Previziunea cercetătorilor UBB înainte de începerea anului universitar, cu privire la incidenţa cazurilor de COVID-19

Universitatea Babeş-Bolyai, prin Şcoala de Ştiinţe Sociale a UBB şi prin intermediul unei echipe de şase cercetători ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, a realizat, cu trei săptămâni înaintea începerii anului universitar 2021-2022,  o previziune a ratei de incidenţă a cazurilor noi de coronavirus la nivelul municipiului Cluj-Napoca.

Previziunea realizată în cadrul proiectului de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor se bazează pe diferite scenarii de evoluţie a ratei de reproducere a virusului (R), adică a numărului mediu de persoane infectate de către o persoană deja infectată. Valoarea de peste 1 a ratei de reproducere R arată o a creştere a răspândirii virusului, pe când R<1 semnifică faptul că virusul este în retragere.

Varianta pesimistă

Conform scenariului de bază al previziunii, care are drept fundament o valoare constantă a ratei de reproducere a virusului în luna septembrie (având la bază ipoteza conform căreia virusul se va răspândi cu aceeaşi „viteză” pe parcursul întregii luni septembrie ca şi la finalul lunii august), rata de incidenţă la Cluj-Napoca ar putea trece de pragul de 6 la mie în prima zi a noului an universitar (6,1 la mie în data de 27 septembrie), apropiindu-se de valoarea de 8 la mie până 1 octombrie.

Pornind de la contagiozitatea mai ridicată a variantei Delta a virusului, scenariul pesimist construit de cercetătorii UBB-FSEGA, având la bază continuarea trendului crescător al ratei de reproducere, prevede posibilitatea existenţei unei rate de incidenţă de 7,7 la mie până în data de 27 septembrie, urmând ca această valoare să treacă de pragul de 10 la mie până începutul lunii octombrie.

Scenariile optimiste

Scenariile mai optimiste pornesc de la ipoteza că rata de reproducere a virusului va intra pe un trend descrescător pe parcursul lunii septembrie atingând mediile istorice ale valorii R. Cele trei scenarii optimiste se diferenţiază prin dimensiunea acestei scăderi. Scenariul „retragere (high)” presupune că această scădere va continua până la media valorilor istorice a R din perioadele de răspândire a celorlalte variante (mai puţin contagioase) ale virusului (perioade cu R>1).

Scenariul „retragere (low)” porneşte de la ipoteza puţin probabilă ca până la finalul lunii septembrie virusul va intra în retragere, adică valoarea R va fi sub 1. Ultimul scenariu denumit „retragere (average)” reprezintă simpla medie a celorlalte două scenarii optimiste. Conform celor trei scenarii optimiste, valoarea ratei de incidenţă la nivelul municipiului Cluj-Napoca va atinge 3,1 la mie (retragere-high), 2,2 la mie (retragere-average), respectiv 1,5 la mie (retragere-low) în data de 27 septembrie.

Cele 5 scenarii de previziune se referă la Cluj-Napoca, însă echipa de cercetare pregăteşte analize similare pentru celelalte centre universitare importante din România. Pe lângă previziunile realizate pentru universităţi, cercetătorii UBB-FSEGA au actualizat şi harta interactivă care monitorizează scenariile conform cărora se vor desfăşura activităţile didactice în şcoli la nivelul fiecărei localităţi din România. Conform celui mai recent ordin comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii, şcolile vor trece la predarea online în fiecare localitate în care rata de incidenţă depăşeşte pragul de 6 la mie. Harta interactivă poate fi consultată pe pagina web a proiectului COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. 

„Avem nevoie urgent de măsuri adiţionale”

„Prin aceste analize şi previziuni, Universitatea Babeş-Bolyai, respectiv facultatea noastră continuă să-şi onoreze angajamentul faţă de comunitate de a oferi un sprijin real factorilor decizionali prin publicarea unor informaţii şi rezultate relevante, care să ajute la gestionarea cât mai eficientă a acestor situaţii incerte create de pandemie. Folosind experienţa acumulată în monitorizarea pandemiei şi a situaţiei economice din România, cercetătorii noştri au realizat cinci scenarii de previziune privind evoluţia ratei de infectare în cadrul valului patru al pandemiei. 

Ceea ce reiese destul de clar din aceste previziuni este că avem nevoie urgent de măsuri adiţionale, precum o redinamizare a vaccinărilor, pentru a preveni o nouă răspândire accelerată a virusului. Spre exemplu, observând modelul american de gestionare a pandemiei în această perioadă, autorităţile româneşti ar putea oferi posibilitatea universităţilor de a alege, în anumite situaţii, dintre mai multe opţiuni disponibile, şi pe cea a condiţionării prezenţei fizice a studenţilor şi angajaţilor în campusul universitar de prezentarea unui certificat de

vaccinare. 

Mai mult de atât, conform unor practici internaţionale actuale, o condiţionare similară a accesului la anumite servicii, precum accesul în mall-uri sau restaurante, ar putea reprezenta un instrument suplimentar care să contribuie la evitarea celor mai pesimiste scenarii din previziunea noastră” – a subliniat conf.univ.dr. Răzvan V.  Mustaţă, Decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a UBB.

Proiectul de cercetare denumit COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor monitorizează în timp real evoluţia pandemiei, respectiv starea economică a ţării, oferind în acelaşi timp previziuni pe termen scurt şi mediu privind pandemia şi performanţa economică a României.