O economistă explică dezavantajele impozitării progresive: „Creşte evaziunea fiscală”
0
Ramona Mara, specialistă în finanţe publice la UBB Cluj-Napoca, spune că, înainte de a adopta soluţia cotei progresive de impozitare a veniturilor pentru a aduce bani la buget, există alternative mai eficiente: impozit pe cifra de afaceri a marilor companii, majorarea accizelor la alcool şi tutun, dar şi a impozitului pe jocurile de noroc şi pe tranzacţiile imobiliare
Introducerea cotei progresive de impozitare a veniturilor este văzută de unii politicieni şi specialişti drept soluţia care poate asigura o creştere substanţială a bugetului de stat, în contextul preconizatei crize economice. Există însă şi experţi care susţin că o astfel de modificare implementată acum, în contextul capacităţii reduse de colectare a taxelor şi impozitelor de către autorităţile române, ar avea efecte nocive importante.
„Cota unică asupra veniturilor personale trebuie menţinută! Se impun însă alte schimbări majore care sunt necesare pentru a crea un sistem fiscal adaptat la evoluţiile economice actuale”, a declarat pentru „Adevărul” Ramona Mara, conferenţiar universitar doctor la Departamentul de Finanţe, din cadrul FSEGA (Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor), din Universitatea Babeş-Bolyai.
Cota progresivă ar avea două efecte negative importante: o creştere a evaziunii fiscale şi situaţii iacceptabile în care angajaţilor li se va reţine peste 50% din salariu.
„Cota progresivă va amplifica evaziunea”
„Cota unică de 10% aplicată în prezent nu are un impact negativ asupra conformării fiscale, înlocuirea cu o cotă progresivă ar diminua mult conformarea fiscală”, este de părere conferenţiarul Ramona Mara. Efectele introducerii unei cote progresive se vor reflecta, spune ea, „în creşterea evaziunii fiscale şi veniturile colectate la buget s-ar diminua în loc să crească.”
Cota unică a fost introdusă tocmai pentru că foarte multe salarii nu erau declarate în România: „Unii munceau la negru, alţii declarau minimul pe economie şi restul încasau la negru”, explică Mara.
Profesoara recunoaşte că există încă evaziune fiscală - gradul de colectare a veniturilor la buget în România era 27,2% din PIB în anul 2020, în timp ce media la nivelul UE a fost de 41,3% - dar crede că acest fenomen va creşte masiv dacă se va introduce impozitarea progresivă, din cauza ineficienţei ANAF. „Chiar dacă ţările din vestul Europei aplică cu succes impozitarea progresivă, în România încă nu avem un sistem fiscal suficient de perfecţionat pentru a combate evaziunea fiscală. În acest sens extinderea digitalizării în sistemul de colectare şi control al veniturilor încasate din impozite poate să fie un pas important în vederea creşterii veniturilor la buget”, explică specialista.
Mara crede că din momentul introducerii impozitării progresive salariile mari nu vor mai fi declarate. „Banii se vor plăti angajaţilor, dar sub alte forme, bani la negru, diferite premii sau angajaţii vor trece pe PFA. Acestea sunt doar câteva variante”, explică specialista.
Angajatului i se va reţine peste 50% din salariu
Perofesoara arată că în România munca este impozitată destul de apăsător, angajatul trebuie să plătească statului atât cota impozitului pe salariu de 10%, cât şi cele două contribuţii: la pensie (25%) şi sănătate (10%), iar angajatorul, la rândul său, o cotă de 2,25%, deci ajungem aproape de 50. Mara susţine că scenariul despre care se vorbeşte în contextul impozitării progresive este următorul: pentru salariile mici va rămâne cota actuală de 10%, urmând ca, în funcţie de mărimea salariului, să crească şi impozitul. „Ar fi şi soluţia să nu se impoziteze deloc salariile sub un anumit plafon sau să scadă, să zicem, la 5 % impozitul pentru salariile mici, dar eu cred că scenariul vizat este cel în care va rămâne 10% impozitul pentru salariile mici şi de aici va creşte în funcţie de mărimea salariului, pentru că discuţia vine în contextul în care Statul are nevoie de fonduri suplimentare la buget”, detaliază cadrul didactic.
În cazul scenariului preconizat de Mara, se va ajunge la o situaţie inacceptabilă, deoarece un impozit majorat pe salarii s-ar suprapune pentru contribuţiile la pensie şi sănătate, care sunt, deja, foarte mari în România -35%. „Înlocuirea cotei unice în România cu o cotă progresivă înseamnă că angajatului i se va reţine peste 50% din salariu, ceea ce este inacceptabil, indiferent de cât de mare este salariul. Cei care se vor afla în situaţia aceasta vor căuta soluţii de a evita această povară fiscală şi evaziunea fiscală va creşte”, a conchis Ramona Mara.
Ea a susţinut că, de exemplu, unui angajat cu salariu mare i se va reţine chiar şi 75% din sumă: 35% contribuţiile şi un eventual impozit pe salariu de 40%. Mara a precizat că în ţările vestice unde se practică impozitul progresiv, contribuţiile salariaţilor sunt mult mai mici. Astfel, dacă în România contribuţiile ajung la 35%, în Danemarca, spune Mara, sunt în jur de 2%.
„Chiar dacă ţările din vestul Europei aplică cu succes impozitarea progresivă, în România încă nu avem un sistem fiscal suficient de perfecţionat pentru a combate evaziunea fiscală” – Ramona Mara
Există alternative la impozitarea progresivă
Cadrul didactic spune că există altenative mult mai eficiente pentru a creşte veniturile bugetului de stat. În primul rând, Mara vorbeşte despre marile companii care activează în România şi sunt impozitate cu 16% din profit. „Companiile declară profit foarte mic în România, transferând banii, de exemplu, prin contracte de consultanţă în Cipru. Soluţia ar fi un impozit pe cifra de afaceri, care ar aduce sume substanţiale la bugetul de stat”, spune specialista.
De asemenea, s-ar putea majora impozitul pe proprietate a persoanelor juridice, care este acum foarte mic în România, spune Mara. Legislaţia fiscală din România, susţine Mara, creează multe inechităţi care duc în acelaşi timp la un grad foarte scăzut de colectare a veniturilor la buget ( 27,2% din PIB în anul 2020 în timp ce media la nivelul Uniunii Europene a fost de 41,3%). Ea precizează că cele mai mari inechităţi le găsim în impozitarea veniturilor din jocurile de noroc, care până la 66.750 lei se impozitează cu doar 1%, iar veniturile obţinute din jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub valoarea sumei de 66.750 lei nu se impozitează.
Specialista vorbeşte şi despre impozitarea inechitabilă a sectorului imobiliar: „Din 2010 până în prezent, asistăm la o creştere a valorilor tranzacţionate în special în marile oraşe, iar cei ce realizează venituri din vânzarea de proprietăţi imobiliare trebuie să plătească o cotă de doar 3% asupra valorii ce depăşeşte 450.000 lei. Nici măcar 10%, cum plăteşte angajatul pentru impozitul pe salariu.”
Accize mai mari la tutun şi alcool
Mara prezintă şi alte soluţii pentru creşterea bugetului de stat: „Eliminarea facilitaţilor fiscale precum scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru angajaţii din sectorul IT şi construcţii pot duce la o creştere a veniturilor la buget, mai ales fiindcă în sectorul IT salariile sunt mult mai mari decât în alte domenii”. Ea crede că este o inechitate ca anumiţi angajaţi să plătească impozit şi alţii nu, în condiţiile în care toţi beneficiază la fel de serviciile din partea statului.
Mara arată că reducerea inechităţiilor dintre cei cu venituri foarte mari şi cei cu venituri mici se poate realiza şi prin regândirea sistemului de deduceri personale, care în prezent are o eficienţă foarte redusă.
De asemenea, creşterea accizelor la tutun şi alcool pot aduce importante venituri la buget în condiţiile în care autorităţile fiscale pot combate evaziunea fiscală în aceste domenii. reduse cote de impozitare şi se colectează cele mai mici venituri”, a mai precizat Mara.
Toate aceste măsuri alternative de a majora veniturile la bugetul de stat nu vor fi eficiente dacă nu sunt însoţite de măsuri de diminuare a evaziunii fiscale şi de creşterea capacităţii de colectare, a subliniat cadrul didactic.
Vă recomandăm să mai citiţi:
ANALIZĂ | Profesor universitar: Impozitul progresiv, colacul de salvare pentru statul român
Se încarcă comentariile...
