Incredibila poveste a clujeanului care s-a vaccinat la 105 ani: a scăpat de obuzele ruseşti, dar şi de greutăţile bătrâneţii
0
S-a născut în timpul Primului Război Mondial, o schijă rusească era să-l lase paralizat pe viaţă în al Doilea Război Mondial, în comunism s-a refugiat în muzică, la 103 ani avea o tensiune atât de bună încât medicul a crezut că aparatul e defect, iar acum Iosif Rus este tot în „prima linie”: s-a vaccinat împotriva COVID-19 şi se simte foarte bine.
„Ne revedem când voi împlini 105 ani”, mărturisea „Nea Rus”, aşa cum este cunoscut în oraş, într-o zi frumoasă de noiembrie din 2015, de pe scena Casei de Cultură din Gherla. O mare parte dintre cei prezenţi la sărbătorirea centenarului îndrăgitului profesor de muzică au zâmbit neîncrezători, cu toate că talentatul domn Iosif Rus a cântat în faţa lor, atât la vioară, cât şi alături de corul oraşului, ca în vremurile bune.
Pandemia nu i-a permis să-şi sărbătorească venerabila vârstă de 105 ani, dar simpaticul bătrânel a ajuns din nou în atenţia locuitorilor micului oraş Gherla, cunoscut pentru penitenciarul care a funcţionat ca închisoare politică a regimului comunist: Iosif Rus a fost primul localnic care s-a vaccinat. La 105 ani. Au trecut multe ore şi se simte foarte bine. „Nicio problemă n-o avut. Nici nu s-o înroşit măcar un pic locul unde a făcut vaccinul. Nicio reacţie. O venit acasă, o mâncat, s-o uitat la televizor, o citit şi o dormit foarte bine. Dimineaţa, s-a trezit şi nimic, nimic n-o avut”, ne-a povestit Mihai, nepotul lui Nea Rus.
Profesorul de vioară ne spune sincer că a avut ceva emoţii când a făcut vaccinul, dar nu a ezitat nicio clipă. Nu l-au speriat teoriile conspiraţiilor, şi nici ştirea despre cei 23 de bătrâni din Norvegia care au murit după imunizare, fără să existe vreo legătură cauzală dovedită. Spre deosebire de mulţi coronasceptici şi anti-vaccinişti, Nea Rus nu are Facebook, însă, în schimb, citeşte cu precizie de ceas elveţian presa. „Citesc câte patru ziare pe zi, Adevărul, Făclia de Cluj, Libertatea, Monitorul de Cluj, toate care apar în Gherla”, spune bătrânelul.
Nea Rus nu numai că se simte bine după imunizare, dând astfel o palmă virtuală anti-vacciniştilor, dar mai are şi un mesaj pentru românii care ezită: „Nu trebuie să vă fie frică, gândiţi-vă că aşa poate fi învinsă pandemia asta întinsă pe întreg pământul. Gândiţi-vă la viaţa şi la sănătatea voastră, că tineretul, vorba aia, e viitorul ţării”.
„Nu trebuie să vă fie frică, gândiţi-vă că aşa poate fi învinsă pandemia asta întinsă pe întreg pământul. Gândiţi-vă la viaţa şi la sănătatea voastră, că tineretul, vorba aia, e viitorul ţării”.
Iosif Rus
Iosif Rus a fost decorat cu Steaua României, clasa a V-a” şi este colonel în retragere. .FOTO: Arhivă personală
„Am început războiul alături de nemţi şi l-am terminat cu ruşii”
Nea Rus s-a născut în 1915, într-o familie de ţărani din comuna Ţaga, judeţul Cluj. „Întotdeauna i-a plăcut să citească. Îmi povestea că îl certa tatăl lui când vedea că tot timpul citeşte. Asta i-a plăcut şi asta a făcut toată viaţa şi o face şi acum, când mă pune în fiecare dimineaţă să-i iau ziarele”, povesteşte Mihai Jimal, nepotul lui Nea Rus. Aşa se face că Iosif a obţinut diploma de învăţător după absolvirea Şcoalii Normale de Învăţători din Cluj şi a celei din Gherla. A lucrat din 1938, timp de doi ani, ca învăţător la Braşov şi la Şcoala de Corecţie de la Gherla, până a început războiul.
Când povesteşte despre aventurile sale din cel de-al Doilea Război Mondial, nea Rus începe mereu aşa: „Am început războiul alături de nemţi şi l-am terminat alături de ruşi”. În 1940, a urmat cursurile unei şcoli de ofiţeri de rezervă, în timp ce a fost concentrat la Regimentul 81 Infanterie Dej. Dictatul de la Viena (1940) l-a determinat să plece în Braşov, unde a stat până în anul 1942, an în care a fost concentrat la Regimentul 95 Infanterie Turnu Severin, ca sublocotenent de rezervă. De aici, a fost trimis pe frontul de Răsărit, unde armata germană alături de aliaţi a încercat să ocupe Stalingradul.
Una dintre poveştile lui preferate de război se referă la o tombolă câştigată în timpul războiului. „Mi-a povestit că într-un moment de pauză s-a organizat o tombolă, iar el a câştigat o şampanie franţuzească, era ceva deosebit atunci. El nu a băut însă în viaţa lui niciun strop de alcool şi nici n-a fumat. Nici atunci nu a fost interesant să afle cum e şampania franţuzească, a schimbat-o cu ofiţerul care câştigase o cutie de ciocolată”, spune amuzat nepotul său.
Erou în al Doilea Război Mondial
Iosif Rus a fost rănit în 1943, în Crimeea, unde germanii şi românii au fost împinşi de trupele sovietice. Clujeanul a luat parte la teribilele lupte de la Krimskaya şi Moldovanskaia, unde a fost rănit grav: o schijă de la un obuz rusesc l-a sfârtecat şi i-a ajuns în şold. A stat în spitalul de la Nikolaev, apoi a fost dus
Spitalul Militar din Bucureşti, unde a rămas 8 luni. „Tija a ajuns lângă un nerv şi operaţia era foarte riscantă. Dacă ar fi atins nervul, ar fi putut rămâne cu picioarele paralizate. El a refuzat operaţia şi le-a zis medicilor să lase schija acolo”, povesteşte nepotul său. Astfel, a rămas cu bucata de metal în el, dar după câteva săptămâni s-a întâmplat o „minune”: schija a început să se mişte, să iasă din corp şi s-a îndepărtat de nerv, astfel că a fost operat şi a scăpat întreg.
După vindecare, a fost concentrat din nou la Regimentul 95 Infanterie Turnu Severin, de data aceasta, armata română fiind aliată cu cea rusă. „Având şcoală, ruşii l-au pus să lucreze la inventarierea obiectelor pe care Armata roşie le confisca: care cu boi, vaci şi alte bunuri, care au fost duse cu şlepul la Constanţa, apoi trimise în Rusia”, povesteşte Mihai. A activat la Turnu Severin până la 1 iulie 1945, când a fost lăsat la vatră.
Pentru faptele sale de arme de pe frontul de Răsărit a fost decorat cu „Steaua României, clasa a V-a”(foto dreapta sus) . Iosif Rus este colonel în rezervă.
„Dumnezeu a uitat să-l cheme la el”
Întrebat care este secretul longevităţii sale, Iosif Rus răspunde cu modestie:
„Norocul, cumpătarea, moştenirea de la tata, care a trăit 95 de ani”.
Puţini români aflaţi la pensie pot spune ce le-a spus el medicilor înainte de a-l vaccina: „N-am avut probleme de sănătate niciodată, nici alergii, n-am avut nevoie să iau medicamente. Am avut o viaţă cumpătată, fără griji. Am avut probleme, toţi avem, nu-i vorbă, dar nu le-am luat în seamă”, mărturiseşte bătrânelul.
El aminteşte şi de slujba lui ca explicaţie a vieţii lungi: după război a avut acelaşi loc de muncă timp de 43 de ani - a fost profesor de vioară la clubul copiilor din Gherla. Era pasionat de acest instrument şi nu s-a despărţit de el nici măcar în război.
„Nu ştie ce înseamnă stresul. Cred că asta l-a ajutat cel mai tare. Nu are grija zilei de mâine. Pe vremea lui Ceauşescu, la fel făcea. Dimineaţa lua ziarele, mergea la clubul pionierului, cânta, se plimba, era activ. Asta l-a făcut să ajungă la vârsta asta”, spune nepotul său.
Mihai Jimal spune că, de 30 de ani, de când locuieşte cu el şi cu soţia sa, nu l-a văzut niciodată nervos: „Niciodată nu s-a enervat. N-a zis o dată: „du-te încolo”, deşi în familie mai apar discuţii. Când ne certam şi ridicam vocea zicea doar atât: „De ce nu vorbiţi mai încet, că la fel se aude”. Nu l-am văzut niciodată stresat, supărat”.
Un alt lucru care l-a ţinut în viaţă a fost strănepoata sa. Iosif a avut un fiu, care locuieşte la Bucureşti, fiica acestuia fiind soţia lui Mihai Jimal.
„Când s-a născut fiica-mea avea 80 şi ceva de ani. I-am zis să vină să stea cu noi s-o ducă la grădiniţă. „Apoi cât oi mai putea, mai stau”, a zis el. Şi au tot trecut anii. I-am zis: „mai stai până termină clasa a VIII-a”. A stat, a ajutat-o la teme, a avut grijă de ea. Apoi, am zis: stai să termine liceul, apoi facultatea. După facultate, i-am zis, stai că are prieten, s-o căsătorim. Atunci i-am zis: Dacă o uitat Dumnezo să te cheme la el, nu te mai duce, să-ţi vezi stră-stră nepoţii”, spune, amuzat, Mihai.
Iosif Rus a găsit o modalitate să română mereu tânăr. FOTO: Arhivă personală
Singura problemă de sănătate majoră a avut-o la 103 ani
Singura problemă de sănătate majoră a avut-o la 103 ani, când a căzut şi şi-a fracturat şoldul. „Mi-a zis medicul de la Cluj că la 103 ani e cam greu să facă operaţie de înlocuire de şold. Nu ştiu dacă are rost, are o vârstă”, povesteşte nepotul său, care i-a spus medicului: „Eu îl aduc la analize şi dacă spuneţi că nu are rost, nu-l operaţi”. „A doua zi, i-a luat asistenta tensiunea. Avea un aparat nou, modern. Când a văzut rezultatul, i-a zis asistentei că poate s-a defectat, să aducă unul mai vechi. Nu i-a venit să creadă ce tensiune bună avea. După analize, ne-a spus că are o stare de sănătate ca la 60-70 de ani. A doua zi l-a operat”, ne-a povestit nepotul lui.
Acum, nea Rus aşteaptă să treacă pandemia şi să poată ieşi din nou după ziare şi la plimbare. E foarte posibil ca, de acum încolo, Gherla să nu mai fie cunoscută drept „oraşul unde e închisoarea”, ci oraşul unde locuieşte bărbatul care s-a vaccinat anti-COVID la 105 ani.
Se încarcă comentariile...
