Partidul care a lansat conceptul „România 3D“. Liderul PACT: „România, resursă incredibilă neexploatată corect“

Victor Gavronschi (29 de ani) este preşedintele filialei din Cluj a PACT, un nou partid pe scena politică care îşi aşteaptă avizul legal de la Tribunalul Bucureşti. Oamenii acestei Platforme Acţiunea Civică a Tinerilor, de unde vin iniţialele formaţiunii, spun că îşi doresc o Românie 3D (democratică, demnă şi dezvoltată). Majoritatea sunt antreprenori, oameni de afaceri, doctori, avocaţi, studenţi şcoliţi în străinătate şi întorşi acasă.

La Cluj, liderul filialei PACT este tânărul Victor Gavronschi. Are 29 de ani, o agenţie de marketing, Loopaa, şi multe dorinţe de schimbare.

Acesta spune, într-un interviu pentru „Adevărul“, cum vede el România 3D, de ce s-a implicat în politică, domeniu pe care până acum câteva luni îl ura şi ce îşi doreşte el de la ţara în care locuieşte.

Haideţi să explicăm în câteva cuvinte ce e PACT (Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor).

Vrem o Românie democratică, demnă, dezvoltată. Aşa aş defini PACT, prin prisma viziunii pe care această platformă politică o are. PACT e un grup de oameni, majoritatea profesionişti şi cu experienţă concretă în diverse domenii ce consideră că România poate şi merită mai mult în acest moment. Practic, grupul acesta s-a format în urma frustrărilor pe care noi, ca şi cetăţeni, le avem legat de diverse aspecte, de la scena politică, reprezentativitatea politicienilor, la administraţia publică până la proiectele de ţară care nu au rost şi nici structură, exemple de autostrăzi inaugurate şi închise.

Personal, m-a deranjat reprezentativitatea politicienilor. (...) Ieri (n. r. interviul a fost luat marţi, 15 martie) a fost publicată pe un post naţional o listă cu 100 de aleşi ai poporului care sunt condamnaţi sau cercetaţi politic. Întrebarea mea pentru orice cetăţean este: de ce acceptăm acest lucru? De ce acceptăm un om care s-a dovedit, în urma unui proces, a unor cercetări, că e vinovat de anumite fapte care au dus la defăimarea noastră a tuturor, la furtul banului public care e, de fapt, al nostru, al cetăţeanului?

PACT există legal ca partid?

Actele nu au ieşit încă. Actele au fost depuse. Trebuie validate.

Cine face din PACT?

Sunt şi tineri care au studiat în străinătate şi s-au întors acasă, au business-uri aici. În principal, sunt antreprenori, oameni de business, avocaţi, doctori. (...) PACT, în afara lucrurilor frumoase şi declarative de pe site, este un grup  format din oameni, oameni cu suflet tânăr, care până acum câtva timp au urât politica. Personal am urât politica până acum câteva luni. (...) Ideea (n. r. a PACT) a clocotit din 2012, a pornit de la nemulţumirile pe care le avem de la aşa-zişii reprezentanţii ai poporului, dar şi că aceştia nu-şi fac treaba. După manifestările de stradă noi, ca grup, am decis că nu putem contribui la schimbarea României decât intrând în scena politică. Majoritatea nu am avut de-a face cu politica.

Cum e structurat partidul?

La nivel de Cluj-Napoca avem 20 de membri. Avem o filială şi la Gherla, un nucleu foarte puternic de oameni, sunt 6, sunt foarte uniţi. Suntem în discuţii şi la Câmpia Turzii. În ţară avem circa 30 de filiale deschise. Planul nostru e să acoperim toate judeţele prin deschiderea de filiale în reşedinţele de judeţ.

IDEALIŞTII PRAGMATICI. „ISTORIA NE-A ARĂTAT CĂ ACEASTĂ ÎMPĂRŢIRE ÎN IDEOLOGII SE DOVEDEŞTE MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU UN MĂR AL DISCORDIEI“

Cum vrea să redea PACT România cetăţenilor ei? Concret, planuri, programe, idei.

Suntem un partid de centru. Ne place să ne definim idealiştii pragmatici. Promovăm o funcţionare pe bază de obiective şi de măsurarea acestor obiective. Mai avem un principiu: nu considerăm că ideologia este importantă – nu aş vrea să reduc scena politică sau România în sine la doctrine, ideologii, culori, steaguri – pentru că istoria ne-a arătat că această împărţire în ideologii se dovedeşte mai devreme sau mai târziu un măr al discordiei.
Înţelegem că trebuie să ne poziţionăm. Poziţionarea noastră este: noi suntem pragmatici. Considerăm că România nu este unde ar trebui să fie. Vrem să ne stabilim obiective clare, să conturăm nişte programe foarte clare, să punem oamenii potriviţi să lucreze la aceste programe şi, mai mult decât atât, să-i urmărim să-şi facă treaba. Asta înseamnă tot acest pragmatism: să punem România în centrul atenţiei, nu politicienii. Trebuie să ne luăm responsabilitatea de a fi cetăţenii acestei ţări.

În ce valori credeţi?

Rezidă din denumirea PACT, sunt valori de bun simţ: P - profesionalism, A - acţiune, C - comunitate. T - transparenţă. Acestea dau şi valorile în care credem şi le împărtăşim, iar de aici - dreptate, unitate, demnitate, libertate. De aceea, procesul de recrutare al membrilor e foarte bine pus la punct: există un interviu, o analiză de CV. Ca la o afacere. Ne interesează capacitatea omului şi valorile în care crede.

ŢARA CA AFACERE

Poate fi o ţară condusă ca o afacere?

Cu siguranţă. Şi ce e foarte important, ca orice afacere, această conducere a ţării presupune şi cultivarea unei culturi, a unor valori de construcţie a unei comunităţi. Aceeaşi valori le aplic în businessului meu. Nu vorbim doar de bifarea unor obiective, de multe ori financiare, ci şi de menţinerea unei comunităţi unite. Cum poţi avea performanţă fără a avea un grup bine închegat? Cum poţi avea un grup bine închegat fără să fie valori comune, fără o cultură organizaţională, fără o misiune, fără o viziune. Iar acestea, de multe ori, lipsesc în politică.
Aplicarea metodelor colaborative, participative. Ne dorim să redăm România cetăţenilor ei prin a-i face pe aceştia să ia parte la proces, să fie mai activi, să fie încurajaţi să fie activi, să existe mijloacele prin care ei să fie activi şi pot să şi schimbe.

Şi cum i-aţi convinge pe oameni să fie mai activi?

Pe site-ul platformei există la secţiunea „descoperă“ o pagină numită program. Acolo, noi publicăm câte un program PACT pentru 12 domenii diferite, de expertiză, pentru români – de la sănătate la administraţie publică. Şi încă un program politic, al treisprezecelea, pentru diaspora pentru că o comunitate unită nu înseamnă să-i laşi pe românii dinafară să se descurce de capul lor. Avem două programe publicate pe site - administraţie publică şi diaspora. La finalul acestor programe pe care le publicăm transparent ai posibilitatea tu, ca şi cetăţean, să laşi un feedback, atât ce crezi despre program, cât şi eventuale idei care să fie adăugate.
Suntem conştienţi că nu vom putea descoperi singuri care sunt problemele reale ale României. Suntem conştienţi că nu vom putea găsi întotdeauna singuri soluţiile şi vrem să implicăm pe orice cetăţean. Noi urmărim să atragem oameni competenţi. Promovăm meritocraţia, adică omul potrivit la momentul potrivit.
Noi, ca cetăţeni, nu conştientizăm ce putere imensă avem, şi pe care nu o folosim, nu ştim de ea, nu ne pasă de ea.

Dar nu toţi folosesc internetul ca să-şi exprime ideile.

Suntem conştienţi că nu ne adresăm doar oamenilor care ştiu să folosească internetul şi sunt dintr-o anumită generaţie. Pentru aceştia, cea mai bună soluţie e să ieşi în stradă, să discuţi cu ei şi să-i întărâţi să-şi spună păsurile. O problemă pe care am identificat-o în ultima vreme şi pe care şi eu o aplicam: nu am avut încredere în politică. Inclusiv termenii de „partid“ şi „politician“ au conotaţie atât de negativă încât atunci când le auzeam fugeam ca de dracu.
Noi, ca grup, vrem să ne luăm o misiune ingrată: am dori ca prin puterea exemplului propriu, prin încurajarea unui mod de lucru participativ nu doar să creăm o aură pozitivă asupra PACT, ci să schimbăm percepţia asupra politicii. Fără puterea exemplului propriu nu ai cum să faci acest lucru.

„VREAU SĂ VĂD BANII MEI UNDE S-AU DUS“

Fundaţia umanitară PACT vă cere să vă schimbaţi numele partidului. Ce veţi face?

Vreau să se facă clar poziţia noastră: nu vrem sub nicio formă să atacăm sau să rănim pe cineva. Şi vrem să se facă diferenţierea între ceea ce înseamnă fundaţie şi o platformă politică. Sunt două lucruri diferite. Pentru denumirea PACT s-au făcut demersuri de înregistrare la OSIM. Nu văd de ce unii ar considera că vrem să ştirbim imaginea unei fundaţii. Există trupa de muzică PACT. Am vrea să vedem o deschidere la dialog, o oportunitate de a pune lucrurile pe foaie, de a comunica.

Această fundaţie a făcut şi o petiţie online.

Pentru noi, PACT înseamnă ceva, pentru ei înseamnă altceva. Lucrurile ar trebui diferenţiate.

Deci nu vreţi să vă schimbaţi numele?

PACT ne reprezintă în acest moment atât prin valorile pe care le reprezintă, cât şi prin puterea denumirii. E ceva împărtăşit de noi. De principiu, nu s-ar dori.
Prin ce se deosebeşte de alte partide nou apărute?
Simplu, ne diferenţiem prin a face ceea ce zicem şi prin a implica cetăţeanul. (...) Vrem acţiune şi vrem să facem front comun cu cetăţenii împotriva unui sistem care, actualmente, încă e corupt. Recunosc că s-au făcut paşi în direcţia asta, dar nu e de ajuns. (...) Transparenţa nu există în acest moment. Mi-ar plăcea să văd nişte statistici cu privire la ce se întâmplă în aparatul administrativ, cum se cheltuie banii. Cred că e dreptul meu ca şi cetăţean. Vreau să văd banii mei – că-s bani puţini raportat la bugetul României - unde s-au dus şi să mi se pună la dispoziţie un formular, un număr de contact prin care pot să cer lămuriri suplimentare. Nu se întâmplă acest lucru. Nu există o e-guvernare, o guvernare electronică, facilă. Dacă intru pe un site al oricărei administraţii, instituţii publice, mă iau de cap. (...) Iar soluţia există, este la îndemâna noastră, s-ar putea face.

La ce vă referiţi?

La softuri. Trebuie explicat simplu. Noi parcă dinadins complicăm procesul să ascundem incompetenţa.

În comunicatul de lansare a filialei din Cluj declaraţi „Să construim o Românie în 3D – democratică, demnă, dezvoltată“. Puteţi detalia?

O România democratică înseamnă o România cu instituţii funcţionale, performanţe, reprezentative, nu birocraţie, nu politicieni cu interes. O românie dezvoltată - prosperitate, echitate, posibilitatea de a avea un trai decent, o economie performantă. O Românie dezvoltată nu înseamnă proiecte tărăgănate la nesfârşit, bani pierduţi în neant. Ne gândim cât costă un kilometru de autostradă la noi şi cât costă în alte ţări? Cine justifică această diferenţă? Pentru că nu am văzut de la nicio persoană o poziţie foarte clară, publică în care clar, pe cifre, pe un proiect de fezabilitate să spună de ce costă atât de mult. Asta mă deranjează şi mă deranjează şi mai mult că noi, ca şi cetăţeni, nu zicem nimic. Există mici zvâcniri când luăm atitudine şi apoi o lăsăm baltă.

Lipseşte viziunea pe termen lung, nimeni nu urmăreşte ca oamenii să fie un board, adică să împărtăşească această viziune pentru că odată ce s-ar întâmpla asta am avea un plan pe termen mai lung şi l-am putea şi urmări. La noi, planurile se schimbă conform oamenilor. Avem instituţii  publice când lucrurile se schimbă atunci când se schimbă directorul în loc să fie un plan al instituţiei în sine care, indiferent de oameni, să funcţioneze.
O Românie demnă presupune asigurarea acelei comunităţi unite. Iar o comunitate unită ar spori şi mândria de a fi român. De câte ori ne-am simţit ruşinaţi că suntem români?

Pot fi românii uniţi în afara tragediilor şi mişcărilor de stradă având în vedere profilul psihologic la poporului?

Da. Încurajându-i să-şi spună păsurile! Vrem să încurajăm dialogul – la nivelul fiecărei filiale locale, regionale – dialogul, spre exemplu, dintre primării şi cetăţeni. Personal, am avut nevoie de informaţii de la o primărie. Nu dau nume. Răspunsul a venit foarte târziu, ambiguu. De fapt, nu mi s-a răspuns. Se comunică târziu şi prost.

ROMÂNIA - „O RESURSĂ INCREDIBILĂ NEEXPLOATATĂ CORECT“

Cum arată azi România în viziunea dumneavoastră?

O resursă incredibilă neexploatată corect. De către cine? De către cetăţenii ei. Nu ne folosim de resursele acestei ţări şi mă refer la oameni. De multe ori o desconsiderăm, iar medici, olimpici pleacă în străinătate. Apoi când o exploatăm o facem în interesul unui grup restrâns de persoane. Ar trebui definit interesul naţional pe care noi toţi îl împărtăşim, direcţia.

Cum aţi vrea să vedeţi România peste 10 ani?

Există o misiune conform viziunii PACT – de a bifa nivelul mediu al tuturor indicatorilor de dezvoltare regăsiţi de UE într-o generaţie. Vreau o ţară în care cetăţenii ei să fie mândri că sunt români. Acest sentiment de mândrie mi-aş dori să-l obţinem pentru că el denotă implicare, cetăţeanul va înţelege că are un cuvânt de spus şi că acel cuvânt e luat în considerare.

Când ziceţi generaţie, la câţi ani vă gândiţi?

20 de ani.

Aveţi formată o echipă pentru Consiliul Judeţean, Consiliul Local?

Vom dezvălui acest lucru în apropierea termenului.

V-aţi gândit la un candidat pentru Primăria Cluj-Napoca?

Vom face public în jurul termenului.

Ce v-a învăţat lumea marketingului? Cât de diferite este lumea marketingului de cea politică?
Sunt două lecţii importante, învăţate în primele două săptămâni de job: e nevoie de rezultate, de eficienţă, nu putem face lucrurile de dragul de a fi, respectiv de o viziune de ansamblu asupra lucrurilor. Asta ar trebui să se urmărească şi la nivel politic: eficienţă şi măsurabilitate, viziune de ansamblu, direcţie. Asta mi se pare foarte grav, că nimeni nu ştie care e direcţia.

De ce v-aţi decis să vă implicaţi în politică?

Naşterea copilului meu m-a trezit la realitate, m-a făcut să-mi dau seama că nu lupt doar pentru mine, ci şi pentru viitorul lui. Voi contribui la bunăstarea acestei societăţi pentru ca copilul meu să-şi poată creşte în siguranţă copiii lui pentru că eu, în acel moment, poate nu o să mai exist.

Mai puteţi citi:

Daniel Funeriu: „Nu vrem să vampirizăm tot ce atingem, aşa cum au făcut toate partidele politice din România”