Luarea unor măsuri stricte de distanţare socială poate reduce cu 78% răspândirea COVID-19. Care sunt parametrii ideali
0
Un nou studiu realizat într-un cadru simulat care imită populaţia din Singapore a estimat că o abordare combinată a intervenţiilor de distanţare fizică, cuprinzând carantina (pentru persoanele infectate şi familiile lor), închiderea şcolilor şi distanţarea la locul de muncă, este cea mai eficientă pentru reducerea numărului de COVID-19.
Un studiu realizat într-un cadru experimental care imită situaţia din Singapore a estimat că o abordare combinată a intervenţiilor de distanţare fizică, cuprinzând carantina (pentru persoanele infectate şi familiile lor), închiderea şcolilor şi distanţarea la locul de muncă este cea mai eficientă metodă pentru reducerea numărului de infecţii cu COVID-19 (SARS-CoV -2) comparativ cu alte scenarii de intervenţie incluse în studiu, relatează Sciencedaily.com.
Deşi sunt mai puţin eficiente decât abordarea combinată, măsurile de carantină plus măsuri de protecţie la locul de muncă au prezentat următoarea cea mai bună opţiune pentru reducerea cazurilor de SARS-CoV-2, urmată de carantină plus închiderea şcolii, şi de luarea doar a măsurii carantinării celor infectaţi. Toate scenariile de intervenţie au fost mai eficiente la reducerea cazurilor decât la nicio intervenţie.
Studiul, publicat în jurnalul „Lancet Infectious Diseases”, este primul de acest gen care a investigat folosind aceste opţiuni intervenţia timpurie în Singapore. În ciuda supravegherii şi izolării crescute a persoanelor suspectate de COVID-19 şi a cazurilor confirmate, riscul este continuu, numărul cazurilor continuând să crească în Singapore. Şcolile nu au fost închise şi se recomandă distanţarea la locul de muncă, dar nu este o politică naţională (informaţii corecte în data de 23.03.2020, ulterior acestei date fiind posibilă modificarea srategiei).
Studiul a constatat că abordarea combinată ar putea preveni un focar naţional la niveluri relativ mici de infecţiozitate (la o valoare de reproducere de bază (R0) = 1,5, adică o persoană infectată va infecta la rândul ei 1,5 persoane). La scenarii de infecţiozitate mai mari (R0 = 2,0 - considerate moderate) şi R0 = 2,5 - considerate mari), prevenirea focarelor devine considerabil mai dificilă, deoarece, deşi este o măsură eficientă pentru reducerea infecţiilor, evenimentele de transmitere apar încă.
Dovezi pentru autorităţi să ia măsuri stricte
Dr. Alex R Cook, Universitatea Naţională din Singapore, a declarat: „În cazul în care măsurile locale de siguranţă, cum ar fi prevenirea răspândirii bolilor prin eforturile de urmărire a contacţilor şi prin carantinare, nu vor avea succes, rezultatele acestui studiu oferă factorilor de decizie politici, în Singapore şi în alte ţări, dovezi care să îi determine să înceapă punerea în aplicare a măsurilor mai stricte de control al focarelor care ar putea atenua sau reduce ratele de transmisie locală dacă sunt implementate eficient şi în timp util.”
Pentru a evalua impactul intervenţiilor autorităţilor asupra mărimii focarelor, autorii au dezvoltat un model de simulare a epidemiei de gripă care a explicat demografia, mişcările individuale şi ratele de contact social la locurile de muncă, în şcoli şi case, pentru a estima probabilitatea transmiterii SARS-CoV-2 de la om la om.
Parametrii modelului includeau cât de infecţioas este un individ în timp, proporţia populaţiei presupusă a fi asimptomatică (7,5%), perioada medie de incubaţie (la virusul care provoacă SARS şi virusul care provoacă COVID-19 există aceeaşi perioadă medie de incubaţie de 5,3 zile) şi durata spitalizării după debutul simptomelor (3,5 zile).
Studiul
Folosind acest model, autorii au estimat numărul cumulat de infecţii SARS-CoV-2 la 80 de zile, după depistarea a 100 de cazuri de transmitere a comunitară. Au fost alese trei valori pentru numărul de reproducere de bază (R0) pentru parametrul de infecţiozitate, incluzând relativ scăzute (R0 = 1,5), moderate şi probabile (R0 = 2,0) şi transmisibilitate ridicată (R0 = 2,5). Numerele de reproducere de bază au fost selectate pe baza analizelor de la persoane cu COVID-19 din Wuhan, China.
În plus faţă de un scenariu de bază, care nu includea nici o intervenţie, patru scenarii de intervenţie au fost propuse pentru implementare după eşecul măsurilor locale de prvenire: 1) izolarea persoanelor infectate şi carantina membrilor familiilor lor; 2) carantina plus închiderea imediată a şcolii timp de 2 săptămâni; 3) carantina plus distanţarea imediată la locul de muncă, în care 50% din forţa de muncă este încurajată să lucreze de acasă timp de 2 săptămâni; 4) o combinaţie de carantină, închidere imediată a şcolii şi distanţare la locul de muncă. Aceste intervenţii urmează unele opţiuni de politici întreprinse în prezent (carantină şi o distanţare a forţei de muncă) de către Ministerul Sănătăţii din Singapore, ca intervenţii standard pentru controlul virusului respirator.
Măsurile combinate reduc răspândirea cu 78% a COVID-19 în scenariul cel mai pesimist
Pentru scenariul de bază, când R0 a fost 1,5 (un pacient infectat transmite boala la 1,5 membri ai comunităţii), numărul mediu de infecţii în ziua 80 a fost de 279.000, ceea ce corespunde la 7,4% din populaţia rezidentă din Singapore. Numărul mediu de infecţii a crescut la 727.000 de cazuri când R0 a fost 2,0, corespunzând cu 19,3% din populaţia din Singapore. Au fost 1.207.000 de cazuri când R0 a fost 2,5, ceea ce corespunde la 32% din populaţia din Singapore.
Comparativ cu scenariul de referinţă, intervenţia combinată a fost cea mai eficientă, reducând numărul mediu de infecţii cu 99,3% atunci când R0 a fost 1,5 (ceea ce a condus la aproximativ 1.800 de cazuri). Cu toate acestea, la scenarii mai mari de infecţiozitate, prevenirea focarelor devine considerabil mai dificilă. Pentru scenariul abordării combinate, o medie de 50.000 de cazuri a fost estimată la R0 de 2,0 (o reducere de 93,0% în comparaţie cu valoarea iniţială) şi 258.000 cazuri la R0 de 2,5 (o reducere de 78,2% în comparaţie cu valoarea de bază).
Pericol în cazul unui procent mare de pacienţi asimptomatici
Autorii au explorat, de asemenea, impactul potenţial dacă proporţia cazurilor asimptomatice din populaţie a fost mai mare de 7,5% (proporţia de persoane care sunt capabile să transmită, în ciuda faptului că nu au simptome). Chiar şi la o infecţiozitate scăzută (când R0 a fost 1,5 sau mai mic), o proporţie ridicată de asimptomatici prezintă provocări. Presupunând că proporţiile de asimptomatici cresc până la 50%, într-un scenariu de infecţiozitate minimă (RO-1,5), s-ar fi înregistrat 277.000 de infecţii în ziua 80 cu intervenţia combinată, comparativ cu 1.800 în cazul unei rate de asimptomatici de 7,5%.
Dr. Alex R Cook a adăugat: „Dacă efectul preventiv al acestor intervenţii se reduce considerabil din cauza proporţiilor mari de asimptomatici, va fi pusă presiune mai mare asupra carantinei şi a tratamentului persoanelor infectate, ceea ce ar putea deveni neviabil atunci când numărul persoanelor infectate depăşeşte capacitatea spitalelor. La rate asimptomatice mai mari, educaţia publică şi gestionarea cazurilor devin din ce în ce mai importante, cu necesitatea dezvoltării vaccinurilor şi a terapiilor medicamentoase existente. "
Autorii notează mai multe limitări în studiul lor, incluzând datele despre populaţia recensământului datat, impactul mişcării migranţilor, impactul cazurilor importate (transmisii provenind din afara ţării) dinamica modelelor de contact între indivizi şi alţi factori neprevăzuţi. De remarcat, caracteristicile epidemiologice ale COVID-19 rămân incerte în ceea ce priveşte profilul de transmitere şi infecţiozitate al virusului; prin urmare, estimările timpului dintre debutul simptomelor şi internarea în spital, cât de infecţioasă este o persoană în timp, precum şi rata asimptomatică se bazează pe datele privind virusul SARS-CoV.
Se încarcă comentariile...
