Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Originea celui mai folosit salut de către ardeleni: „Servus”

3
21 May 2022 05:39:05
Autor: Remus Florescu
Imaginea de mai jos este o ”bucată” din peretele sălii de intrare în expoziţia ”Istoriile Clujului”, de la etajul 1 al MNIT, unde puteţi afla mai multe curiozităţi legate de oraş. FOTO: MNIT
Imaginea de mai jos este o ”bucată” din peretele sălii de intrare în expoziţia ”Istoriile Clujului”, de la etajul 1 al MNIT, unde puteţi afla mai multe curiozităţi legate de oraş. FOTO: MNIT

„Servus” este o forma de salut informal des folosită în Cluj şi în mare parte din Transilvania. Această formulă ar proveni din salutul antic din lumea romană, redescoperit şi folosit de nobilimea şi cărturarii germani în perioada Renaşterii.

Pentru a promova expoziţia ”Istoriile Clujului”, de la etajul 1 al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), comunicatorii istituţiei au postat pe pagina de Facebook a MNIT explicaţia salutului „servus”. 
 
 „Servus, azi o forma de salut informal, cu o notă de intimitate, este des folosită în Cluj şi în mare parte din Transilvania. Încă reuşeşte să „reziste” influenţelor moderne care câştigă teren cu rapiditate, acele :„ciao”, „bună”, „pa-pa” etc”, se arată în postare. 
 
Istoricii de la MNIT susţin că această formulă ar proveni din salutul antic din lumea romană - ”ego sum servus tuus” (sunt servul/ servitorul tău, sunt la dispoziţia ta), redescoperit şi folosit de nobilimea şi cărturarii germani în perioada Renaşterii, din secolele 16 – 17. 

Chiar şi în prezent este folosit în unele regiuni ale Germaniei (Renania- Palatinat, Bavaria, Baden-Württemberg) şi în zona fostului Imperiu habsburgic.
 
 

„Szervusz”, „szia”, „szervusztok”

Vorbitorii de limba maghiară folosesc formele de ”szervusz”, ”szia”, ”szervusztok”şi ”sziasztok” (ultimele două atunci când sunt implicate mai multe persoane). Românii ardeleni au preluat şi folosesc alături de ”servus” şi varianta de ”servustoc” (la fel, când sunt implicate mai multe persoane). 

„Servus” nu este doar o formulă de salut, este, de asemenea, şi o formulă folosită atunci când se toastează, se urează închinând sau ciocnind un pahar de băutură. Mai mult, este privită ca un semn al apartenenţei la un spaţiu comun cu aceleaşi tradiţii şi obiceiuri, este o formulă de identificare, mai arată sursa citată.   
 
Vă mai recomandăm:
 
Ce-i lipseşte Muzeului de Istorie al Transilvaniei să fie o instituţie europeană. „Am observat că planurile de management sunt făcute să fie“ 
 
Ce vor moştenitorii familiei Hintz cu Muzeul Farmaciei, unul dintre simbolurile Clujului. „Clădirea este destul de degradată“

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Pano
21.05.2022, 07:19:00

Corect, origine latina, dar latina in Transilvania secolelor 15-17 era intretinuta de cultura ecleziastica si administrativa maghiara si austriaca. Sursa termenului este culta deci; incultii romani nu puteau sa-l perceapa deci latin, astfel ca analiza etimologica ar trebui sa ia inseama de acest lucru si sa considere originea sa maghiara/germana in limba romana (si latina in limba maghiara si germana).

-2 (6 voturi)
Mischalaul Mischa
21.05.2022, 08:26:01

... Curat maghiara ! Expresia se folosea inca din timpul regelui maghiar Burebisto ...

-2 (4 voturi)
Mihăiţă Baston
21.05.2022, 10:40:00

Evident. Împrumut livresc târziu trecut ulterior din maghiară în română (moștenit direct ar fi dat probabil *sierbu). Nu îmi vine să cred că cineva cu mai mult de opt clase ar afirma că e moștenit, gogomănia asta nici la dacopații lui Ilie Ceaușescu nu am auzit-o.

+2 (2 voturi)
Modifică Setările