Profeţiile unui medic român la New York, despre situaţia din ţară: „Tensiuni sociale şi adâncirea diferenţelor între oameni”
0
Medic şi profesor universitar în New York, Theo Trandafirescu a stat de vorbă cu reporterul „Adevărul” despre ultima evoluţie a pandemiei la nivel global, despre testare, vaccinuri şi despre problemele cu care se confruntă spitalele din România, inclusiv rata ridicată a mortalităţii Covid în comparaţie cu alte ţări.
Românul Theo Trandafirescu este profesor universitar la Facultatea de Medicină a Universităţii Mount Sinai din New York şi doctor la Queens Hospital Center, având triplă specializare – Medicină Internă, Pneumologie şi Terapie Intensivă.
Deşi trăieşte de 25 de ani în Statele Unite, reputatul medic este la curent cu situaţia din România şi este preocupat de problemele din ţară. Tragedia provocată de incendiul declanşat în ziua de 14 noiembrie 2020 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ şi mortalitatea ridicată în rândul pacienţilor cu COVID din România, în raport cu alte ţări, sunt doar câteva dintre problemele atinse într-un interviu pe care Theo Trandafirescu l-a acordat pentru „Adevărul”.
Adevărul: Statele Unite, la fel ca şi România, sunt grav afectate de pandemie. Care e situaţia în prezent la New York?
Theo Trandafirescu: Şi aici, în New York, au revenit cazurile de COVID, dar nu la volumul uriaş înregistrat în lunile martie şi aprilie. Sigur că situaţia nu este nici aici dintre cele bune, dar nu este nici dramatică. În alte state şi în alte oraşe avem o situaţie mult mai gravă. Din păcate, înţeleg că în România lucrurile sunt destule de grave.
E adevărat, iar una dintre probleme este rata mortalităţii ridicată de la secţiile ATI. Aici te-aş întreba, ca medic expert în ATI, care crezi că sunt cauzele pentru care avem o mortalitate atât de ridicată în comparaţie cu alte ţări?
Asta aşa este, e foarte mare mortalitatea în România, mult mai ridicată decât în alte ţări şi e greu de explicat. Nu avem încă date despre severitatea bolii în cazul celor decedaţi, nu există o statistică clară, informaţii la care eu să am acces şi care să ne arate ce organe interne au fost afectate, vârsta pacienţilor decedaţi şi comorbidităţile lor înainte de a ajunge la Terapie Intensivă. Sunt multe semne de întrebare. O cauză ar putea fi numărul mare de pacienţi, precum şi faptul că medicii ATI în România sunt puţini. Şi contează atunci când un medic sau o asistentă trebuie să facă faţă unui număr enorm de bolnavi, iar medicamenetele dotările sunt cele care sunt.
S-a vorbit şi despre infecţiile nosocomiale din spitalele româneşti. Organismul este slăbit după infecţiile virale şi este mult mai predispus la Infecţii secundare bacteriale, inclusiv cele nosocomiale. Iar acestea pot să fie fatale. Dar ţinând cont de precauţiile accentuate acum de epidemie, masca, izolarea, echipament protectiv şi nu numai, infecţiile nosocomiale ar trebui să fie mai reduse şi mai limitate.
Ce va urma după aprobarea vaccinului
Se vorbeşte foarte mult despre restricţii şi despre vaccinul salvator. Cum se văd lucrurile de la New York?
Îi înţeleg pe oameni şi nu este plăcut cu atâtea restricţii. Viaţa noastră mult schimbată în ultimele luni şi se va schimba în continuare. Dar totuşi măsurile de distanţare socială sunt necesare. Vor fi tensiuni sociale din ce in ce mai mari şi se vor adânci mai mult diferenţele în societate. E trist, dar la asta duce izolarea. Însă epidemia nu ne dă de ales. În ce priveşte vaccinul, veştile sunt dintre cele mai bune. Probabil că în cel mai scurt timp vom avea cel puţin un vaccin disponibil, dar asta nu înseamnă că am scăpat de pandemie.
Ce va urma după anunţul oficial şi după ce vaccinurile vor fi aprobate de urgenţă?
În ultima etapă a testelor clinice au fost implicaţi zeci de mii de voluntari, iar rezultatele sunt bune. Dar
greul de abia acum începe. Va fi o adevărată provocare pentru companiile producătoare să fabrice cantităţile uriaşe cerute pe piaţă. Şi pentru statele lumii va fi o provocare logistică, să transporte, să păstreze şi să administreze vaccinurile şi va fi nevoie de campanii eficiente, care să le prezinte oamenilor avantajele vaccinării şi să-i convingă pe cei sceptici să vină să se vaccineze. Pentru că doar vaccinul va opri această pandemie.
Recent, România a fost zguduită de o nouă tragedie, incendiul de la spitalul din Piatra Neamţ...
Dacă vă amintiţi, nu a fost prima catastrofă de acest gen în România. A mai fost incidentul din spitalul Giuleşti şi dezastrul de la Colectiv. Atunci, după Colectiv, a fost confuzie mare în România. Practic nu se ştia ce se poate face cu pacienţii, iar situaţia a fost îngreunată de lipsa de cunoştinţe şi servicii specializate specifice. Cred că pe toată România, pe atunci nu erau mai mult de 5 paturi pentru arşi. Nu ştiu care e situaţia exactă acum, dar înţeleg că nu s-au făcut prea mulţi paşi.
În urmă cu 5 ani, am trimis un email, în care am încercat să vin cu soluţii şi cu sfaturi pentru medicii români care se ocupau de pacienţii de la Colectiv. Revenind la tragedia de la Piatra Neamţ, sunt multe întrebări fără răspuns. Nu am înţeles de ce nu au folosit stingătoarele de incendiu imediat şi nu ştim nici măcar dacă în spital existau stingătoare de incendiu. Aşa cum nu ştim dacă personalul medical a fost instruit şi dacă ştia cum să folosească un stingător. Sunt multe întrebări care îşi aşteaptă răspunsurile şi poate că de prea mult timp. E nevoie ca acum să găsim aceste răspunsuri şi să se înţeleagă odată pentru totdeauna că spitalele, sistemul de sănătate au nevoie de investiţii serioase.
Revenind la criza generată de pandemie, ce ar fi de făcut până la apariţia vaccinului şi până când va fi administrat în aşa fel încât să se obţină imunizarea?
Ar trebui să se testeze mai mult. Mereu mult şi mult mai mult. Avem pe de o parte testele antigen, mai ieftine, mai rapide, dar cu un grad de senzitivitate şi o acurateţe mai mică. Ele depistează prezenţa proteinelor din structura noului coronavirus în probele de secreţie nasofaringiană recoltale de la pacienţi. Aceste teste sunt uşor de făcut şi oferă rezultatul pe loc, însă au o marjă de eroare ceva mai ridicată. Mai avem testele PCR, mai bune, dar mai scumpe şi mai dependente de medicina de laborator, plus acele teste pentru sânge care arată prezenţa anticorpilor în sânge. Trebuie folosite toate acestea pentru a testa mase cât mai mari de oameni. Deja sunt ţări care au ales să facă asta, acelaşi lucru cred că ar trebui să-l facă şi România.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Câte cazuri de COVID avem în realitate. O veste proastă şi una bună
Se încarcă comentariile...
