La Cluj, iarba creşte în ritm de jazz. Despre cum 10 lei donaţi la un festival unesc o comunitate într-un stil autentic şi ajută artişti

Publicat: 10.05.2017 19:05

Ultima actualizare: 05.08.2022 13:30

De cinci ani, în inima verde a Clujului are loc un festival care le arată oamenilor că se pot bucura de muzică bună pe iarbă, că nu au nevoie de o anumită ţinută să asculte jazz şi un eveniment nu înseamnă doar distracţie, ci împreună. Anul acesta, Jazz in The Park îi aduce în România, pe aceeaşi scenă, pe 7 dintre cei mai apreciaţi artişti din lumea jazz-ului.

Povestea Jazz in the Park a început în 2013, dar dorinţa de a organiza un festival pe iarbă, în parc, ca-n State, cu muzică de calitate exista de mai demult. Până acum vreo cinci ani, Parcul Central era loc de trecere, de plimbare şi refugiu în zilele toride. „Nu erai încurajat să descoperi oraşul şi să stai acolo. Existau acele plăcuţe «nu călcaţi iarba!» şi, într-adevăr, nu se călca iarba. Ne era frică cumva parcă de oraş, ne era frică să interacţionăm cu el, parcă nu era al nostru. Din fericire, am avut parte de o mare deschidere din partea Primăriei, care a înţeles proiectul şi demersul nostru, ne-a permis să-l punem în practică şi, mai mult, ne-a sprijinit în acest sens de atunci şi până în prezent“, spune Corina Brânduşan, PR-ul Festivalului Jazz in The Park.

Ea ne-a explicat ce să nu ratăm anul acesta la festivalul care va avea loc pe 26 iunie - 2 iulie, de ce jazz-ul nu e o muzică pentru snobi cum o percep unii, dar şi cum un festival poate mobiliza o comunitate.

Iubitori de toate vârstele ai muzicii pe malul Someşului FOTO Festivalul Jazz in The Park

„MAI IMPORTANT DECÂT CE SUSŢINEM E SĂ SUSŢINEM“

„Fiecare dintre noi putem să alegem o cauză şi să o susţinem cu o anumită sumă, lunar, săptămânal, dar momentul în care suntem uniţi în jurul unei idei, promovăm şi susţinem toţi o anumită idee, sunt şanse mult mai mari de reuşită. Şi cumva vrem în rândul publicului să existe ideea de conştientizare a puterii pe care o are comunitatea. (…) Mai important decât ce susţinem e să susţinem, să ne implicăm“, crede Corina.

O moară peste Canalul Morii, mai precis un pod din lemn, acoperit, unde lumea se poate adăposti de ploaie, şi un album cu piese inspirate din sunetele naturii sunt două dintre proiectele finanţate din banii donaţi de oameni la festival. „Cumva te uneşte lucrul ăsta. Vii la evenimentul de lansare, te bucuri de rezultatul respectiv şi vezi cum ceea ce tu ai contribuit, un lucru foarte mic, 10 lei sau 20 de lei, se transformă în ceva palpabil de care te poţi bucura, şi-l laşi în urmă“, spune Corina.

Întrebată cum ar defini festivalul în doar trei cuvinte, ea a ales: experienţe, implicare în comunitate, distracţie. Prin experienţe s-a referit la experienţe culturale, adică muzica şi evenimentele din festival.

„E foarte importantă pentru noi implicarea în comunitate, mobilizarea comunităţii să se implice şi să facă ceva. De-asta s-a şi născut Fondul Jazz in The Park. Noi am zis ok, e cu intrare liberă pentru că vrem să accesibilizăm muzica de calitate, vrem să scoatem oamenii din case ca să descopere muzica bună, nu vrem să le punem nicio taxă, dar hai să îi convingem să se implice, adică să susţină ei anumite cauze. Şi cum? Printr-un eveniment la care vii, te conectezi, descoperi şi afli de anumite lucruri“.

ARTIŞTII MOMENTULUI

Ediţia din acest an a festivalului aduce la Cluj peste 100 de artişti din 15 ţări şi de pe trei continente. Trei dintre scenele Jazz in The Park vor fi amplasate în Parcul Central, iar una, pe malul Someşului. Nu vor lipsi din festival reprezentaţiile stradale pe mai multe artere din oraş şi concerte pe bilete la Opera Maghiară.

Dintre artişii care vor performa la Cluj îi amintim pe: Jojo Mayer, unul dintre cei mai buni baterişti din lume, care va veni cu trupa sa Nerve - recunoscută pentru modul în care combină jazzul cu drum&base, cu muzica electronică, rock, jungle şi cu alte stiluri muzicale -, formaţia Skalpel din Polonia care are un stil unic prin modul în care îmbină hip hop-ul cu jazzul, trupa sZempöl Offchestra – un mix inedit de teatru, muzică, poveşti, Brum - un trio experimental electro într-un mix de stiluri moderne cu bas şi tobe, chitară - , Alex Calancea Band - o fuziune naturală de groove-uri de drum&base cu fragmente clasice şi folclor urban.

„Ce ne dorim prin Jazz in the Park e să accesibilizăm muzica bună. Mulţi dintre artiştii care vin la noi sunt artişti de care oamenii nu au auzit până atunci şi ajung să-i iubească şi să-i îndrăgească după ce-i ascultă la noi. Încercăm să facem tot timpul o combinaţie între artişti cunoscuţi, care sunt aşteptaţi - ca de exemplu din anunţul primilor artişti la festival: Jojo Mayer, Skalpel - şi alţii care nu sunt atât de cunoscuţi, dar care au un potenţial extraordinar“, subliniază Corina (foto în dreapta, credit: arhivă personală).

Faţă de anul trecut, evenimentele de street art vor fi incluse în festival. La Cluj este aşteptat şi Dario Rossi, un artist fascinant care face muzică din obiecte reciclate. Este apreciat în lume pentru reprezentanţiile sale originale şi pentru modul în care reuşeşte să facă muzică din obiecte reciclate şi cu ajutorul tigăilor, ţevilor şi cutiilor. Video-urile de pe canalul său de Youtube depăşesc 3 milioane de vizualizări.

Citește și: INTERVIU Harry Tavitian, despre muzică şi libertate: „În comunism, unul dintre cele mai mari proteste se întâmpla la un festival de jazz“

Ca evenimente speciale în cadrul festivalului amintim recitalul de la miezul nopţii, susţinut de pianistul Bogdan Vaida, şi concerte la Opera Maghiară la care intrarea se face pe bază de bilete - la acestea vor cânta trei dintre cele mai importante nume ale jazzului contemporan: Dhafer Youssef - avangardistul genurilor jazz şi world music, unul din principalii ambasadori ai muzicii cu influenţă arabă din lume, premiat la BBC World Music Awards în 2003 şi în 2006 - , Susana Baca - regina jazzului latino, premiată cu Latin Grammy de două ori, în 2002 şi în 2011 şi fost ministru al culturii în Peru - şi Barcelona Gipsy Balkan Orchestra - nomazii muzicii Klezmer, Jazz Manouche şi Rroma.

„În ultimii ani, Clujul s-a poziţionat ca un oraş al muzicii electronice, dat fiind că oraşul găzduieşte cele mai mari festivaluri de muzică din România care sunt axate pe acest gen. Ne-am decis în acest an să intrăm şi noi în acest joc. Aşadar, una dintre scenele de anul acesta va prezenta multe proiecte de fusion jazz cu influenţe electronice. Va fi foarte interesant, avem nişte reprezentanţi foarte buni şi credem că această scenă va rivaliza ca artişti cu cei pe care îi vom asculta pe scena principală“, spunea Alin Vaida, directorul festivalului Jazz in the Park, într-un comunicat de presă.

Noaptea. Concert în Parcul Central din Cluj FOTO Festivalul Jazz in The Park

„NU MĂ DUC LA JAZZ CĂ EU NU-S DIN ĂLA CARE SĂ SE ÎMBRACE LA COSTUM“

Oamenii încă descoperă ce înseamnă jazz, mai ales că jazzul contemporan vine cu multe combinaţii de muzică electronică, hip-hop, rock. „Şi prin felul ăsta de a combina muzica jazz cu alte stiluri muzicale încercăm să ajungem la oameni pentru că e mult mai accesibilă“, e de părere PR-ul festivalului. Însă, atrage atenţia că a merge la un festival de jazz nu înseamnă să te pregăteşti ca la operă şi să îmbraci un costum:

„Ne doream foarte mult să facem muzica bună accesibilă pentru că şi acum, deşi există Youtube şi putem căuta absolut orice vrem, suntem invadaţi cu orice tip de muzică pe care o auzim vrând-nevrând, peste tot unde mergem, la party-uri, la festivaluri, la prieteni în vizită, la radio, la TV, absolut peste tot, dar muzica bună, care e foarte multă nu era şi nu e suficient de promovată. (…) Noi ne gândeam atunci (n. .r la începutul festivalului) că e foarte multă muzică jazz, clasică – pe astea două am mers la început –, care e ţinută aşa cumva departe de noi, şi că trebuie să ne pregătim într-un anumit mod, ne îmbrăcăm frumos, ne îmbrăcăm elegant, nu vorbim şi pentru mulţi oameni s-ar putea ca asta să fie un impediment: «nu mă duc la Jazz că eu nu-s din ăla care să se îmbrace la costum!» Dar pot să descopăr jazz-ul şi fără costum“. „Şi cred că asta e şi misiunea noastră – adaugă Corina Brânduşan -, să-i ajutăm să-şi dea seama că împreună sunt puternici“.