VIDEO Promisiunile făcute de PNL unui deputat de stânga pentru a sprijini Guvernul Orban. Cerinţa lui Dohotaru pentru finul lui Boc

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Parlamentarul independent Adrian Dohotaru, fost membru USR, a votat Guvernul Orban, deşi a boicotat moţiunea de cenzură. El susţine că acum liberalii au fost de acord cu solicitările lui, între care un  grup de lucru pentru rezolvarea problemelor de la Pata Rât şi scuze din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj.

Adrian Dohotaru a votat Guvernul Orban, deşi nu a fost prezent în Parlament în ziua moţiunii de cenzură depuse de liberali. Deputatul a explicat că, dacă la moţiune PNL a fost reticent la solicitările lui, acum, a găsit deschidere. Este vorba despre următoarele solicitări, în legătură cu care a obţinut promisiuni:

O comisie interministerială pe tema urgenţei climatice

„Am mers pe gentlemen's agreement cu liberalii. Cel mai dificil angajament din partea lor este a face funcţională o comisie interguvernamentală pe tema crizei climatice. Trebuie să schimbăm paradigma de transport, de la trafic auto bazat pe arderea de combustibili fosili, la o mobilitate sustenabilă a transportului în comun. Lanţurile lungi de aprovizionare trebuie schimbate cu lanţuri scurte de aprovizionare şi ca să dăm o şansă fermierilor României. Tăierile legale şi ilegale, deci exploatarea ieftină a resurselor, trebuie înlocuită cu o politică de conservare a pădurilor prin SUMAL funcţional, plantări noi de păduri, valorificarea lor printr-un turism ecologic”, a susţinut deputatul pentru „Adevărul”. 

El a precizat: „Criza climatică este, din punctul meu de vedere, problema secolului XXI şi deja afectează şi România. Mă bucur că urgenţa climatică e pe agenda societăţii civile şi a clusterului de mediu din USR, care au susţinut la rândul lor această temă. Voi fi cel mai aprig critic al guvernului Orban dacă această comisie nu produce un program de tranziţie energetică justă dinspre combustibili fosili spre energii regenerabile”, spune parlamentarul. 

 

Realizarea unei piste pietonale şi cicliste între Cluj-Napoca şi Floreşti 


Am filmat cu Ludovic Orban un scurt film în Parlament, în care premierul desemnat se angajează să realizeze o nouă legătură ciclistă şi pietonală între Floreşti şi Cluj şi îşi ia angajamentul de a schimba o hotărâre de guvern care nu permite tranzitul prin zonele de protecţie sanitară (HG 930 / 2005). Estimarea mea este că 10 la sută din  navetiştii spre Cluj ar putea folosi o astfel de pistă în primii ani, după care procentul poate să crească, ca în alte ţări europene care au creat infrastructură alternativă la traficul auto. Am fost ridiculizat de unii oameni de stânga că nu poţi da un vot pentru o pistă de biciclete sau pentru trotinete electrice pentru middle class, dar Floreşti-Cluj este o arteră la fel de aglomerată ca Otopeni-Bucureşti, deci e o problemă care afectează multă lume, dacă pista se va face, plus că cererea mea a venit la pachet cu altele”, a precizat Dohotaru.  

El a explicat că principala problemă cu pista este că „trebuie să treacă pe terenul Companiei de Apă Someş SA. Reprezentanţii companiei mi-au zis că ei nu doresc să deschidă o parte din terenul lor pentru că ar afecta rezervele de apă, chiar dacă pista ar fi, cum am propus, la o sută de metri de puţuri, care pot fi îngrădite, asemenea terenului de lângă pistele de biciclete de lângă râu, ca să nu existe probleme legate de protejarea zonei.”  Compania de Apă Someş deţine 200 de hectare de teren între Cluj-Napoca şi Floreşti. Circa 100 de hectare din acest teren reprezintă zonă de protecţie sanitară a sursei de apă subterană Floreşti, care este sursa de rezervă alternativă în caz în care s-ar produce o poluare accidentală a lacurilor Tarniţa, Gilău şi Someşul cald.

Un grup de lucru pentru rezolvarea problemelor de la Pata Rât   

Dohotaru a mai cerut „crearea  unui grup de lucru, transparent şi participativ, cu scopul de a avea colectare separată şi reciclare la un nivel mai ridicat în judeţul Cluj. Asta ar însemna să terminăm cu provizoratul din Pata Rât şi poluarea generată de rampele temporare prin deschiderea unui depozit care funcţionează pe baze mai ecologice”.

Un grup de lucru pe tema deşeurilor din judeţul Cluj şi a depozitelor din Pata Rât are ca miză creşterea gradului de colectare şi de reciclare şi diminuarea drastică a poluării, e de părere Dohotaru: „Ca să dau un singur exemplu, Alin Tişe a anunţat ca soluţie la noul CMID o staţie de piroliză. Dar din informaţiile pe care le am staţia actuală din depozitul RADP nu funcţionează la parametri optimi, se opreşte frecvent şi poluează mai mult Clujul decât înaintea instalării ei. Cine merge seara pe la aeroport sau prin Pata Rât simte pe proprie piele. Nu cred că banii contribuabililor clujeni trebuie să fie cheltuiţi pe soluţii nefezabile. De aceea, e nevoie de analize făcute de experţi, studii de poluare, pentru a vedea care sunt cele mai bune soluţii. Un astfel de grup de lucru trebuie să ia în calcul şi problema socială din ghetoul Pata Rât, pentru că dintre toţi clujenii ei sunt cei mai expuşi poluării”. 

Scuze din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj

Dohotaru a avut şi o solicitare inedită: i-a cerut preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, finul primarului Emil Boc, să ofere scuze clujenilor pentru întârzierea proiectului noului centru de colectare a deşeurilor de la Pata Rât, proiect demarat în 2011 care trebuia finalizat în 2013 şi la care încă se lucrează. Prejudiciile sunt de cel puţin 13 milioane de lei.

„I-am cerut lui Tişe scuze clujenilor pentru întârzieri în funcţionarea SMID şi un grup de lucru. Scuzele le-am cerut pentru că la rândul său îmi solicita să îmi cer scuze pentru că l-am calomniat asociindu-l cu deşeurile din Pata Rât. E posibil să renunţe la proces, e posibil să îmi cer scuze, dar să vedem cum funcţionează grupul”, a precizat Dohotaru. Deputatul a pierdut, recent, procesul cu Alin Tişe după ce scria într-o postare: „Tişe e un gunoi mai negru la suflet şi mai poluant decât depozitele neconforme de deşeuri din Pata Rât, pe care de un deceniu le tot închide”. Instanţa l-a obligat pe Dohotaru să-şi ceară scuze de la Tişe.

Tişe: „Întârzierile, mai ales de natură juridică/tehnică, au creat neplăceri, fapt pentru care prezentăm scuze”

Primul efect al solicitărilor lui Dohotaru a fost o postare pe pagina de Facebook a lui Alin Tişe: „Cu privire la proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor – SMID, Consiliul Judeţean Cluj şi preşedintele acestuia exprimă regretul că acesta nu a fost finalizat până în acest moment, acest proiect fiind demarat şi executat de-a lungul mai multor administraţii judeţene, cu implicarea şi a altor instituţii publice direct interesate. Este regretabil că până la acest moment proiectul SMID nu a fost finalizat. Întârzierile, mai ales de natură juridică/tenică, au creat neplăceri, fapt pentru care prezentăm scuze”.

În aceeaşi postare, se arată că preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, „iniţiază un grup de lucru format din mai mulţi experţi la care vor fi invitate să ia parte toate instituţiile abilitate şi/sau interesate, inclusiv Primăria municipiului Cluj-Napoca, Agenţia pentru Mediu, Garda de Mediu şi instituţiile tutelare de mediu, urmând ca acest grup de lucru să beneficieze de întregul suport al Consiliului Judeţean şi să fie coordonat de către deputatul Dohotaru, acesta din urmă fiind preocupat de acest subiect.

Este de aşteptat ca acest grup de experţi să găsească soluţii suplimentare pentru finalizarea urgentă a proiectului SMID şi darea lui în folosinţă chiar anterior termenelor contractuale existente, respectiv anul 2020.”

Sabotaj înainte de votul la moţiune?  

Dohotaru a susţinut că a fost acuzat pe nedrept că negociază funcţii şi ani de la PSD: „Nu ascund că şi PSD poate că a dat o mână de ajutor la un vot favorabil, după cum atitudinea PNL şi USR m-au ajutat să nu votez moţiunea. Când încercam să negociez câteva lucruri în care cred, cei din PNL mi-au zis că prin astfel de tergiversări aş ţine cu hoţii, ceea ce m-a înfuriat. M-a întristat şi atitudinea unora din USR când ziceau că negociez funcţii şi bani de la PSD, când discutam pe politici publice de care erau interesaţi şi ei, pe proiecte legislative sau interpelări pe care le-au semnat. De pildă, interzicerea ambarcaţiunilor motorizate pe lacurile Tarniţa şi Beliş-Fântânele a fost semnată de mai toţi parlamentarii clujeni, inclusiv de actualul ministru al Agriculturii. De aceea, sper ca Hotărârea de Guvern care interzice ambarcaţiunile motorizate să fie adoptată de noul guvern.”

Parlamentarul a mai spus că a fost nevoit să ajungă cu trenul pentru a vota moţiunea: „De data aceasta, înaintea votului s-a întâmplat un lucru ciudat. De obicei, rezerv zborurile Cluj-Otopeni la telefon printr-un serviciu al Parlamentului. Noroc că am verificat în ultimul moment dacă am rezervat zborul înainte de votul de învestire al guvernului şi nu îl aveam rezervat. Era 9 seara, locuri nu mai erau pe avion, aşa că am luat trenul de noapte spre Bucureşti. E posibil să fie o coincidenţă, o greşeală a unui funcţionar, dar e o coincidenţă stranie, atâta timp cât am rezervat zeci de zboruri până acum fără probleme prin serviciul de transport al Parlamentului.”

„E mai simplu să spui m...PSD şi să te caţări pe un val de ură şi indignare”

„Nu e uşor ca independent, pentru că trebuie să negociezi cu toţi şi aparent pe chestiuni mai mărunte decât temele zilei, dar uneori rezultatele pot să fie chiar mai relevante decât ca simplu parlamentar, aflat pe linie de partid, şi voi da un singur exemplu. O nouă Lege a Spaţiilor Verzi, mult mai bună decât cea actuală pentru că a fost realizată cu sprijin masiv din partea specialiştilor, era în sertar la USR de peste un an. Nu au vrut să o depună pe motiv că oricum respinsă. Dar nu s-a făcut niciun efort de negociere cu PSD sau celelalte partide pentru că e mai simplu să spui m...PSD şi să te caţări pe un val de ură şi indignare. Am luat legea din sertar, am negociat-o cu toate partidele, am luat semnături de la USR, de unde sunt cele mai multe, şi sper ca până la finalul anului să o avem votată după ce trece de o ultimă comisie. Cumva similar, USR vrea să crească pe spatele PNL neparticipând la guvernare, dar puteau să negocieze punctual, mult mai multe chestiuni decât au făcut-o, aşa cum puteau să o facă şi la nivel de Cluj, unde pentru unele schimbări e necesar şi sprijin guvernamental”, a concluzionat Dohotaru.  

Citeşte şi

Al treilea parc de 100 de hectare din ţară ar putea fi amenajat la Cluj. Pentru asta e nevoie de schimbarea legii

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite