Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Medicul român decorat de preşedintele Franţei explică scandalul numărării deceselor de Covid. Diferenţa ar fi de circa 20.000 de morţi

28
14 May 2021 16:58:38
Autor: Remus Florescu
Radu Lupescu este medic anestzist la o clinică privată din Strasbourg. FOTO: Arhivă personală
Radu Lupescu este medic anestzist la o clinică privată din Strasbourg. FOTO: Arhivă personală

Polemici privind numărul de persoane decedate de COVID-19 sunt şi în ţări cu sisteme de sănătate mai dezvoltate, susţine Radu Lupescu, medicul anestezist român decorat de preşedintele Franţei. El a explicat cum se contabilizează în alte ţări aceste decese şi de de există în România o diferenţă de 20.000 de cazuri.

Radu Lupescu, medicul anestezist român decorat de preşedintele Franţei, a explicat pentru „Adevărul” controversa numărării deceselor de sau cu Covid-19. „Întrebarea esenţială este dacă o persoană infectată cu Covid a decedat CU Covid sau DE Covid. 

Acesta polemică nu este una nouă, ci apăruse deja în primăvara şi vara anului trecut, şi nu doar în România”, a scris Lupescu pe Facebook. Medicul care activează la o clinică din Strasbourg a analizat situaţia din mai multe ţări:

„În Franţa au fost reproşuri ba că se raportează prea puţini morţi de Covid (pentru că persoanele decedate la domiciliu sunt contabilizate manual cu mare întârziere, certificatele de deces fiind trimise prin poştă), ba că se contabilizează prea multe persoane decedate de COVID (pentru ca Franţa a raportat ca decese din cauza Covid toate persoanele decedate în casele de vârstnici în care cauza probabilă era Covid-19)”, spune Radu Lupescu. 
 
„De exemplu, dacă una sau două persoane care au fost testate pozitiv au decedat, dar într-un scurt interval de timp au decedat alte persoane în acelaşi cămin şi acestea aveau simptome compatibile, au fost declarate (în Franţa) ca fiind decedate din cauza Covid chiar dacă nu au fost testate.  În Belgia, au fost incluse în statistici, mai ales la începutul pandemiei, toate persoanele decedate care aveau simptome compatibile Covid şi pentru că... numărul de teste era insuficient”, adaugă acesta.
 
Un exemplu „extrem” este cel al Rusiei care „are un mod extrem de restrictiv de declarare a persoanelor decedate de Covid, numărând numai persoanele decedate la spital, care au avut mai multe teste pozitive şi care au beneficiat de o autopsie care confirmă cauza principala a decesului ca fiind Covid-19.
 
Acest mod de raportare explică de ce, când agenţia Rosstat a declarat o supramortalitate de 228.000 de morţi la sfârşitul lunii decembrie, Rusia avea oficial doar 56.000 de decese cauzate de Covid. Vice prim-ministrul Tatiana Golikova a recunoscut, la finalul anului 2020, că 81% din aceasta supramortalitate ar putea fi cauzată de pandemia de Covid şi de consecinţele ei, plasând de fapt Rusia în topul trei al ţărilor cu numărul cel mai mare de persoane decedate din cauza pandemiei.
 

Cum se contabilizează decesele Covid-19 conform OMS

Radu Lupescu, care este şi reprezentantul medicilor din clinica Rhena din Strasbourg, explică: „în anumite cazuri, din experienţa mea, uneori este greu de declarat o singură cauză de deces. Un exemplu e o persoana cu o boală respiratorie cronică gravă care este testată pozitiv cu Covid. Alte exemple pot fi o aritmie cardiacă gravă sau un infarct, care poate surveni în cazul unor pacienţi pozitivi şi pot duce la decese, aceste patologii putând fi consecinţa Covid-19 sau apărute concomitent. În fond, trebuie făcută distincţia între cauzalitate şi corelare. Este Covid cauza decesului, sau diagnosticul Covid a survenit concomitent cu decesul, cauza fiind alta? În unele cazuri este dificil de tranşat”.
 
„Pentru a aduce claritate în aceste legitime întrebări, OMS a făcut precizarea următoare:  „În scopuri de supraveghere, o moarte atribuită COVID-19 este definită ca moartea rezultată dintr-o boală clinic compatibilă a unei persoane cu infecţie probabilă sau confirmată cu virusul COVID-19, cu excepţia cazului în care o altă cauză de deces care nu poate fi legată de COVID- 19 (de exemplu, traume) a fost stabilită în mod clar. Nu ar trebui să existe o perioadă de recuperare completă între boală şi deces”. Această definiţie, chiar dacă nu este 100% limpede, este, totuşi, un reper”, adaugă medicul.
 
Medicul anestezist a explicat pentru „Adevărul” regula stabilită de OMS: „Este foarte uşor de declarat un caz Covid când decesul are o cauză clară. Regulile descrise de OMS sunt destul de clare când est vorba de o pneumonie cauzată de Covid-19, dar sunt puţin mai neclare când este vorba de o cauza cardiacă. De exemplu, când o cauză de deces este o insuficienta cardiacă acută, în recomandările iniţiale publicate de OMS, cauza cardiacă este cea reţinută, Covid-19 fiind doar o comorbiditate. De exemplu în cazul unui pacient pozitiv Covid care se prezintă cu un infarct şi moare de insuficienţă cardiacă acută sau stop cardiac, nu este considerat Covid în recomandările OMS”.
 
„Pe de altă parte, un număr mare de decese în exces au fost declarate, iar o parte dintre ele sunt stopuri cardiace extra spitaliceşti. Acestea pot fi cauzate de  tromboze şi embolii pulmonare sau infarct. Dacă facem o analogie cu gripa ştim că în perioada epidemiei de gripă sunt declarate mult mai multe cazuri de infarct şi de decompensări de insuficienţă cardiacă. De aceea spuneam că este uneori greu de făcut o diferenţă clară între originea pur cardiacă şi responsabilitatea virusului. În definiţia OMS, când se spune de compatibilitate se ţine cont de cauzalitate. Chiar dacă pacientul nu a fost testat, dacă face o insuficienţă respiratorie acută, are un CT scanner evocator, atunci lucrurile sunt clare”, a mai spus Radu Lupescu.
 
 

Diferenţă de 20.000 de decese în România 


O altă modalitate de contabilizare a deceselor este de a se lua în considerare excesul de mortalitate din ultimul an faţă de mortalitatea anilor anteriori. Lupescu a ataşat mai multe tabele publicate în The Economist în care se contabilizează diferenţele între numărul persoanelor declarate ca fiind decedate din cauza pandemiei şi cele probabile. 
 
„Această diferenţă este foarte mare în cazul multor ţări, unele cu sisteme de sănătate reputate ca fiind bune. Bineînţeles, sunt şi alte cauze de deces. De exemplu, în Romania, dar şi în alte locuri, multe operaţii au fost amânate luni de zile şi există temeri serioase că va fi o supramortalitate din alte cauze (cancer, boli cardiovasculare etc), pacienţii neputând fi trataţi corespunzător din cauza suprasolicitării spitalelor”, afirmă medicul.
 
„În cazul României, diferenţa între excesul de mortalitate raportat şi cel „posibil cauzat de Covid” este de mai bine de 20.000, dar acest lucru nu este neobişnuit, pentru motivele de mai sus, situaţia fiind identică în multe ţări. Modul de calcul fiind diferit de la o ţară la alta, diferenţe comparabile cu ale României se constată în cazul Poloniei, Cehiei, Bulgariei, Serbiei, Rusiei, dar şi în cazul Austriei, Italiei, Spaniei, Olandei, Marii Britanii, SUA. A considera că un deces este un deces CU Covid sau un deces DE Covid este strict o chestiune medicală, care ţine de metodologia de raportare, în România aprobată prin Ordinul Ministrului nr 570 din 6 Aprilie 2020. Există în România o sub raportare sau o supra raportare voită a cazurilor de decese cauzate de Covid-19? Dacă ne uitam la statisticile din alte ţări aş tinde să spun că nu. Este clar că ar fi necesară o armonizare la nivel mondial pentru a pune punct polemicilor, pentru că inducerea ideii că instituţiile statului raportează greşit intr-un sens sau in altul  poate avea efecte nefaste la nivelul populaţiei si scădea încrederea in instituţiile statului”, a concluzionat Lupescu.
 
Lupescu a răspuns, la solicitarea Adevărul, la mai multe întrebări:
 
ADEVĂRUL: Cum se face în Franţa declararea morţii de/cu Covid-19? 
 
RADU LUPESCU: În Franţa se numără decesele Covid în trei moduri: Sistemul SI-VIC - sistemul de urmărire a victimelor atentatelor şi situaţiilor excepţionale contabilizeaza victimele din spitale. Spitalul comunică de îndată ce are un pacient Covid pozitiv sau compatibil (adică un pacient cu simptome evocatoare şi un CT scan) în baza de date naţională.
 
Exista un al doilea sistem separat de transmitere a deceselor din casele pentru vârstnici (transmis către Agenţia de Sănătate Publică din Franţa). În cazul acesta sunt transmise decesele legate, de exemplu, de „un episod epidemic” toate decesele compatibile în urma declarării unui caz pozitiv, chiar dacă toate persoanele nu au fost testate, dacă decesele sunt compatibile cu Covid (pneumonie de exemplu).  
Al treilea sistem este analiza certificatelor de deces, dar care se face a posteriori de către Centrul Epidemiologic al Cauzelor Medicale de Deces (CepiDC) şi care vor intra în statistici dupa câteva luni.
 
În primul rând probleme de supra-declarare pot surveni în primul sistem din cauza faptului că aceste declaraţii sunt făcute în multe spitale de personal administrativ, care au tendinţa, din ignoranţă, de a declara toate persoanele pozitive, chiar dacă nu au simptome specifice. Poate fi şi o sub-evaluare pentru că în cazurile „limită” este dificil de decis cauza decesului. Exemple simple cum ar fi o embolie pulmonară la o persoană pozitivă Covid sau un infarct miocardic fatal la un pacient cu o forma moderată de Covid. În al doilea sistem pot fi şi acolo probleme pentru că aceste structuri nu aveau înainte de pandemie obiceiul de a transmite astfel de date şi nici personal calificat pentru aşa ceva.
Bine-înţeles că toate erorile pot fi corectată în analiza certificatelor de deces, dar cu mai multe luni întârziere.

A: Care vi se pare cea mai corectă modalitate de determinare a morţii de Covid? Ar trebui măcar la nivel de UE să existe o raportare unitară?
 
R.L.: Este clar că o raportare unitară ar fi necesară. Vorbim aici mai ales de clarificarea cazurilor „limită”. Regulile de raportare au fost fixate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în aprilie 2020, dar nu acoperă toate cazurile. Probabil pentru a nu da curs la speculaţii, ar trebui separate cazurile clare, majoritare, de cele unde există un dubiu şi chiar am putea adăuga la statistici cazurile de decese ale pacienţilor cu Covid, dar care au decedat din alta cauză. Aceste cazuri actualmente nu sunt în statistici, dar poate că această clarificare ar pune capăt speculaţiilor. Să nu uităm însă ca OMS a spus clar că raportarea se face în scopul „supravegherii”, pentru a vedea în ce stadiu este pandemia.

A:  În România, adepţii teoriei conspiraţiilor arătau că faptul că nu se fac autopsii persoanelor decedate pentru a se constata clar că au murit de COVID ar fi partea a unei „strategii ascunse”. În Franţa cum se face? Când se consideră că e necesară autopsia la o persoană care a decedat cu COVID?
 
R.L.: Nu sunt deloc sistematice pentru că majoritatea cazurilor sunt clare. In valul întâi nu s-au făcut deloc autopsii din frica de contaminare. Pe de alta parte, se fac la cererea familiei uneori, dar sunt şi multe familii care se opun la practicarea unei autopsii, pentru că îngreunează formalităţile administrative...
 
A: Care credeţi că este „miza” acestui proces şi de ce sunt adoptate în diferite ţări modalităţi diferite de determinare a morţii cu/de Covid?
 
R.L.: În afara cazurilor în care pandemia a fost instrumentalizată politic de leaderi populişti, cred că diferenţele vin din organizarea diferită. Nu este acelaşi lucru dacă raportarea se face de un medic care completează certificatul de decese (sau de un medic responsabil de departamentul informatic al spitalului şi care raportează zilnic) sau de către personalul administrativ care nu înţelege neaparat aceste nuanţe. 
 
Vă mai recomandăm:
 
Povestea lui Radu Lupescu. Cum a ajuns un „golan” să fie decorat de Preşedintele Franţei pentru lupta contra COVID
 
Românul decorat de preşedintele Franţei pentru lupta anti-COVID: „Fără noi ar fi fost dramatic”

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

28 Comentarii

Nicu Florian
14.05.2021, 17:15:31

nu prea inteleg sensul acestei discutii. Ce este campionat mondial de decese Covid? Primeste RO sa FR mai multi bani?

+1 (7 voturi)
Burtica Cornel
14.05.2021, 17:26:14

Nu exista morti ce Covid 19 in Romania. Nu exista cert de deces unde cauza mortii sa fieCov 19.

-12 (14 voturi)
laur laur
14.05.2021, 18:19:47

Cornele, cum e sa te cheme Burtica si sa te doara capul ?

-4 (28 voturi)
Ion Tamis
14.05.2021, 17:32:22

Clarificari binevenite, deoarece, in Romania, dezbaterile pe aceasta tema sunt distorsionate mediatic de interese propagandistice conflictuale ale partidelor politice, amplificate de televiziuni de stiri, "influenceri", "vedete", si "personalitati" iresponsabile, din partizanat politic abject sau obsedate de rating.

+5 (7 voturi)
Dumnezeu
14.05.2021, 17:45:42

Excesul de mortalitate din ultimul an se datoreaza faptului ca multi pacienti nu si-au primit la timp tratamentul pentru afectiuni care nu au legatura cu COVID19 daca tot vrem sa generalizam.

-5 (29 voturi)

Vezi toate comentariile (28)

Modifică Setările