi secţia bifate, explică proaspătul admis la Oxford.

„În 4.000 de caractere, adică o pagină şi un pic, trebuia să prezinţi un «personal statement», în care trebuia să îi convingi că eşti pasionat de ce vrei să faci şi că eşti omul potrivit. Este destul de greu, ai spaţiu relativ puţin, nu prea ai alte locuri în aplicaţie unde să detaliezi, aşa că tot ce consideri tu important trebuie să incluzi în acea pagină. La asta se adaugă şi o parte în care un profesor face o predicţie a notelor tale (la bacalaureat - n. red.) şi prezintă atuurile şi punctele tale slabe. Cam ăsta este 'dosarul' cu care aplici”, povesteşte Mihnea, care a optat pentru Colegiul Merton de la Oxford University.
 

De la sistemul central aplicaţia ajunge la universităţi, iar candidatul urmăreşte progresul aplicaţiei, după care pentru partea de interviuri ţine legătura direct cu Colegiul pentru care aplică.

„Pentru UCAS deadline-ul de depunere era 15 ianuarie, dar pentru Oxford şi Cambridge era 15 octombrie (2015, n.red.), deoarece au un proces care implică interviuri, examene. Puteai aplica în total la cinci universităţi, dar nu şi la Oxford şi la Cambridge deodată”.

Economie/ Filosofie/Politică

Tânărul a decis să se înscrie la secţia de Economie-Politică-Filosofie şi a susţinut mai întâi un examen la Cluj, cu subiecte trimise de Oxford.

„A fost practic un test de logică, ai 50 de întrebări în 90 de minute şi trebuie să te mişti destul de repede. Mai era şi a doua parte, de eseu, iar cele două merg la Oxford, iar la mijlocul lui noiembrie iau dosarul, acest test şi decid cine vine la interviu. Aşa e calculat încât să fie chemaţi la interviu cam 3 pe un loc, la fiecare secţie”, relatează elevul.

De ce a schimbat profilul

Mihnea a explicat de ce, deşi are performanţe excelente la matematică, a decis să se aplece spre Economie, în plus în combinaţie cu Filosofie şi Politică.

„Chiar îmi place, dar nu mă vedeam pe mine însumi făcând toată viaţa matematică. E satisfăcător intelectual, dar este foarte puţin tangibil ceea ce reuşeşti să faci. Chiar şi dacă reuşeşti să ai o carieră satisfăcătoare, de succes, rămâne destul de puţin aplicată la lumea în care trăim. Până la urmă am zis că nu e pentru mine şi m-am uitat la alternative: informatica am scos-o, nu mă atrage şi am zis hai să fac economie. Am citit câteva cărţi, am văzut că îmi place şi am zis să merg pe drumul ăsta”, a povestit el.

1.400 de aplicanţi

Secţia la care a aplicat în cadrul Merton College – Economie, Politică, Filosofie, este una din cele mai populare din Universitatea Oxford, pentru care la nivelul întregii universităţi aplică aproximativ 1.700 de candidaţi, din care circa 250 sunt în final admişi concurenţa fiind de "7 pe loc". Practic pe fiecare din cele 38 de colegii la secţia respectivă ajung în primul an de studiu doar câte 7-8 studenţi.
 

„De educaţia ta se ocupă fiecare colegiu în parte. Universitatea este unitatea centrală dar în rest sunt 38 de colegii, autonome, care îşi organizează propriul proces dea admitere, după aceleaşi reguli. Ei îşi cheamă candidaţii, ei aleg cine vine la ei, stabilesc câte locuri intră în an”.

Analize punctuale

După admiterea aplicaţiei sale Mihnea a fost chemat la interviu, în decembrie 2015, alături de alţi 21 de candidaţi, majoritatea străini, din care doar 7 sau 8 urma să fie admişi. Din faza de aplicaţii iniţiale în etapa interviurilor concurenţa s-a restrâns la "3 pe loc". În faţa unei comisii de profesori, câte doi pe disciplină, tânărul a avut de susţinut trei interviuri, la Economie, Filosofie şi Politică. Conform lui, profeesorii care evaluează au o libertate destul de mare, din partea conducerii Colegiului, în ceea ce priveşte modalitatea de evaluare. 

„Sistemul este foarte interesant, deoarece o foarte mare parte din predare în anii de studiu se face în ore în care sunt între 2-3 studenţi la o masă cu profesorul, ca într-un fel de ore particulare. Devine astfel foarte important ca anterior profesorul să aibă o părere foarte bună despre tine”, explică el. 

Cele 3 discipline sunt studiate separat, dar formează un tot destul de unitar, consideră tânărul, economia fiind conexată cu politicul, iar politica la rândul ei trăgându-şi seva din idei filosofice.

„După ce am hotărât că vreau o asemenea combinaţie, aici (în România, n.red.) nici nu există. Puteam face doar Economie, în ţară, dar totuşi nu se compară, mai ales după ce am intrat la Oxford îmi dau seama că sistemul este cu totul diferit, este cu totul altă experienţă”, explică Mihnea. Studiile durează 3 ani la nivel licenţă, după care absolvenţii pot urma un master, de 2 ani, pe sistem Bologna.

Analize punctuale

Interviurile s-au desfăşurat pe parcursul a patru zile, timp în care candidaţii sunt cazaţi în campusul universitar. La fiecare dintre cele trei întrevederi au existat câte doi profesori examinatori, distincţi de la o disciplină la alta. Candidatul era evaluat nu pe baza redării unor cunoştinţe, ci prin prisma modului cum analizează o problemă punctuală, fără a divaga de la tema dată, arată Mihnea.
 

„La economie de exemplu era expusă o piaţă ipotetică, piaţa de medicamente, în care ai producători de pastile bune şi de pastile rele. Erau mai multe ipoteze, trebuia să studiezi cererea şi oferta şi să analizezi cum reacţionează consumatorii şi producţia la diferite situaţii”, a povestit Mihnea. „Nu reprezenta o problemă faptul că sunt lucruri pe care nu le ştii, dar urmăreau să vadă la ce soluţie ai ajuns, pornind de la ceva ce ştii”, a explicat el.

Vestea cea mare

Răspunsul final a venit cu întârziere, fiind amânat după Sărbătorile de iarnă, dar în cele din urmă  pe 6 ianuarie 2016 tânărul din Cluj a primit oferta de studii. „Aveam emoţii, consideram că la Economie şi Politică m-am descurcat bine, dar la Filosofie nu eram foarte sigur. A fost un moment foarte emoţionant, după o perioadă destul de stresantă. Am fost anunţat că am fost admis, existând doar condiţionarea să iau cel puţin 9 la BAC”, a explicat tânărul. „Condiţiile la Oxford nu sunt atât de stricte, deoarece consideră că te-au văzut şi i-ai convins deja. Ideea e doar să nu o dai în bară, nu neapărat să iei 9.80 la BAC”.

Diplomă cu greutate

Este conştient că chiar dacă nu reprezintă o garanţie în sine a viitorului personal, diploma de Oxford îţi deschide mult mai uşor porţile unei cariere profesionale: „Nu îţi garantează nimic, dar cred că este foarte greu să nu îţi găseşti o slujbă cu o diplomă de Oxford. Mai ales dacă vrei să lucrezi într-o organizaţie internaţională, are o cu totul altă greutate precum o diplomă de Ştiinţe Economice, de la noi, de exemplu”, punctează el.

Studii plătite

Deşi admiterea la prestigioasa universitate este o realizare pentru oricine şi vine în urma unei proceduri concentrate, studiile se plătesc, cum se întâmplă în general în sistemul de învăţământ superior britanic, potrivit lui Mihnea. Tânărul admis la Oxford va plăti pe an o sumă consistentă, circa 9.000 de lire sterline pe an pentru şcolarizare. Suma poate fi plătită fie din surse proprii, fie pe baza unui împrumut pe care universitatea îl facilitează tânărului student şi pe care îl va returna ulterior, după ce va începe el însuşi să câştige.
 

„Nu se merge pe principiul să intre cât mai mulţi şi să ia cât mai mulţi bani. Au şi numeroase donaţii, dar ideea e că nu sunt foarte interesaţi să aibă foarte multe locuri. Am văzut că la o secţie ce includea engleză şi altceva, că au aplicat 3-4 persoane, au chemat o persoană la interviu şi nu i-au oferit loc. Secţia exista dar nu i-au oferit loc”.

Olimpic la matematică

Elev în clasa a XII-a la Colegiul "Emil Racoviţă" din Cluj-Napoca, Mihnea Cuibus este olimpic naţional la matematică încă din calasa a V-a – a absolvit Şcoala Gimnazială „Ioan Bob” - iar cea mai bună performanţă a avut-o în clasa a VIII-a, când a obţinut locul 1, cu punctaj maxim, la Olimpiada Naţională de Matematică. Atunci a făcut parte şi din lotul naţional lărgit pentru Balcaniadă. În clasa a X-a a obţinut medalia de aur, acordată însă mai multor participanţi la concurs. Tânărul, pregătit la matematică de profesorul Adrian Andrea, nu este singurul clujean admis în acest an la Oxford, o elevă de la Colegiul Naţional "George Coşbuc" intrând la secţia Germană - Rusă a prestigioasei universităţi. Pe de altă parte alţi doi elevi de la Racoviţă au ajuns în faza interviurilor, dar nu au fost admişi.

Nevoie de specializare

Exponent de elită al învăţământului autohton, Mihnea consideră că sistemul ar trebui să se îmbunătăţească în ceea ce priveşte două aspecte: „Refuzăm să ne specializăm. Am o idee vagă despre sistemul din Anglia şi dacă ar fi să îl transpunem la noi reiese că până în a VIII-a faci multe materii, ca la noi, după care timp doi ani faci 6 sau 8 materii pe care ţi le alegi tu, după care în al treilea an de liceu faci 3 materii principale + 3 secundare, iar în ultimul an studiezi doar cele 3 materii principale. Sunt avantaje foarte multe. La noi cred că eu am 12 sau 13 materii în total, nu poţi să le faci toate bine şi nu îţi lasă suficient timp să aprofundezi ceea ce faci în continuare, în condiţiile în care pe a 11-a, a 12-a, cam şti drumul pe care vrei să mergi”, povesteşte tânărul.

Pe de altă parte Mihnea consideră că sistemul ar trebui să fie mai flexibil, în sensul că el spre exemplu dorind să studieze matematică, a fost blocat în profilul „matematică-informatică”, fără a putea studia mai intens ştiinţe sociale, de exemplu. A opta pentru un liceu unde se pune mai mare accent pe ştiinţe sociale, dar matematica nu e la fel de accentuată nu ar fi reprezentat o opţiune. „în Anglia combinaţia de trei materii este liberă, poţi să ţi le alegi şi din alea dai examenul. Poate trei materii e prea puţin dar ca idee e un model spre care ne-am putea uita”, transmite el.

Colegiul Merton de la Oxford, vechi din secolul XIII

Colegiul, în accepţiunea de facultate, unde a fost admis Mihnea, Merton College este unul din entităţile de la temelia Oxford University, fiind înfiinţat în 1260, când Walter de Merton, cancelar regal, a pus bazele unei comunităţi academice şi a identificat surse de a o finanţa, potrivit wikipedia.org. Admiterea se face la fel ca în cazul altor colegii de la Oxford, pe baza potenţialului academic al candidaţilor.

În top Ten Shanghai

Universitatea Oxford este, alături de Cambridge, cea mai faimoasă universitate din Marea Britanie, fiind două din cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din lume, ambele în Top Ten-ul clasificării internaţionale Shanghai, cel mai prestigios top de profil din lume. Cambridge este pe locul 5 în topul respectiv, iar Oxford pe 10.

Citeşte şi:

Elev sucevean admis la Oxford disecă sistemul de învăţământ românesc: „Modul de predare şi partea practică îi trimit pe tinerii români în străinătate“

Laurenţiu Ploscaru, geniul român în matematică, admis la cinci şcoli din Marea Britanie, printre care şi Oxford: „Mi-ar plăcea să mă întorc în România“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite