Rezultate Bacalaureat 2012. Sondaj IRES: elevii sunt vinovaţi de rezultatele slabe

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Majoritatea respondenţilor (44%) consideră că elevii înșiși sunt vinovați pentru faptul că aproximativ 55% dintre cei examinați nu au luat note de trecere. Sistemul educațional din România (17%), profesorii (13,3%), Ministrul învățământului (7,1%) și părinții (5,8%) sunt de asemenea menționați printre vinovați.

IRES a realizat în data de 9 iulie un sondaj de opinie privind percepţia populaţiei în legătură cu rezultatele de la Bacalaureat. Au fost intervievaţi  1.303 de indivizi de 18 ani și peste. Eşantionul este multi-stratificat, reprezentativ la nivel naţional. Eroarea maximă tolerată este de ± 2,8%. Rezultatele au fost comparate cu cele ale uni sondaj asemănător realizat anul trecut. 

Elevii sunt vinovaţi – 44%
În ceea ce privește rezultatele obținute de către elevi la examenul de bacalaureat în 2012, 44,2% dintre respondenți consideră că elevii înșiși sunt vinovați pentru faptul că aproximativ 55% dintre cei examinați nu au luat note de trecere. Sistemul educațional din România (17%), profesorii (13,3%), Ministrul învățământului (7,1%) și părinții (5,8%) sunt de asemenea menționați printre vinovați. Persoanele mai tinere (între 18 și 35 de ani) tind să învinovățească mai degrabă elevii (50,8%), în timp ce persoanele cu studii superioare învinovățesc sistemul educațional românesc (17%) în proporție mai ridicată decât celelalte categorii.

Rata de promovabilitate scade, dar percepțiile populației privind Bacul se îmbunătățesc
„Cu toate că rezultatele obținute de elevi la examenul de Bacalaureat din acest an sunt mai slabe decât anul trecut, datele demonstrează o evoluție pozitivă a opiniilor respondenților privind aceste aspecte, lucru care poate semnala o resemnare a acestora; așadar, românii s-au obișnuit cu felul în care funcționează sistemul educațional și, cu toate că lucrurile nu se îmbunătățesc, tind să le evalueze într-o lumină mai favorabilă decât anul trecut, când a fost primul șoc privind rata redusă de promovabilitate a absolvenților de liceu“, se arată în comunicatul trimis de IRES.

Bac organizat mai bine decât anii precedenţi
Cei mai mulți dintre cei intervievaţi consideră că în ultimii doi ani acest examen a fost organizat ceva mai bine sau mult mai bine decât în anii precedenți (47%). Cu cât au un nivel al școlarității mai ridicat, cu atât respondenții consideră în proporție mai mare cum că examenul de bacalaureat a fost organizat ceva mai bine sau mult mai bine decât în anii precedenți. Locuitorii din Transilvania și Banat sunt cei care consideră în cea mai scăzută proporție că examenul a fost organizat mai bine, în timp ce respondenții din Moldova sunt cei care dau aceste răspunsuri în cea mai mare proporție.

83% - rezultatele corespund realităţii
Comparativ cu anul 2011, crește semnificativ proporția persoanelor intervievate care sunt de părere că rezultatele obținute la Bacalaureat în acest an corespund realității, de la 72% la 83%. Mai puțin convinși de acest fapt sunt respondenții care se află la extremele scalei vârstei (sub 35 și peste 65%), în timp ce, odată cu creșterea nivelului de școlaritate, cu atât respondenții consideră într-o proporție mai mare că rezultatele corespund realității. De asemenea, persoanele din mediul urban dau acest răspuns în proporție de 87%, în timp ce în rândul celor din mediul rural proporția este de 78%. Moldovenii sunt de această părere în proporție mai ridicată (89%) decât locuitorii din sudul țării (83%) sau din Transilvania și Banat (80%).

46% - la Bac s-a fraudat în mică măsură
Față de anul 2011, scade ușor proporția celor care consideră că la examenul de Bacalaureat s-ar fi fraudat în mare sau foarte mare măsură (de la 22% la 14%) și crește semnificativ cea a celor care consideră că s-ar fi fraudat în foarte mică măsură (de la 31% la 46%). Tinerii sub 35 de ani sunt cei care consideră în proporție semnificativ mai mare că s-ar fi fraudat în mare sau foarte mare măsură – 23%, precum și locuitorii din mediul rural – 20%; de asemenea, cu cât persoanele intervievate sunt mai educate, cu atât consideră în proporție mai redusă că s-a fraudat la examenul de Bacalaureat din anul 2012 (4% în cazul respondenților cu studii superioare).
Mai mult, în 2012, este mai mare proporția persoanelor intervievate care consideră că, în acest an, s-a fraudat mai puțin la examenul de Bacalaureat decât în anii precedenți (71% vs. 60). Tinerii sub 36 de ani sunt din nou cei mai sceptici în această privință, la fel respondenții cu studii elementare și cei din mediul rural. 

30% - starea învăţământului este bună
Cât privește starea actuală a învățământului românesc, opiniile tind să fie mai favorabile decât anul trecut, când era apreciată drept bună sau foarte bună de 30% dintre respondenți, iar acum aceleași răspunsuri sunt date de 37% dintre aceștia. Femeile tind să fie convinse de faptul că starea învățământului este bună în proporție ușor mai ridicată decât bărbații, la fel persoanele din mediul rural comparativ cu cele din mediul urban; de asemenea, cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții evaluează starea învățământului românesc ca fiind proastă sau foarte proastă în proporție mai ridicată. Cei mai sceptici din acest punct de vedere sunt locuitorii din Sudul țării (31%), în timp ce moldovenii sunt cei mai optimiști (43%).
În general, în cazul respondenților care au avut o persoană din familie care a susținut bacalaureatul, situația privind promovabilitatea pare să fie mai proastă decât anul trecut. Astfel, în 2011, 54% dintre respondenții care avuseseră o persoană din familie în examenul de bacalaureat au declarat că aceasta a promovat, în timp ce în 2012, în condiții egale, doar 45% au dat același răspuns.

Sunt de acord cu supravegherea video
Bărbații, în mai mare măsură decât femeile, declară că au o părere foarte bună despre utilizarea echipamentelor de supraveghere video în timpul examenelor: 53,4% vs. 40,4%. Dacă 45,6% dintre respondenții cu studii elementare și 45,3% dintre cei cu studii medii afirmă că au o părere foarte bună despre această măsură de securitate, procentul absolvenților de studii superioare care împărtășesc aceeași opinie este considerabil mai ridicat – 53,8%. În mod similar, locuitorii din sud declară în mai mare măsură că au o părere foarte bună despre acest aspect (52,8%), decât ardelenii (40%) sau moldovenii (44,4%). Atât în 2011, cât și în 2012, sondajele efectuate după finalizarea examenului de bacalaureat relevă faptul că majoritatea respondenților sunt de părere că utilizarea camerelor video pentru supraveghere au avut un rol în obținerea unor rezultate slabe de către elevi. Procentul celor care au această opinie diferă foarte puțin între cele două momente de cercetare: 2011 – 70%, 2012 – 66%.
Urmărind distribuția răspunsurilor în funcție de vârstă, se observă o diferență foarte mare între tinerii cu vârste între 18-35 de ani și respondenții peste 65 de ani. Primii consideră în măsură mult mai mare decât  cei din urmă (75,4% vs. 54,8%) că noile metode de supraveghere contribuie la rezultate slabe obținute de elevi la examenul de bacalaureat. 

Direcţiunile şcolilor trebuie sancţionate – 56%
Procentul celor care consideră că inspectoratele județene și direcțiunile școlilor cu rezultate proaste la examenul de bacalaureat ar trebui sancționate a crescut în acest an de la 43 la 51, comparativ cu anul 2011. Această opinie este întâlnită mai des în rândul bărbaților (56,7%) și în rândul persoanelor din mediul rural (55,1%). Comparativ cu aceeași perioadă, a crescut și proporția persoanelor care consideră că liceele cu promovabilitate 0% ar trebui desființate, cu această soluție fiind de acord parțial sau total peste o treime dintre intervievați (36% în 2012, comparativ cu 24% în 2011). Persoanele cu studii elementare (41,4%) și locuitorii din mediul rural (39,2%) sunt categoriile care susțin în cea mai mare proporție această măsură.

Profesorii cu rezultate bune trebuie premiaţi – 82%
Tot o creștere procentuală se remarcă și în rândul persoanelor care consideră că profesorii care au avut elevi cu rezultate bune la examenul de bacalaureat ar trebui premiați, un total de 82% fiind de acord parțial sau total cu această soluție în 2012, comparativ cu 74% care au dat același răspuns anul trecut.
Recompensarea profesorilor este susținută în special de persoanele cu vârsta de peste 35 de ani (doar 70,8% dintre tineri susțin această măsură), de către cei cu un nivel de școlaritate mai scăzut (91,7%) și de către persoanele din mediul rural (84,7%).

Părinţii trebuie să se implice mai mult 92%
Nu se remarcă, în schimb, modificări la nivelul percepției implicării părinților în ceea ce privește pregătirea copiilor lor, 92% dintre respondenți susținând că este necesară mai multă implicare din partea părinților (același procent a fost înregistrat atât în 2011, cât și în 2012).
La fel ca în 2011, și în acest an trei din patru români consideră că introducerea sistemului de co-plată a educației pentru familiile înstărite și acordarea de cupoane gratuite și burse sociale pentru familiile care au un venit mai mic sau situații sociale precare ar fi o soluție bună pentru România. Sistemul de co-plată este susținut diferențiat în funcție de categoriile socio-demografice. Astfel, în favoarea introducerii acestui sistem se declară mai degrabă persoanele de gen feminin (78,8%), vârstnicii (91,1% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani), persoanele cu studii elementare (90,2%) și persoanele din mediul rural (81,9%). Românii din zonele Sud, București și Dobrogea (71,3%) susțin în mai mică măsură această măsură decât locuitorii Moldovei, Transilvaniei și Banatului.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite