Pe ce criterii votează românii. Psiholog: „Liderii politici slabi sunt cei aleşi de cetăţenii buni care nu votează“
0
Psihologii spun că frecvenţa unui mesaj electoral contează mai mult pentru oameni decât valoarea şi coerenţa acestuia, dar şi că teama e o „armă“ redutabilă, care-i scoate din case şi-i determină să voteze.
Cum alege un om cu cine votează? Care sunt motivele pentru care aleg un anume candidat şi nu altul? Ce îi convinge să meargă la vot? Răspunsurile la aceste întrebări ni le va oferi psihologul Daniela Dumulescu care împreună cu universitari de la Psihologie, de la UBB, fac un studiu în acest sens.
Acesta ne-a explicat cum stau, de fapt, lucrurile din punct de vedere psihologic în mintea votantului: se pleacă, de multe ori, de la premisa greşită că alegătorii sunt informaţi sau caută informaţii care să-i facă să se decidă.
„Oamenii în deciziile lor se bazează de cele mai multe ori pe informaţii şi raţionamente simple care nu necesită efort în plus de analiză şi ajută la rapiditatea deciziei. O regulă de acest fel este aceea a accesibilităţii informaţiei. Cu cât ni se spune de mai multe ori o informaţie, cu atât tindem să credem că este mai adevărată, deci este mai importantă frecvenţa cu care auzim sau vedem ceva, decât valoarea şi coerenţa mesajului“, subliniază aceasta.
Mintea noastră are nevoie de mesaje simple, iar asta ne face mai sensibili la candidaţii care ne dau soluţii rapide la problemele noastre, deşi nu ne dăm seama, pe moment, că soluţiile oferite sunt imposibil de realizat, iar asta pentru că nu avem suficiente informaţii ca să ne dăm seama.
„Dacă ne uităm la politicienii care au câştigat alegerile în lume în ultimii ani şi le analizăm mesajele, vom vedea că sunt mulţi factori care primează în faţa coerenţei şi logicii mesajului“, afirmă psihologul.
În opinia sa, felul în care votăm e strâns legat de valorile noastre şi de acei oameni importanţi pentru noi care trăiesc în comunitate, alături de noi.
„Ceea ce fac ceilalţi, facem şi noi: dacă auzim peste tot că cei similari nouă nu votează, dacă vedem că aşa se întâmplă, acest lucru ne face să ne conformăm şi să stăm acasă.
În unele cazuri, ceea ce ne motivează să votăm este nevoia de a fi la fel ca ceilalţi din jurul nostru, de a ne integra în comunitate, în grup. La fel este şi cu decizia de a nu vota.
De obicei cei care ne pot influenţa decisiv participarea la vot şi cui acordăm votul sunt oamenii importanţi pentru noi precum familie, prieteni, lideri religioşi, şefi etc. Este vorba despre persoane în care credem, le apreciem sau pe care le considerăm inteligente şi informate“, explică Daniela Dumulescu (foto în dreapta, credit foto: arhivă personală/Facebook).
Cu alte cuvinte, adaugă specialistul, folosim votul ca pe o modalitate de a împărtăşi valorile noastre cu ceilalţi.
Ce ne influenţează deciziile
Aceasta subliniază că mintea noastră e mai atentă la lucruri negative decât pozitive atunci când vine vorba de decizii în general, nu doar politice, şi că evitarea unor lucruri negative ne motivează mai puternic decât dorinţa de a obţine ceva pozitiv.
„Mulţi alegători votează ca să evite să câştige partidul sau candidatul pe care îl displac cel mai mult. Cu cât un alegător are emoţii negative mai puternice faţă de un candidat, cu atât e mai probabil să fie motivat să voteze. Acest lucru s-a reflectat în ţara noastră în mobilizarea de la alegerile prezidenţiale din 2014“, argumentează psihologul.
Frica de nenorocirile din trecut şi din viitor
Tragedii care se petrec înainte de alegeri, cum a fost nenorocirea de la Colectiv, pot duce la o mobilizare a participanţilor la vot, fapt ce dovedeşte, încă o dată, că cea mai importantă motivaţie ce-i scoate pe români din casă - şi pe oamenii din toată lumea - e frica.
Psihologul clujean ne spune că peste 100 de studii realizate pe mai mult de 350.000 de persoane din întreaga lume arată clar că oamenii care percep lumea şi viitorul ca nesigure şi periculoase, cu molime, terorism, conflicte armate, dezastre naturale, tragedii aviatice sunt mult mai conservatori în deciziile politice. Iar această percepţie îi mobilizează spre vot şi îi determină să încline spre alegeri extreme, fără logică.
„În situaţiile sociale pe care le simţim ameninţătoare şi care sunt prezente în mintea noastră pentru că s-au întâmplat recent, tindem să ne dorim să votăm şi de obicei să alegem candidatul care ne poate proteja cel mai bine, ne poate oferi siguranţă, libertate etc. Reprezentativ pentru acest lucru este tragedia de la Colectiv. Concluzia: teama este un factor comun prin care se încearcă să se influenţeze opiniile electoratului“, detaliază psihologul.
O altă emoţie care-i animă pe oameni este furia, nedreptatea. Daniela Dumulescu ne explică faptul că acestea două alături de implicarea în politică sunt asociate mai frecvent cu implicare crescută, dorinţa de a-i convinge pe ceilalţi, implicarea în partide politice, donaţii.
Cât de mult valorează votul meu
O altă motivaţie pentru a vota e şi felul în care noi considerăm că votul nostru contează sau nu. Iar percepţia ne este dată şi de experienţele anterioare ca votanţi.
„Clasa politică reflectă caracteristici, interese, imperfecţiuni pe care le avem ca popor, ca şi comunitate, mai mult decât ne place să credem acest lucru. În definitiv, liderii politici slabi sunt cei aleşi de cetăţenii buni care nu votează“, încheie psihologul.
Studiu
Pentru a înţelege şi mai bine comportamentul alegătorului român, Daniela Dumulescu şi universitari clujeni de la UBB aplică un chestionar ca să vadă care sunt motivele care-i determină pe oameni să voteze şi care-i influenţează să voteze cu un anume candidat. Aceste elemente le vor analiza în raport cu vârsta, mediul de provenienţă al participanţilor, implicarea politică, educaţia.
„Ne dorim să vedem dacă rezultatele noastre sunt similare cu cele publicate recent în alte ţări şi să identificăm câteva trenduri şi factori ce prezic intenţia de a merge la vot. Rezultatele ne vor arăta, sperăm noi, câteva informaţii utile pentru a înţelege factorii care influenţează intenţia şi motivaţia personală de a participa şi cum se diferenţiează aceşti factori în funcţie de diferite aspect socio-demografice“, justifică psihologul demersul universitarilor de la UBB.
Chestionarul puteţi să-l completaţi AICI.
Vă mai recomandăm:
Lumea dinamică şi imprevizibilă în care trăim îi face pe specialişti să se întrebe cât de pregătiţi sunt tinerii să înfrunte viaţa, dacă au dobândit abilităţile de care au nevoie ca să facă faţă greutăţilor, dar şi cât de sănătoşi mental ne sunt urmaşii. Psihologul Daniela Dumulescu, consultant UNICEF România, ne explică ce trebuie să facă familia şi autorităţile pentru a oferi copiilor şansa unei dezvoltări adecvate lumii în care trăiesc.
Alegerea facultăţii e bine să aparţină viitorului student şi să fie una în cunoştinţă de cauză, nu familiei acestuia sau prietenilor, spun psihologii. Iar tinerii ar trebui să ştie ce presupune în realitate viitoarea lor slujbă, nu cum arată ea din filme.
Se încarcă comentariile...
