Motivele pentru care voturile Diasporei au migrat către AUR. Explicaţiile unui antropolog
0
Sondajele şi rezultatul ultimelor alegeri arată că AUR are priză la românii din Diaspora, care se simt de obicei reprezentaţi de acest partid, nu şi de celelalte. Există mai multe explicaţii pentru această afinitate, iar antropologul Radu Umbreş oferă doar câteva.
Societatea românească este adânc divizată, iar milioane de români au ales să ia calea Occidentului, sătui de sărăcia din România. Antropologul Radu Umbreş, lector la SNSPA, vine cu câteva explicaţii, într-o postare pe Facebook.
„De ce migranţii români votează cu AUR? De ce sunt atât de mulţi tineri care votează cu AUR? O ipoteză sugerată de un studiu recent din tările nordice (vedeţi postarea anterioară) legat de piaţa imobiliară ce poate fi adaptat la realitatea românească.
Mulţi sunt uimiţi de faptul că migranţii români votează cu AUR deşi AUR are un discurs antiEU, anti-străini, naţionalist, xenofob. Cu atât mai mult cu cât diaspora a votat cu partide reformiste, liberale în trecut. Explicaţia s-ar putea să vină din deprivarea relativă de statut social a unei părţi a clasei de mijloc faţă de altă parte. Perdanţii împotriva câştigătorilor. Muratori (zidar în Italia) versus ITişti. Migranţii români nu sunt săraci, dar devin mai săraci relativ la alte categorii ale populaţiei. Partide populiste precum AUR pot profita prin discursuri îndreptate împotriva valorilor şi partidelor care promovează interesele adversarilor. Hai să vedem cum au evoluat lucrurile din punct de vedere istoric”, scrie Umbreş.
Când muncitorii din Vest câştigau mai bine decât IT-iştii de acasă
El aminteşte că Occidentul a reprezentat un Eldorado în special pentru românii săraci, care au început să îşi permită un trai decent. Mai mult, mult timp un muncitor în costrucţii din Vest câştiga chiar mai bine decât un IT-ist.
„Migraţia spre Vestul Europei a reprezentat o strategie de viaţă excelentă pentru milioane de români care au intrat pe o traiectorie de mobilitate socială ascendentă. Chiar dacă lucrau în construcţii sau ca muncitoare domestice, veniturile erau net superioare celor din România chiar în comparaţie cu salariile din profesii înalt calificate.
În 2004, salariul mediu brut în IT în România era de 310 euro. Un muncitor în construcţii sau o badantă (lucrătoare domestică în italiană) puteau pune deoparte lunar de 2-3 ori mai mulţi bani (sau chiar mai mult pentru cei care erau calificaţi, aveau locuri de muncă stabile sau chiar propriile afaceri).
În acest moment istoric, extinderea EU şi globalizarea reprezentau un avantaj pentru migranţi care puteau să beneficieze de locurile de muncă bine plătite din EU. Banii trimişi în ţară puteau fi investiţi în locuinţe, îngrijirea celor rămaşi acasă, mici investiţii antreprenoriale sau domestice. Globalizarea = super ok. Vot pentru politicieni pro-Vest, anticoruptie? Sigur! Planul celor mai mulţi dintre migranţi era să se întoarcă în România fie la pensie, fie după strângerea a destui bani pentru o viaţă tihnită acasă”, scrie Umbreş.
Cum s-au schimbat lucrurile
Numai că între timp lucrurile au început să se schimbe, iar românii care au ales să rămână în ţară, IT-işti, dar nu numai, au ajuns să câştige tot mai bine, în timp ce salariile românilor plecaţi la muncă afară au rămas relativ aceleaşi. Astfel, marii câştigători ar fi românii din clasa mijlocie înalt educată, iar perdanţi - românii din clasa mijlocie mediu educată, din oraşele mici, crede Umbreş.
„Peste aproape două decenii, lucrurile nu mai stau chiar aşa. Salariile din Vest au rămas relativ constante, competiţia pe piaţa forţei de muncă migrante a crescut (mai mulţi români, mai mulţi estici, mai mulţi migranţi nonEU). Da, se fac bani buni în străinătate, dar 1) valoarea lor nu mai este atât de mare în România şi 2) se pot face şi mai mulţi bani în România dacă aparţii unei anumite clase sociale.
1. Banii făcuţi de românii din străinătate nu mai au aceeaşi putere de cumpărare pentru că au crescut preţurile (mai ales la imobiliare) dar şi salariile. 1000 de euro în 2004 erau o avere. 1000 de euro în 2022 sunt o sumă bunişoară dar nu mai mult. Fără să mă uit la cifre, un migrant român din Italia probabil trebuie să muncească de cel putin două ori mai mult pentru a-şi cumpăra o locuinţă într-unul dintre marile oraşe ale României.
2. Salariile din România au crescut foarte mult în unele domenii - să o numim zona corporatistă. Exemplul cel mai bun e sectorul IT. De la 310 euro salariu mediu BRUT in 2004 am ajuns la 2000 de euro NET in 2021. Aproape 10x!! Globalizare, outsourcing, inorogi, expaţi = OK! Vot pentru politicieni proVest, anti-corupţie? Sigur! Câştigători în 2021: clasa mijlocie înalt educată/profesionalizată, din oraşele mari şi foarte mari. Pierzători în 2021 : clasa mijlocie mediu educată/calificată din oraşele mici şi medii”, adaugă antropologul.
Spirit de frondă
Deşi au avut de beneficiat de pe urma globalizării, pentru că au fost acceptaţi la muncă în Vest, acum mulţi dintre românii plecaţi peste hotare percep acest fenomen ca pe unul negativ. Acum, cei mai mulţi rezonează cu spiritul de frondă promovat de AUR
„Ca să o punem într-o fotografie, au câştigat PR-ul şi programatorul de la Uber Foods, au pierdut şoferul şi bucătarul. Da, toţi câştigă mai bine decât acum câţiva ani, dar creşterea a fost mult mai ridicată pentru unii decât pentru ceilalţi. Şi nu, nu contează veniturile absolute atunci când îţi evaluezi viaţa, poziţia socială, statutul, contează veniturile relativ la veniturile altora.
Migranţii români sunt alături de această clasă mijlocie deprivată relativ. Au câştigat foarte mult în trecut de pe vremea globalizării forţei manuale de muncă , acum pierd relativ la alţi români din clasa mijlocie ascendentă care câştigă datorită globalizării forţei de muncă intelectuale. Le este mult mai greu să se întoarcă într-o Românie mult mai bogată decât cea din care au plecat (ironic, remitenţele lor agregate au contribuit la creşterea PIBului şi la dezvoltarea economică a ţării)
Care este mesajul AUR care îi atrage? Anti-corporaţii străine, anti-valori globaliste (LGBT, #metoo, secularism, toleranţă, ecumenism, etc). Anti imigranţi (care pun şi mai mult în pericol locurile de muncă şi salariile). Anti-politicieni vânduţi străinilor care nu luptă pentru interesele românilor (sau luptă doar pentru interesele românilor ce sunt în cârdăşie cu străinii i.e. corporatiştii)”, crede Umbreş.
În opinia sa, votanţii AUR nu sunt motivaţi, de fapt, de familia tradiţională sau de ortodoxism, ci au nemulţumirile lor cu privire la faptul că alţii, alţi români chiar, câştigă mai bine şi reuşesc să se încadreze mai uşor în societate. El dă exemplul a doi politicieni controversaţi, Dan Barna, de la USR, şi George Simion, amintind că primul e simbolul globalizării, iar cel de-al doilea e simbolul celor care se simt neîndreptăţiţi.
„Nu, migranţii şi alţi votanţi AUR nu sunt motivaţi de ortodoxism, familia tradiţională, paşunism, sentimente naţionale profunde, glasul străbunilor şi al lui Ştefan cel Mare. Acestea sunt doar simbolurile moralizatoare care ajută la formarea unei coaliţii politice între cetăţeni şi politicieni populişti, dar interesele reale sunt de natură economică/socială. E supra-structura ideologică ce adună laolalta actori determinaţi de infrastructura materială.
Votanţii AUR sunt motivaţi de nemulţumirea pe care o simt că alţii câştigă mult mai mult decât ei de pe urma globalizării. Sunt nemulţumiţi că un corporatist îşi poate cumpăra un apartament la un preţ pe care ei nu şi-l mai permit. Sunt frustraţi că noua burghezie îşi poate trimite copiii la şcoli private la care ei nu mai au acces. Dan Barna este fix simbolul clasei mijlocii educate ce profită de pe urma globalizării. George Simion este fix simbolul clasei mijlocii deprivate de globalizare. Cum ştim de la tata Marx, it's the economy, stupid!”, a încheiat Radu Umbreş.
Cine e Radu Umbreş
Radu Umbreş (42 de ani) este doctor în antropologie socială la University College din Londra, are studii postdoctorale la Institutulul Jean Nicod, Ecole Normale Superieure din Paris şi un master în sociologie al Universităţii din Oxford. Predă la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti şi a ţinut cursuri şi seminarii la Universitatea din Bucureşti, dar şi la University College London şi Ecole Normale Superieure Paris.
Vă mai recomandăm şi:
Gafa lui Dan Barna la audieri: „SUA şi-au luat mâna de pe toate zonele din Estul Europei”
Se încarcă comentariile...
