Plăcuţe în limba maghiară la intrarea în Cluj-Napoca. Decizia Tribunalului va fi atacată de municipalitate
0
Primăria Cluj-Napoca este obligată să amplaseze plăcuţe bilingve la intrarea în oraş, conform unei hotărâri a Tribunalului Cluj. Municipalitatea va face recurs.
Tribunalul Cluj a admis, marţi, o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights. Obiectul procesului era obligaţia de a face – adică de a amplasat tăblinţe bilingve la intrarea în oraş, astfel pe lângă denumirea în limba română să apară şi cea în limba maghiară. Reprezentanţii Primăriei Cluj au susţinut că vor face recurs la decizia Tribunalului.
Litigiu din 2014
Litigiul pentru amplasarea de plăcuţe bilingve la intrara în Cluj-Napoca datează din 2014, când Fundaţia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, cu sediul în Olanda, a chemat în judecată CONSILIUL LOCAL şi PRIMARUL municipiului CLUJ-NAPOCA cerând montarea acestor plăcuţe. La Tribunal, fundaţia a câştigat procesul. Principalul argument al judecătorilor a fost faptul că există o Hotărâre de Consiliu Local din 2002, în care s-au decis montarea de plăcuţe la intrările în oraş în limbile minorităţilor naţionale, respectiv în limba maghiară şi germană. De asemenea, judecătorul a susţinut că deşi în Cluj-Napoca numărul de etnici maghiari este sub 20%, în oraş locuieşte „un număr substaţial de maghiari”. Curtea de Apel a decis, însă, în februarie 2015, să anuleze această decizie. ”Admite recursul declarat de recurentul CONSILIUL LOCAL şi PRIMARUL municipiului CLUJ-NAPOCA împotriva sentintei civile nr. 4800, pronunţată la data de 11.07.2014 în dosarul nr. 1516/117/2014 al Tribunalului Cluj pe care o caseaza în tot în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanta FUNDATIEI EUROPEAN COMMITTEE HUMAN RIGHTS HUNGARIANS CENTRAL EUROPE ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţaţă în sedinta publica din 05.02.2015.”
Proces reluat
Curtea de Apel a argumentat că un ONG cu sediul în Olanda nu poate avea calitatea procesuală într-un litigiu privind plăcuţele bilingve din Cluj-Napoca. În 2015, procesul a fost reluat de data aceasta de către o Asociaţia cu sediul în oraş, iar parte civilă în proces s-a constituit 370 de tineri din Cluj-Napoca.
În 2014, Tribunalul Cluj arăta: "Instanţa apreciază că, sub un procent de 20%, posibilitatea inscripţionării în limba minorităţilor este o chestiune de oportunitate şi aceasta este la îndemâna autorităţilor locale. (…) În prezenta cauză, se reţine că pârâtul Consiliul Local Cluj-Napoca a apreciat oportunitatea inscripţionării denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba minorităţilor naţionale, respectiv în limba maghiară şi germană, emiţând în acest sens, în mod legal după cum s-a arătat anterior, în baza art. 36 alin. 1 din Legea 215/2001, Hotărârea nr. 99 din 7 martie 2002, alocându-se şi sume de bani de la bugetul local în vederea confecţionării şi montării indicatoarelor de inscripţionare a denumirii municipiului la principalele cinci intrări şi ieşiri"
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
