Mişcare civică critică mai mulţi lideri maghiari pentru că au vorbit doar română la un eveniment public din Cluj

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mişcarea Musai-Muszáj critică mai multe personalităţi publice clujene printre care pe Oláh Emese - viceprimarul UDMR al Clujului şi pe Boros-Balint Iuliana - vice-decan la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a UBB, deoarece la vizita din 28 septembrie la Cluj a celui mai de succes olimpic maghiar al tuturor timpurilor, Hosszú Katinka, aceştia au vorbit doar în limba română.

Reprezentanţii mişcării au precizat că la eveniment erau prezenţi tineri etnici maghiari din Cluj-Napoca, deci nu se pune problema că n-ar fi înţeles mesajele, dar în condiţiile în care UDMR solicită public dreptul de a folosi limba maternă în administraţie şi în educaţie, atunci când lideri ai partidului au ocazia să facă acest lucru, aceştia vorbesc română.  

Pe pagina de Facebook a grupului de iniţiativă Musai-muszáj.ro a fost postat următorul mesaj:

„MAGHIARI, AU FOLOSIT LIMBA MAGHIARĂ CA POLITICIENII ROMÂNI
 

La vizita din 28 septembrie la Cluj a celui mai de succes olimpic maghiar al tuturor timpurilor, Hosszú Katinka, limba maghiară a fost degradată la un soi de gest de întâmpinare - cu care eram obişnuiţi de la unii politicieni români.

CE S-A ÎNTÂMPLAT?

1. Mesajele de deschidere, înafară de olimpic, au fost rostite de 4 maghiari transilvani cu funcţii înalte - aproape în exclusivitate în limba română.

2. Cât timp toţi cei patru au ţinut cuvântări în limba română, niciunul nu a ţinut vreun discurs în limba maghiară.

3. Ignorând naţionalitatea maghiară a INVITATEI şi faptul că publicul prezent era MAJORITAR maghiar, discursurile nu au fost traduse în limba maghiară.

4. Oláh Emese - viceprimarul UDMR al Clujului, după cuvântarea sa în limba română i-a salutat scurt pe invitată şi pe cei prezenţi în limba maghiară, în mod vizibil considerând important acest gest.

5. Boros-Balint Iuliana - vice-decan la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a UBB - şi-a întrerupt discursul ţinut în limba română pentru un moment, pentru a o saluta pe Hosszú Katinka şi în limba maghiară.

6. Demény Attila (Sports Culture) şi Oláh Zoltán (Univer România) nu au rostit vreun cuvânt în limba maghiară, ei vorbind exclusiv în limba română.

ASUMARE? SCUZE?

În 30 septembrie Musai-Muszáj şi-a cerut scuze într-o postare publică pe Facebook după ce Oláh Emese a semnalat că, contrar unei afirmaţii preluate de la maszol.ro, atât Boros-Balint Iuliana cât şi dumneaei au vorbit şi în limba maghiară.

Acum, după înregistrările publicate, este rândul somităţilor amintite să îşi asume folosirea nedemnă a propriei limbi în faţa propriei comunităţi, şi, după conştiinţa fiecăruia, să-şi ceară scuze de la comunitatea maghiară din Cluj. Hai!”

Mişcarea care l-a obligat pe Primarul Emil Boc să pună plăcuţe bilingve

Tribunalul Cluj a emis o hotărâre, în 2017, prin care primarul Emil Boc era obligat să pună inscripţii şi în limba maghiară la intrările în municipiu. Acţiunea în instanţă a fost intentată de Asociaţia Minority Right, Mişcarea Musai-Muszáj şi câteva sute de persoane fizice. Instanţa s-a bazat pe faptul că atunci când a apărut legea administraţiei publice locale, nr. 215, în 2001, erau în vigoare datele recensământului din 1992.

Legea stabilea că în localităţile unde ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi. Conform recensământului din 1992, valabil la acea dată, maghiarii din Cluj-Napoca erau în procent de peste 22%. Acum populaţia maghiară reprezintă un pic peste 15% din populaţie din Cluj-Napoca, însă instanţa a considerat că trebuie luate în calcul datele recensământului din 1992, valabile în 2001, când a fost adoptată legea nr. 215, care se referă şi la aceste plăcute indicatoare.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite