Interzicem sau nu Facebookul la locul de muncă? Un neurolog lămureşte dilema patronilor preocupaţi de scăderea eficienţei angajaţilor
0
Un număr mare de companii din SUA şi din Anglia au interzis accesul la reţelele de socializare pentru angajaţii lor, motivând pierderi de miliarde de dolari. Cum afectează reţelele de soclializare eficienţa la locul muncă şi ce impact are asupra creierului tendinţa angajatului modern de a face cât mai multe lucruri în acelaşi timp? A răspuns la întrebări Volker Homberg, secretarul Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare.
Mai multe companii mari şi bănci din Marea Britanie le-au interzis angajaţilor să mai intre în orele de serviciu pe site-uri de socializare precum Twitter sau Facebook. Companiile englezeşti pierd, pe an, un total de aproximativ 1,38 miliarde de lire sterline, din cauza timpului petrecut pe angajaţi pe Twitter sau Facebook, conform The Daily Mail. Estimările au fost făcute pe baza salariului mediu câştigat de un angajat şi a timpului mediu petrecut pe Twitter ori Facebook.
Un studiu făcut în Anglia arată că peste jumătate din angajaţii (57%) care lucrează în birouri au recunoscut că folosesc reţelele de socializarea în scopuri personale în timpul zilei de lucru, pierzând în medie 40 de minute pe zi pe aceste site-uri. Acest timp petrecut zilnic pe Facebook sau pe Twitter în timul serviciului se concretizează într-o săptămână de muncă mai puţin pe an pentru companie. Un studiu făcut în SUA arată că timp pierdut pe Twitter îi costă anual pe angajatorii americani o pierdere de 13,5 miliarde de dolari.
Am devenit roboţi multitasking
Adăugăm la reţelele de socializare şi necesitatea de a urmări adresele de mail şi de a răspunde solicitărilor urgente, plus obiceiul de a răspunde la telefonul mobil în timpul serviciului chiar dacă nu sunt chestiuni urgente şi angajatul se transformă într-un robot „multifuncţional” care trebuie să rezolve cât mai multe lucruri în acelaşi timp. Vorbim la telefon în timp ce conducem, răspundem pe Facebook în timp de scriem un raport, lucrăm în timp ce ascultăm ştirile la televizor.
„Adevărul” a stat de vorbă cu Volker Homberg , secretarul Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare, pentru a lămuri aceste dileme cu care se confruntă mai ales angajatorii, dar şi angajaţii.
Ce înseamnă pentru sănătatea mintală a omenilor era digitală, în care din ce în ce mai mult timp petrecem pe reţele de socializare, suntem conectaţi tot timpul la ştiri prin smartphone-uri, am devenit experţi în multitasking?
Sunt medici care spun că avem de a face cu o formă de demenţă digitală. Eu nu sunt de acord cu asta. Când a apărut tiparul, se spunea că va avea un efect negativ pentru citit, dar a dus la o explozie a alfabetismului în lume. Nu-mi place ideea că aceste noi tehnologii, inteligenţa artificială şi noile moduri de comunicare ar fi periculoase. Cred că pericolul este supraestimat. Problema este cum le foloseşti. Nu e o idee bună să laşi copiii să se joace pe tablete tot timpul, în loc să se joace afară sau să practice un sport. Nu trebuie să petrecem prea mult timp în lumea virtuală şi să uităm de lumea reală. Pentru dezvoltarea copiilor, activităţile naturale sunt preferabile jocurilor pe computer sau timpului petrecut în realitatea virtuală. Poate fi, pe de altă parte, util pentru un copil de 3 ani să folosească o tabletă pentru a-şi dezvolta activităţile cognitive. Atâta timp cât dozajul este supravegheat şi are timp să facă şi alte lucruri.
Angajaţii companiilor au devenit experţi în multitasking: scriu rapoarte, comunică pe Facebook, vorbesc la telefon, toate în acelaşi timp. Afectează aceast obicei capacitatea de funcţionare a minţii?
Cu siguranţă că afectează, dar mintea are capacităţi neexploatate. Dacă oamenii se simt bine făcând asta şi nu are efecte negative asupra productivităţii, nu e o problemă. Ceea ce trebuie să aibă în vedere, atât angajaţii, cât şi şefii lor este faptul că prea multă suprasolicitare la muncă va avea ca efect scădere performanţei. Performanţa în ceea ce priveşte atenţia funcţionează cel mai bine când se păstrează un nivel intermediar de stimulare. Vorbim despre relaţia dintre starea de neatenţie şi cea de alertă mentală. Creşterea stării de alertă până la un punct va determina o creştere a atenţiei. Dacă această stare de alertă se menţine o perioadă îndelungată, atenţia scade. Între două stări de alertă, performanţa este scăzută. Stare intermediară este cea mai eficientă. Care este această stare – fiecare ar trebui să afle pentru el.
Deci nu sunteţi de acord cu interzicerea Facebookului la muncă?
Nu, nu în general. Depinde de cum face faţă fiecare individ acestei distracţii, de modul în care o foloseşte. Nu iţi poţi folosi smartphone-ul când eşti în maşină şi conduci pentru că asta creşte riscul de a face accidente. Îţi dăunează atenţiei, chiar dacă foloseşti telefonul fără mâini. Dacă un eveniment neaşteptat se întâmplă s-ar putea ca atenţia distributivă să nu-ţi ofere posibilitatea să eviţi pericolul. Dar, repet, eu nu aş interzice niciodată un gadget în general.
Afectează până la urmă multitaskingul eficienţa în muncă?
Multitaskingul poate afecta performanţa. Poate chiar distruge performanţa. Companiile sau angajaţii trebuie să aibă în vedere acest aspect, dacă vor să aibă o eficienţă maximă. Poţi face multitasking atunci când e rezonabil şi inevitabil, dar nu ar trebui să faci din asta un obicei, pentru că este foarte probabil să scadă performanţele, mai degrabă decât să le crească.
Citeşte şi
Piaţa muncii la început de an: „Angajatorul este cel care pune condiţiile“
Se încarcă comentariile...
