VIDEO Mitropolitul Clujului, la Nicula: „Ne întrebăm dacă nu cumva datorită acestei stări de lucruri îngăduie Dumnezeu atâtea atentate teroriste“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mitropolitul Clujului FOTO Adevărul
Mitropolitul Clujului FOTO Adevărul

Peste 40.000 de oameni au venit în acest an la Mănăstirea Nicula, cel mai mare pelerinaj ortodox din Ardeal. Ceremonia religioasă a început luni, 15 august, de la ora 9.00 şi a fost oficiată de Andrei, Mitropolitul Clujului, Macarie, episcopul român al Europei de Nord, Varlaam Ploieşteanul şi Ignaţie Mureşanul, arhiereu vicar al Episcopiei Spaniei şi Portugaliei.

De ce îngăduie Dumnezeu atentatele teroriste, războaiele? Este întrebarea în jurul căreia şi-a construit Mitropolitul Clujului predica rostită în cadrul slujbei de azi, 15 august, de hramul Mănăstirii Nicula.

În cuvântul său de învăţătură rostit în jurul orei 10.00, prelatul a evidenţiat rostul credinţei în viaţa omului şi a comunităţii, a moralităţii şi a solidarităţii între oameni.

Acesta a povestit cum oştile creştinilor, puse sub semnul Maicii Domnului, au învins, în mai multe rânduri, duşmanii, dar pierderea credinţei ar fi dus la momentul 29 mai 1453 când turcii, conduşi de sultanul Mahomed, au cucerit Constantinopolul şi l-au transformat în Istanbul. 

Durerea creştinilor a fost de nedescris. De ce a îngăduit Dumnezeu asta?, spune, în predică Mitropolitul Clujului. Ca răspuns, citează vorbele unui teolog: Căzuse încrederea şi credinţa. Căzuse prima strajă.

În opinia acestuia, principalele cauze ale înfrângerii creştinilor ar fi fost de ordin moral: corupţia, imoralitatea, lipsa solidarităţii în interiorul lumii creştine. Mitropolitul compară momentul de atunci, de criză creştină, cu cel de azi, când Europa este atacată de terorişti.

Acesta susţine că întreaga Europă are rădăcini creştine şi le-a povestit pelerinilor de la Nicula cum părinţii fondatori ai Uniunii Europene s-ar fi inspirat din Sfânta Scriptură când au ales steagul UE: au optat pentru culoarea albastră, culoarea maicii Domnului, şi pentru douăsprezece stele aurii care i-ar reprezenta, în viziunea Mitropolitului Clujului, pe cei 12 apostoli.

„Religia creştină, pe care ei au propovăduit-o, este religia Europei“, afirmă acesta subliniind nevoia imediată ca oamenii să oprească căderea spirituală a bătrânului continent, care a început deja de câteva decenii.

Motivele ale acestei decăderi - adaugă prelatul, citând un apostol - sunt goana după avuţie - vindem toate pentru un blid de linte, batjocorirea simbolurilor sacre în cinematografie şi în spaţiul public, darea de legi imorale privind viaţa creştină. 

„Fără a fi panicaţi, totuşi este bine să punem întrebarea: dacă nu datorită acestei stări de lucruri îngăduie Dumnezeu să fie atâtea atentate teroriste, atâtea războaie, atâtea distrugeri de valori spirituale şi de bunuri materiale“, întreabă retoric Mitropolitul Clujului.

Ideile din cuvântul de învăţătură rostit la Nicula se regăsesc în gândurile mărturisite de Andrei Andreicuţ celor de la Radio Renaşterea:

Credinţa în Hristos şi rugăciunile Maicii Domnului au mare rol în viaţa noastră a tuturor. Dar, cred eu, fără a epata, că ar fi nevoie şi de mărturisirea publică a credinţei. Nu cred că mai este cazul să umblăm tot „în linişte fără cruce”. Mai ales ştiind faptul că simbolul întregii lumi creştine este crucea. Sub cruce ne strângem,/ Cu crucea ne-nchinăm,/ Hristos ne conduce,/ Oricând Îl urmăm. Iar rugăciunile Maicii Domnului ocrotesc întreaga Europă şi întreaga lume creştină.

Slujba s-a încheiat în jurul orei 11.30 cântându-se ”la mulţi ani”. Ceremonia a fost transmisă live de către radioul episcopiei.

Predica mitropolitului o puteţi asculta şi în video-ul de mai jos, de la minutul 46.

Predica Mitropolitului: Şi până nu este prea târziu să ne străduim să oprim căderea spirituală a Europei

„Născătoare de Dumnezeu păzeşte poporul cel bine credincios de sabie, de venirea altor neamuri şi de războaiele dintre noi. Acesta este şi subiectul predicii mele de astăzi. Pentru că observăm că atentatele teroriste şi războaiele sunt, din nefericire, atât de prezente în zilele noastre, chiar dacă noi, românii, avem, din harul lui Dumnezeu, pace. În bătrâna noastră Europă sunt atentate teroriste şi în lume războaie, cu predilecţie în Orientul Mijlociu şi în Asia. Creştinii sunt ţinta agresiunilor, expulzărilor şi a masacrelor. Bisericile şi mănăstirile sunt distruse dispărând oddată cu ele o cultură bimilenară.

Pe bună dreptate, Sfântul şi marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, întrenuit în Creta între 16 şi 27 iunie, afirma:

«Biserica Ortodoxă urmăreşte cu multă durere, se roagă şi ia act de marea criză contemporană a minorităţii, caracterizată de proliferarea violenţelor şi a conflictelor armate, persecuţia, exilul şi uciderea minorităţilor, deportarea violentă a familiilor din locurile natale, tragedia traficului de fiinţe umane, încălcarea demnităţii şi a drepturilor fundamentale ale oamenilor şi ale popoarelor, şi convertirile forţate. Ea condamnă necondiţionat răpirile, torturile şi execuţiile abjecte, denunţă distrugerea lăcaşurilor de cult şi a simbolurilor religioase, şi a monumentelor culturale».
Din nefericire, aceste necazuri sunt prezente în lume de când omul a căzut în păcat, chiar dacă nu putem face o legătură simplistă între toate aceste convulsii şi păcat, totuşi, la obârşie, stă păcatul.
Sfântul Apostol Pavel spune: «printr-un om a intrat păcatul în lume şi, prin păcat, moartea. Aşa moartea a trecut la toţi oamenii».

(...) Cortegiul de suferinţe ce ne agresează îşi au obârşia în păcat, iar salvarea presupune apropierea de Dumnezeu.

Constantinopolul, ca expresie a civilizaţiei creştine şi a rafinamentului cultural, sute de ani a fost agresat de barbari. În momentele de mare cumpănă, cetăţenii lui apelau la rugăciunile Maicii Domnului şi la intervenţia Domnului Hristos. În fiecare an, în sâmbăta a cincea din Postul Mare ne aducem aminte că pe vremea împăratului Serghie, Hagan, conducătorul sciţilor, a declanşat un atac împotriva cetăţii Constantinopolului. Patriarhul, purtând împreună cu tot poporul dumnezeiasca icoană a Maicii Domnului mergea în jurul cetăţii, pe deasupra zidurilor. Iar când Savar dinspre răsărit şi Hagan dinspre apus au început să dea foc locuinţelor dimprejurul cetăţii, patriarhul umbla pe deasupra zidurilor cetăţii purtând icoana. Rezultatul a fost că oştile creştine, ocrotite de Domnul Hristos, la rugăciunile Maicii sale, au biruit. Imnul acatist, al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, proslăveşte acest eveniment şi aduce rugăciune de mulţumire Maicii Domnului. Au mai fost şi alte momente când Maica Domnului a apărat cu rugăciunile ei Constantinopolul.

image

Toate acestea până odată când catastrofa s-a produs: la 29 mai 1453, turcii, conduşi de Mahomed Cuceritorul, au ocupat Constantinopolul, care a devenit Istanbul. Durerea creştinilor a fost de nedescris, producând o impresie cutremurătoare asupra întregii lumi. Nu numai că mulţimile de oameni ajungeau robi ai unui cuceritor crunt, ci şi pentru că se prăbuşea o civilizaţie vestită şi unică.

De ce a îngăduit Dumnezeu lucrul acesta? Un mare teolog grec, Teodor Zisis, redă părerea patriarhului Ghenadie Scolarul:

Înainte de a cădea zidurile cetăţii căzuse încrederea şi credinţa în Dumnezeu. Iar consecinţa acestui fapt a fost părăsirea dumnezeiască înainte de a se prăbuşi zidurile, noi am pierdut întâia strajă: Straja ta necondiţionată în locul oricărei straje.
Aşadar cauza a fost păcatul, viaţa imorală şi corupţia locuitorilor imperiului. O altă cauză a fost lipsa de solidaritate a lumii creştine. (...)

Ce să mai spunem acum de slaba reacţie a comunităţii internaţionale când sunt ucişi mii de creştini, dărâmate biserici şi mănăstiri sau obligaţia ca alţii să plece în pribegie, părăsindu-şi locuinţele de obârşie. Şi ce îi pândeşte pe aceştia: să-şi piardă credinţa – căci, zice acelaşi mare teolog grec, «neamurile pier nu atunci când îşi pierd fiinţa statală, ci atunci când îşi pierd identitatea culturală, sufletul lor».

Atentatele teroriste, războaiele, pun în pericol tocmai identitatea spirituală a oamenilor. De aceea, după cele două războaie mondiale din veacul al XX-lea – expresie a păcatelor oamenilor, fondatorii UE s-au gândit să creeze un spaţiu al păcii şi al prosperităţii. Îşi propuneau să salveze Europa care îşi are obârşia creştină, păstrându-i valorile. 

Părinţii fondatori Konrad Adenauer, Alcide de Gasperi, Jean Monnet, au căutat şi un steag reprezentativ pentru comunitatea ce o aveau şi s-au inspirat din Scriptură, din Cartea Apocalipsei, capitolul 12, versetul I, citez: «Şi s-a arătat din cer un semn mare, o femeie înveşmântată cu soarele, şi luna sub picioarele ei, şi pe cap purta cunună din 12 stele. Este aici icoana Maicii Domnului. Sub oblăduirea ei a fost pusă Europa».

Steagul este albastru pentru că albastru este culoarea Maicii Domnului, iar cele 12 stele îi reprezintă pe cei 12 apostoli. Pentru religia creştină, pe care ei au propovăduit-o, este religia Europei.

Observăm cât s-a laicizat astăzi Europa şi că staff-ul ei, în virtutea unei corectitudini politice nu mai face referire la rădăcini. Nu se poate să nu ne gândim la căderea istorică a Constantinopolului. Şi până nu este prea târziu să ne străduim să oprim căderea spirituală a Europei căci – zice acelaşi teolog – Teodor Zisis – mă tem că această cădere o trăim acum, deja de multe decenii. Simptomele sunt evidente şi uşor de discernut: am vândut şi vindem toate pentru un blid de linte, pentru nişte euro-arginţi sclipitori, hulim şi ne batem joc de cele sfinte şi sacre în literatură, în artă, în cinematografie; legiferăm devierile morale şi promovăm pe neruşinaţi şi desfrânaţi drept modele spirituale. (n. r. aplauze îndelungi).

Fără a fi panicaţi, totuşi este bine să punem întrebarea: dacă nu datorită acestei stări de lucruri îngăduie Dumnezeu să fie atâtea atentate teroriste, atâtea războaie, atâtea distrugeri de valori spirituale şi de bunuri materiale.

Şi această stare de lucruri ne dă mai multă râvnă nouă, celor ce suntem adunaţi al Mănăstirea Nicula, s-o implorăm pe Maica Domnului şi să zicem: «Născătoare de Dumnezeu păzeşte neamul cel bine credincios de sabie, de venirea altor neamuri şi de războaiele dintre noi». Cred că este cazul să medităm şi la războiul cel dintre noi pentru că şi acesta este urmare a păcatului.
Sfântul Apostol Iacob spune limpede: «de unde vin războaiele şi de unde certurile dintre voi? Oare nu de aici, din poftele voastre care se luptă în mădularele voastre? Poftiţi şi nu aveţi. Ucideţi şi pizmuiţi. Şi nu puteţi dobândi ce doriţi. Vă sfădiţi şi vă războiţi şi nu aveţi pentru că nu cereţi. Cereţi şi nu primiţi pentru că cereţi rău».

pelerini nicula 2016 foto florina pop

(...) Din cartea lui Iacov: «Omul a ajuns rob al păcatului, este egoist, individualist şi iubitor de sine. Ar dori să posede totul pentru sine şi când cel de lângă el prosperă şi el este plin de indivie».

(...) Din nefericire, dragostea creştină, altruismul sunt întâlnite tot mai rar lăsând loc unui indiferentism şi materialism feroce. Predispoziţia de a dărui, de a pune în practică voluntariatul creştin sunt to mai rare.

(...) Trebuie să-i ajutaţi pe cei slabi. (...) Această fericire de a dărui îi caracterizează pe oamenii duhovniceşti şi nobili. (...) oamenii pătimaşi se ceartă şi se războiesc pentru orice: pentru bunuri materiale, pentru plăcerile ce şi le pot procura cu ele, pentru demnităţi şi putere.

Este teribilă lupta pentru bunuri şi putere, nu se mai termină, mai ales pe tărâm politic. Confruntarea de idei ar trebui să fie elegantă, dar nu e aşa. Iar în ce priveşte dorinţa de a acumula bunuri materiale şi bani, aceasta n-are limite.

Corupţia e flagelul greu de eradicat. Iar dacă e vorba de atentatele teroriste şi de războaie, ele se duc cu arme. Cine le oferă arme? Şi pentru ce? Pentru a câştiga bani chiar cu preţul catastrofelor ce se declanşează. Producătorii şi traficanţii de arme fac lucrul acesta.

Trăim într-o societate dezbinată şi fracturată de păcat, atât la noi în România, unde, din fericire, este pace, cât şi în toată lumea, încercată de atentate teroriste şi de războaie.

Cine ne poate salva? Domnul Hristos şi Maica Domnului. De aceea ne găsim aici, la Mănăstirea Nicula, în preajma icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Maica Domnului, ocrotitoarea României şi a Europei întregi este chemată în rugăciuni de mulţumire de credincioşi, acum, când prăznuim praznicul Adormirii Maicii Domnului.
(...) La plecarea acasă îi zicem aşa: «Maică, tu ne-ai ajutat, de-am făcut ce ni s-a dat, ne-am uşurat sufletul, ne-am îndreptat umbletul (...). Niciodată n-om uita Marie dragostea ta şi ne vom ruga mereu la maica lui Dumnezeu. Amin»“.

7 kilometri pe jos

În Ajunul praznicului Adormirii Maicii Dimnului, duminică după-amiaza, 14 august, circa 3.000 de oameni din toată ţara au participat la pelerinajul organizat, de 5 ani încoace, de Arhiepiscopia Clujului şi protopopiatul Gherla. Credincioşii şi preoţii au mers pe jos cei 7 kilometri de la Gherla până la Nicula, făcând mai multe opriri.

pelerini nicula foto facebook/radio renasterea

Icoana Maicii Domnului, despre care se spune că este miraculoasă, a fost scoasă din biserică luni dimineaţa, 15 august, pe la orele 2.00   FOTO Facebook/Radio Renaşterea

Seara, de la ora 18.00, zeci de mii de credincioşi au luat parte la slujba de Vecernie. Iar noaptea s-a oficiat slujba de Prohod a Maicii Domnului, condusă de un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Clujului. Ceremonia s-a terminat în jurul orei 2.00, când a fost scoasă icoana făcătoare de minuni din biserică. Apoi s-a început o procesiune de înconjurare a bisericii cu icoana în frunte.

pelerini nicula foto facebook/radio renasterea

Credincioşii au aprins lumânări FOTO Darius Echim/Facebook Radio Renaşterea

Mai puteţi citi:

Vara la Nicula, iarna-n Tenerife. Poveştile oamenilor veniţi la mănăstire: „Sufletul omului e ca o baterie ce trebuie încărcată“

FOTO VIDEO Cel mai mare şi friguros pelerinaj ortodox din Ardeal: pelerinii au venit cu folii de plastic, pături, saltele şi corturi la Mănăstirea Nicula

Pelerinajul ortodox aprobat de doi papi. Mii de pelerini sunt aşteptaţi să sosească la Mănăstirea Nicula. Programul procesiunii greco-catolice

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite