Invenţia pentru care un român a fost premiat cu medalia de aur la Geneva. Milioane de nevăzători ar putea beneficia de roadele muncii sale

Pictor şi restaurator de opere de artă, Tudor Scripor a primit medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, în acest an, pentru invenţia sa.

Tudor Scripor (40 de ani) este originar din Cluj şi este licenţiat la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, secţia Iconografie. Autor al uneia dintre cele mai mari icoane pe sticlă din România, dar şi din Europa, clujeanul are şi alte preocupari, pe lângă artă.

Astfel, Scripor, împreună cu echipa sa formată din Adina Timonea, Tania Câmpan şi Gabi Chifa, a inventat un alfabet al culorilor destinat persoanelor nevăzătoare. Proiectul său a fost premiat în luna aprilie la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva şi ar putea să schimbe în bine viaţa a milioane de nevăzători din întreaga lume. Scripor Alphabet (Alfabetul Scripor) este destinat persoanelor nevăzătoare.

De unde a pornit

Cu ambii părinţi chimişti, copilărind pe holurile Institutului de Chimie din Cluj, Scripor a învăţat din punct de vedere ştiinţific compoziţia culorilor. Timp de câţiva ani chiar a deţinut o firmă care producea culori pentru pictură. Aşadar, tabloul este complet: Tudor Paul Scripor cunoaşte şi cum trebuie să se comporte o vopsea de pictură pe pânză în timp, dar mai ales, cunoaşte secretul reţetei care compune culoarea.

Lucrând vitralii, Scripor a învăţat direct despre experienţa transmiterii luminii şi a culorii. Asta pentru că, în esenţă, vitraliul este un mozaic, unde mici bucăţi de informaţie cromatică formează un întreg, încadrat de întuneric. Asemeni alfabetului Braille, vitraliul are un mic relief şi îl informează pe artist în mod tactil. Scripor Alphabet solicită mintea utilizatorului să memoreze aceste informaţii.

Ideea i-a venit în urmă cu mai mulţi ani, când la cursurile sale de pictură a venit o persoană nevăzătoare. Deşi a încercat în nenumărate moduri să o îndrume, Paul Scripor a realizat că orice ar face nu are cum să-i transmită emoţia culorilori, ceea ce reprezintă de multe ori esenţa unei picturi. De atunci a devenit preocupat de acest amănunt şi a căutat să afle cât mai multe despre modurile în care pot fi ajutate persoanele nevăzătoare să aibă măcar parţial acces la lumea exterioară.

„Acest alfabet s-a născut dintr-o neputinţă. Neputinţa mea ca artist de a comunica din punct de vedere cromatic cu un nevăzător. M-am izbit de foarte multe greutăţi, dar toate greutăţile veneau doar din exteriorul meu, şi anume: neîncrederea oamenilor în proiect, ironii şi deziluzii. Este foarte dezamăgitor să tot auzi: „au mai încercat şi alţii şi nu au reuşit, acest lucru este imposibil, îţi pierzi timpul”, sau direct: „nu vei reuşi”. Dar, ce nu ştia nimeni era faptul că în mintea mea codul se dezvăluia şi alfabetul  prindea contur cu fiecare pagină citită şi completată de fiecare discuţie avută cu nevăzătorii despre provocările la care ei sunt supuşi”, povesteşte autorul alfabetului. 

Cum „văd” nevăzătorii

Algoritmul din spatele Alfabetului Scripor constă în proiecţia mentală a formelor geometrice simple: cerc, dreptungi şi pătrat, asociate celor 3 culori principale: roşu, galben şi albastru. Prin suprapunerea, respectiv combinarea culorilor principale va rezulta obţinerea culorilor secundare şi terţiare. Formele geometrice, sintetizate au fost transpuse într-o matrice compusă din 10 puncte, rezultând un un limbaj tactil, asemănător într-o anumită privinţă cu alfabetul Braille.

Diferenţa constă în faptul că unul este un alfabet al formelor şi al culorilor şi al doilea al culorilor şi al punctelor, extensie a alfabetului Braille. Iar dacă în alfabetul Braille nevăzătorii aveau 6 puncte pentru litere şi numere, acum, în cadrul alfabetului Scripor, au nouă, care respectă aceeaşi dimensiune şi mărime din alfabetul Braille.

„Acest alfabet se bazează pe un algoritm logic şi intuitiv. Nevăzătorii care şi-au pierdut vederea pe parcursul vieţii, îl învaţă foarte repede. Este relativ uşor de asimilat, chiar dacă nu au văzut niciodată culorile şi aici nu mă refer strict la acele persoane care s-au născut nevăzatoare, ci şi la alte categorii cu deficienţe de vedere”, explică Scripor. 

Fiecare culoare şi o serie de nuanţe pot fi percepute tactil prin intermediul alfabetului Scripor.

Punctul culminant l-a reprezentat participarea şi câştigarea premiului la Salonul de Invenţii de la Geneva. Însă nu totul este roz. Pe parcursul anilor în care a lucrat la definitivarea alfabetului, Paul Scripor s-a confruntat cu probleme financiare, iar greutăţile au continuat şi după finalizarea Alfabetului Culorilor. Participarea la Salonul de Invenţii de la Geneva s-a susţinut din sursele proprii ale Asociaţiei Alfabetul Scripor.

„Puţinele persoane care au crezut în acest proiect au contribuit şi sponsorizat prezenţa noastră la Salon. Ajunşi la Geneva, am prezentat şi susţinut proiectul în faţă publicului, a Juriului de Specialitate, alcătuit din specialişti din domeniu, încadraţi fiind la secţiunea Educaţie, Cultură şi Artă, dar şi în faţa Juriului Internaţional al Salonului de Invenţii. După trei zile dezbateri, am primit confirmarea: în mod festiv Scripor Alphabet a primit Medalia de Aur însoţită de complimentele Juriului Internaţional dar şi Marele Premiu oferit de Asociaţia Inventatorilor din Germania”, a mai afirmat Scripor. 

Visul de a oferi şi aduce culoare în viaţă nevăzătorilor s-a concretizat şi s-a confirmat. Educaţia, creşterea calităţii vieţii, incluziune socială, generarea independenţei sunt doar câteva din multitudinea de beneficii directe şi gratuite pe care Scripor Alphabet le aduce nevăzătorilor din lumea întreagă.

De altfel, alfabetul conceput pentru nevăzători va putea fi folosit în toate aspectele vieţii. Începând cu alegerea vestimentaţiei şi a culorilor hainelor, până la jocuri şi chiar în artă sau în sport sau în comerţ. Practic, nevăzătorii vor putea merge la cumpărtăuri neînsoţiţi şi îşi vor putea cumpăra ceea ce le trebuie. Astfel, dacă hainele vor fi marcate şi cu alfabetul Scripor, aceştia îşi vor putea alege fără probleme inclusiv nuanţele favorite, iar în cazuri mai banale vor alege uşor între o ciocolată neagră şi una albă sau între un vin roşu şi unul alb.

Următorii paşi

Reacţiile pozitive de la şi după premierea de la Geneva au deschis două direcţii de discuţii: una educaţională în care Paul Scripor se află în discuţii avansate cu muzee, universităţi şi institute, ministere ale educaţiei şi cercetării din ţări din Comunitatea Europeană, America de Nord, Asia, dar şi o a doua investiţională în care investitori şi companii doresc să investească în nenumăratele aplicaţii pe care Alfabetul Scripor le va genera în următorii ani.

Una dintre instituţiile publice care a răspuns aproape imediat după succesul de la Geneva a fost Primăria Municipiului Cluj Napoca care îşi doreşte şi poate să fie prima din Europa şi chiar din lume care să sistematizeze şi să implementeze codul culorilor în accesibilizarea oraşului, a transportului în comun şi a instituţiilor publice. Toate acestea vor fi adaptate şi incluse într-o aplicaţie dezvoltată pentru smart phone deoarece Scripor Alphabet este compatibil cu tehnologia. 

„În perioada următoare vom încerca să dezvoltăm cât mai multe parteneriate pentru studii aplicate, cu asociaţii de nevăzători, alte instituţii specializate din toată lumea. Este nevoie de aceste studii aplicate pentru a identifica cea mai eficientă metodologie de învăţare prin care Scripor Alphabet poate fi însuşit de către cei pentru care a fost creat, persoanele cu deficienţe de vedere. Până acum avem deschise discuţii pentru protocoale de cercetare şi aplicare cu instituţii din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia. În acest sens vom avea nevoie de resurse financiare petru a putea gestiona aceste procese cât şi pentru a trece la aplicarea Scripor Alphabet pe scară largă cât mai repede.

Astfel, căutăm să atragem finanţări atât din sponsorizări cât şi din surse guvernamentale sau europene pentru a continuă cercetarea în această direcţie. Sperăm că după validare primită prin premiile de la Geneva, să ne bucurăm de şi mai multă încredere şi astfel să ne fie mai uşor să atragem aceste resurse”, a încheiat inventatorul clujean.