Preotul Florea Mureşanu, prieten cu Lucian Blaga, a fost condamnat pentru spionaj la 25 de ani de închisoare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În casa lui Florea Mureşanu se adunau intelectuali de seamă precum Lucian Blaga, Bartolomeu Anania sau Victor Papilian. După un an de muncă silnică la canal, Mureşanu a continuat să le predice oamenilor despre valorile adevărate, lucru care nu i-a fost iertat. Condamnat la 25 de ani pentru spionaj, el a rezistat regimului crud de detenţie de la Aiud până la 4 ianuarie 1961.

„Cărturar de seamă, patriot desăvârşit, intelectual de primă mână, scriitor original şi mai presus de toate, preot adevărat…, prieten cu Blaga, iubitor de viaţă duhovnicească şi pregătit să îmbrace haina călugărească, preotul Florea Mureşanu este unul din miile de martiri pe care i-a dat Biserica Ortodoxă”, spunea despre Florea Mureşanu, Arhiepiscopul Iustinian al Maramureşului şi Sătmarului. „Părintele Florea s-a născut într-o familie de ţărani cu frica lui Dumnezeu, simpli, aproape neştiutori de carte, dar care i-au insuflat cele mai importante coordonate ce se vor face altarul de jertfă al vieţii sale: dragostea de Dumnezeu şi de semeni. În tinereţe a avut parte de o solidă pregătire universitară, absolvind la Cluj în acelaşi timp Academia Teologică şi Facultatea de Filosofie şi Litere, şi continuând apoi studiul ca bursier al Patriarhiei Române, cu o specializare la Universitatea din Strasbourg. În 1935 îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. În timpul Diktatului de la Viena a rămas în Cluj, „trăind câteva săptămâni fugar, ca să nu fiu spânzurat”, după cum mărturisea el însuşi, după război”, relatează publicaţia  razbointrucuvant.ro.  

Prieten cu Lucian Blaga 

Casa soţilor Mureşanu din centrul Clujului era locul de întâlnire a unor intelectuali de marcă ai vremii. Aici se desfăşura cenaclul literar al scriitorului Victor Papilian la care au participat Lucian Blaga, Ion Luca, Valeriu (Bartolomeu) Anania şi mulţi alţii.  Florea Mureşanu şi-a început activitatea în cadrul Bisericii la Râşca de Sus, un sat în judeţul Cluj, unde a fost paroh. Apoi, în 1934 a ajuns preot la Catedrala din Cluj-Napoca. El a predat la Academia Teologică, timp în care a fost autorul a mai multor articole în revistele eparhiale.

Condamnat pentru spionaj. Din 1952, părintele Florea este arestat şi trimis la Canal. După un an trăit în condiţii extrem de grele, părintele a ridicat o mănăstire. A fost promisiunea pe care a făcut-o în momentul arestării şi a respectat-o. Între anii 1954-1957, e construit un schit de lemn cu două chilii în comuna Suciu de Sus, judeţul Maramureş, în locul numit „Breaza”, cu hramul Sfânta Treime, se mai arată în razbointrucuvant.ro.  Alertate de pelerinajele care se desfăşurau la noul lăcaş de rugăciune, autorităţile statului au trecut din nou la arestarea părintelui Mureşanu.Securitatea a inrat peste el, răvâşind biblioteca casei parohiale. A fost arestat în noaptea de 11 iunie 1958. „În zorii zilei, părintele Florea a fost obligat să ia în spate un sac plin cu cărţi şi a fost dus pe jos, peste dealul Breaza, până la maşina verde a Securităţii, care aştepta în Dealul Boierenilor (…). Nu au avut curajul să-l aducă prin sat, temându-se de revolta credincioşilor”, îşi aminteşte ucenicul său, părintele Gavril Burzo. Acesta era pe atunci tânăr seminarist, plătind cu şase ani de închisoare îndrăzneala de a fi scris un memoriu către episcopie în apărarea părintelui Florea: „În 17 august, alături de bunicul meu şi câţiva membri ai consiliului parohial, am redactat un memoriu către episcopul Clujului, pentru a interveni în favoarea preotului. Memoriul a fost semnat de 480 de localnici şi trimis la Cluj. Însă, la primirea delegaţiei, episcopul s-a dezis de noi”. După anchete dure, părintele Florea este condamnat, în 1958, la 25 de ani de muncă silnică, deoarece făcuse „spionaj” şi „împiedicase opera de colectivizare a agriculturii”. El a rezistat regimului crud de detenţie de la Aiud până la 4 ianuarie 1961. 

Predicile „duşmănoase”

Securitatea l-a considerat pe Florea Mureşanu o „ameninţare” la adresa regimului. În vara anului 1949, într-o discuţie purtată la el acasă cu Lucian Blaga şi Ioan Lupaş, părintele mărturiseşte că „urmează nişte cursuri de iniţiere de ideologie marxist-leninistă, împreună cu 120 preoţi din Ardeal, unde se discută şi dezbat probleme la care el rămâne neinfluenţat.”  În acea perioadă, locuinţa părintelui era folosită ca loc de întâlnire pentru intelectualii cei mai de seamă ai vremii, lucru relevat şi de notele Securităţii: „În locuinţa preotului Mureşanu, paroh al Bisericii Ortodoxe de pe str. Biserica Ortodoxă 10, se ţin adunări clandestine cu caracter subversiv. Participă intelectuali bărbaţi şi femei şi în special acei cu sentimente anti-democratice.” 

image

Paroh al „Bisericii din Deal”, părintele va încerca să formeze o comunitate duhovnicească cât mai vie, prin slujirea Sfintelor Taine şi mai ales prin dese predici şi cuvântări. „Sunt convins,” arată un informator, „că la nici o biserică din Cluj nu se face atâta propagandă religioasă cu slujbe zilnice de câteva ore dimineaţa şi seara la fel. Afară de asta, duminica, miercurea şi vinerea face şcoală biblică cu credincioşii, unde le vorbeşte câte şi mai câte, numai despre instruirea socialismului nu. Sâmbăta şi duminica are şcoală cu elevii. Când religia era un obiect în şcoală dânsul nu o preda, şi acum ţine aşa mult la predarea religiei.”

„Turnat” de colegii preoţi

Într-o declaraţie din păcate a unui preot se menţionează: „Este considerat din partea preoţimii ca cel mai bun misionar, în sensul că face adevărat apostolat, se ocupă mai mult ca oricare preot din localitate şi din raion de biserică; deşi prin ordine superioare au fost desfiinţate toate asociaţiile cu caracter religios, dânsul nu vrea să înţeleagă acest lucru, din contră, face mai mult decât i se cere: liturghie zilnică cu predică, vecernie cu predică, acatist cu predică, aranjează concerte religioase pentru a putea face o propagandă cu reuşită mai bună. […] Este natural că toate cele menţionate mai sus au un substrat politic reacţionar şi duşmănos PMR şi regimului de democraţie populară. Pentru a exploata buna credinţă a credincioşilor naivi a început o reparaţie radicală la biserică, introducerea gazului, tencuit, şi acum se lucrează la pictura bisericii. În scaunul de mărturisire are o ocazie foarte bună de a face propagandă duşmană regimului. Biserica lui este neîncăpătoare pentru mulţimea mare a cercetătorilor , asociaţia „Oastea Domnului” este în floare zi de zi. Peste tot unde are ocazia condamnă regimul de azi şi spune: durerea voastră este şi a mea, soţia mea este ridicată de aproape doi ani, băiatul meu a fost dat afară din şcoală, acesta-i raiul comunist de azi.”, se relatează în razbointrucuvant.ro.

Păcatul lui: îndemna credincioşii să frecventeze biserica

„Florea Mureşanu, în calitatea lui de preot, ţine în fiecare sâmbătă şi vinerea şi în special duminica predici în Biserică, prin care îndeamnă poporul la rezistenţă, să nu se supună măsurilor luate de Guvern. În discuţii cu dublu înţeles, spune credincioşilor că comuniştii vor să vândă ţara Rusiei, producând adeseori în biserică plânsete. În zilele de vineri seara ţine şedinţe spirituale [sic!] şi datorită faptului că la aceste slujbe se duc credincioşi fanatici, el îi îndeamnă să ducă o luptă dârză şi cu ceilalţi credincioşi, pentru a-i îndemna să nu se înscrie în Partidul Comunist şi să frecventeze regulat biserica. […]”, mai informau turnătorii preotului. În concluzie, este calificat ca un element periculos în viaţa socială, duşmanul de moarte al regimului de democraţie populară. […]  Am organizat în anturajul lui informatori care ne va ţine [sic!] la curent cu toată activitatea lui.” 

Citeşte şi

VIDEO Urmaşul lui Horea, prigonit de comunişti, s-a stins la Cluj. Tertulian Langa a fost emisar al Bisericii Greco-Catolice la Parlamentul Europei

FOTO VIDEO Primul cardinal al românilor: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”. Lui Iuliu Hossu i se datorează importanţa pelerinajului de la Nicula

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite