Românul care a contribuit la dezvoltarea serului de la Johnson & Johnson: „Lumea să se vaccineze cât mai repede, să nu mai existe adăpost pentru virus”
0
Odată cu declanşarea pandemiei, Adrian Apetri, director al Departamentului de Biofizică şi Procese Analitice la compania Johnson & Johnson, s-a ocupat cu precădere de vaccinul anti-COVID-19. El spune că vaccinul la care a lucrat ajută corpul să îşi producă singur anticorpii de care are nevoie – „Practic, fabrica e corpul nostru”.
Cercetătorul Adrian Apetri explică, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, care este diferenţa dintre vaccinul Johnson & Johnson şi cele de tip ARN Mesager, dar şi care sunt etapele de realizare a vaccinului.
Tot el mai spune că cercetarea ştiinţifică a virusurilor de tip SARS a început mult înaintea pandemiei, aşadar, conceperea vaccinului nu a plecat chiar de la zero.
Cu toate acestea, Apetri consideră că ritmul accelerat de fabricare „nu este sustenabil pe termen lung“ şi că dacă acesta se va păstra, întreaga industrie va intra în colaps.
Cercetătorul român subliniază importanţa vaccinării, mai ales în condiţiile în care crearea unui tratament este extrem de costisitoare.
În privinţa noii tulpini, Delta, considerată mult mai contagioasă, Apetri spune că, momentan, vaccinurile sunt eficiente, dar nu se poate anticipa cât vor rămâne aşa, totul depinzând de o mare necunoscută: noile mutaţii ale COVID-19.
„Weekend Adevărul“: Sunteţi de mai bine de un deceniu în Olanda, la Johnson & Johnson, unde conduceţi un departament important. În ce constă munca dumneavoastră?
Adrian Apetri: În momentul acesta suntem în dezvoltare de vaccinuri. O perioadă am lucrat chiar pe cercetare în cazul bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer – aproximativ cinci ani am condus nişte proiecte inovative axate pe descoperirea şi dezvoltarea unor anticorpi direcţionaţi împotriva amiloizilor şi filamentelor parahelicale care fac ravagii în rândul persoanelor care suferă de acest tip de boli.
- De când vă ocupaţi de vaccinuri?
Am lucrat înainte şi pe terapeutice, pe anticorpi sintetici, dar acum lucrez exclusiv pe vaccinuri – de doi ani lucrez personal pe dezvoltarea lor. Practic, îmi folosesc cunoştinţele de biochimie, biofizică şi le aplic pe moleculele care sunt folosite în vaccinurile pe care le dezvoltăm. Divizia de vaccinuri a firmei noastre, Johnson & Johnson, este la Leiden, Olanda – cercetarea vaccinurilor este făcută exclusiv aici. Este considerat un vaccin american pentru că Johnson & Johnson îşi are sediul în America. În Europa, centrele de cercetare sunt în Belgia şi în Olanda, iar în America, cele mai mari sunt în Pennsylvania şi în California.
- Care este rolul dumneavoastră şi al departamentului pe care îl conduceţi în dezvoltarea vaccinului anti-COVID?
Eu conduc departamentul de biofizică şi procese analitice – practic, noi suntem strict pe partea de dezvoltare, nu avem nimic de-a face cu partea de producţie. Noi analizăm din punct de vedere biochimic şi biofizic moleculele – partea activă a vaccinului – şi, evident, ne asigurăm că impurităţile nu sunt prezente. Acest proces se transferă în site-urile de producţie şi acolo intră deja sub jurisdicţie GMP (n.r. – good manufacturing practice). Acolo totul devine un proces închis. Nu se mai poate modifica absolut nimic. Este un şablon, iar noi îl validăm că funcţionează. Când ajunge în fabrică, acolo totul este standardizat.
Logistica, una dintre priorităţi
- În ce măsură diferă vaccinul produs de Johnson & Johnson de cele pe bază de ARN Mesager?
ARN Mesager foloseşte cam acelaşi principiu. Practic, informaţia genetică este injectată, celulele noastre ajută expresia antigenului, iar când organismul îl vede, produce anticorpi. Diferită este molecula iniţială injectată. Forma în care noi administrăm informaţia genetică este diferită. Vaccinul produs de Johnson & Johnson este un adenovector – este o copie a unui virus cu două modificări esenţiale.
În primul rând, virusul este debilitat într-un fel de competenţă de a se replica, deci efectul viral nu se produce. Apoi introducem o casetă genetică astfel încât antigenul care este exprimat să fie exact ce vrem noi să fie – în cazul acesta, proteina spike de pe virusul corona. Sistemul nostru imunitar produce anticorpi împotriva acestui fals inamic. Când vine virusul adevărat cu aceeaşi proteină, practic, anticorpii îl vor neutraliza.
- Şi care a fost strategia Johnson & Johnson pentru a se asigura că vaccinurile vor ajunge cât mai repede şi mai uşor la cât mai multă lume?
Strategia noastră a fost ca vaccinul să fie simplu din punct de vedere logistic, să poată fi administrat peste tot în lume. Vaccinul nostru se administrează doar într-o singură doză şi se ţine la 4 grade, deci este suficient să fie ţinut în frigider. Asta este o componentă esenţială a programului nostru, pentru că în acest fel el poate fi transportat mai uşor, inclusiv în mediul rural.
Tratamentele anti-COVID-19, prea scumpe
- Avem vaccinuri anti-COVID eficiente, dar nu şi medicamente pe măsură. Cum s-ar explica asta?
O variantă de tratare ar fi anticorpii sintetici care ar putea fi produşi in vitro. Soluţia cu aceşti anticorpi este pentru persoanele cu sistem imunitar compromis, care nu sunt în stare să producă anticorpi ca urmare a vaccinării. De exemplu, şi gripa ucide o grămadă de oameni – chiar dacă este mai puţin mediatizată şi pentru care, câteodată, este greu de identificat tulpina care circulă –, dar sunt persoane cu sistemul imunitar compromis care, în ciuda vaccinării, nu sunt în stare să îşi producă anticorpi, iar noi, prin acest program, putem să le oferim anticorpii printr-o injecţie.
Adrian Apetri s-a vaccinat cu serul produs de Johnson & Johnson. FOTO Arhivă personală
Singurul minus este acela că tratamentele cu anticorpi sunt extrem de scumpe. De aceea, vaccinarea este varianta universală pentru că ea costă puţin în comparaţie cu un tratament cu anticorpi. Pe de altă parte, durata de dezvoltare a unui medicament proteic biologic este foarte lungă. Vaccinul e un fenomen prin care fentăm organismul cu o moleculă falsă şi organismul încearcă să creeze anticorpi care se leagă şi de molecula reală. Practic, fabrica e corpul nostru.
Un singur vaccin, trei faze stricte
- Mulţi dintre cei care ezită încă să se vaccineze invocă faptul că aceste vaccinuri ar fi fost dezvoltate utilizându-se o tehnologie insuficient pusă la punct şi într-un timp-record, sărindu-se peste unele etape. Ce le-aţi răspunde ca specialist acestor oameni?
Practic, tehnologia noastră nu e chiar nouă. De exemplu, avem un vaccin contra Ebola care a trecut prin procesul clasic de dezvoltare, la viteza cu care se făcea dezvoltarea unui vaccin în trecut şi o serie de alte programe în diverse faze de dezvoltare. Singura diferenţă esenţială între aceste proiecte este caseta genetică, care e diferită de la produs la produs, cum sunt Covid, gripa sau HIV. Sunt nişte variabile care, din păcate, nu au fost explicate cum trebuie. De exemplu, noi trecem prin diverse faze.
- Şi care sunt aceste faze, de la A la Z?
Sunt faze de cercetare. Faza iniţială este cea toxicologică, care durează un anumit timp şi care costă mult mai puţin decât următoarele. Dacă asta merge bine şi vaccinul nu are efecte adverse, urmează fazele a doua şi a treia ale testelor clinice axate pe potenţa vaccinului, în care se pompează mult mai mulţi bani şi pentru care se recrutează mai mulţi candidaţi.
Sunt trei faze şi se fac secvenţial pentru că totul costă enorm. Nimeni nu e dispus să îţi sară la o fază a treia care costă enorm până nu are un indiciu că e pe calea cea bună. Din cauza gravităţii situaţiei curente, partea financiară a fost rezolvată prioritar, din diverse surse, astfel încât am putut lucra mult mai rapid – atât guvernul SUA, cât şi UE şi companiile în sine au alocat nişte fonduri imense. Practic, aici a fost contribuţia care a venit din toate părţile.
Partea financiară a fost acoperită în aşa fel încât am putut face, în paralel, studiile. A doua chestie este că, în trecut, secvenţierea unui virus dura foarte mult – când s-a secvenţiat virusul HIV nu a fost atât de uşor. Acum, imediat ce s-a izolat virusul, în două-trei zile am avut secvenţa.
- Şi nu e doar atât.
Da, sunt şi alte variabile. De exemplu, acest virus nu este complet nou. Am avut SARS şi MERS care sunt tot virusuri de tip corona, deci cercetarea nu a început acum un an când s-a izolat tulpina asta. Bazele sunt stabilite. În plus, s-au făcut eforturi uriaşe – de anul trecut, ritmul în care se lucrează este infernal. Dar aşa ceva nu este sustenabil pe termen lung. E ca şi cum am spune că vrem să facem un sprint, să fugim cu o anumită viteză, dar nu putem face sprintul acesta pentru toate programele pentru că, efectiv, am colapsa.
„Virusul îşi găseşte un adăpost în oamenii nevaccinaţi“
- Credeţi că veţi reuşi să ţineţi ritmul cu acest virus, cu rapiditatea în care el se „reinventează“ şi suferă mutaţii?
Aş vrea să fiu optimist, dar este foarte greu de dat un răspuns. Totul depinde, în principal, de cât de repede se modifică acest virus, dar şi de cât de rapidă este campania de vaccinare. Atât timp cât lumea nu este vaccinată, virusul îşi găseşte un adăpost în oamenii nevaccinaţi şi poate evolua tot mai mult. Tocmai asta este problema cea mai mare.
Adrian Apetri şi ceilalţi experţi care s-au ocupat de vaccinuri au întrecut virusul, însă cursa continuă
Mulţi spun: „Domnule, eu nu mă vaccinez! Tu, dacă vrei, vaccinează-te şi eşti vaccinat şi asigurat“. Însă nu este tocmai aşa. Iată, eu mă vaccinez şi sunt protejat câtă vreme virusul nu suferă mutaţii. Dacă respectivul nu se vaccinează, practic îi asigură virusului un loc prielnic în care se poate modifica. Cu cât rămân mai mulţi oameni nevaccinaţi, cu atât virusul are mai multe şanse şi mai mult timp pentru a se putea schimba, iar vaccinul iniţial devine ineficient împotriva noului virus evoluat. În plus, persoanele cu un sistem imunitar compromis, cu toate că s-au vaccinat, nu vor fi neapărat imune pentru că sistemul lor imunitar nu va putea genera mecanismul de apărare. În consecinţă, persoanele care nu se vaccinează se vor plimba în stânga şi în dreapta şi le vor transmite acest virus bunicilor şi părinţilor.
- Există posibilitatea ca pe viitor să urmaţi strategia folosită de producătorii vaccinurilor antigripale, care îşi adaptează anual serurile în funcţie de mutaţiile anticipate de experţi?
La gripă sunt anumite tulpini cunoscute care circulă deja de multă vreme. Probabil se anticipează o mutaţie nouă, care nu a mai existat, sau ceva iese de la naftalină anul acesta. În momentul în care înţelegem mai bine cum se schimbă virusul Corona, putem să avem o strategie în care să simulăm, să facem un vaccin în care să se exprime anticorpi care atacă partea virusului care este mai conservată şi mai puţin expusă mutaţiilor.
În cazul gripei, aceasta este problema: partea imuno-dominantă are o mulţime de mutaţii. Există şi o parte conservantă, care nu prea suferă mutaţii, dar nu este imuno-dominantă – cât timp există, anticorpii vor fi împotriva părţii care suferă mutaţii şi atunci nu ne ajută în viitor ce am făcut anul acesta.
- Aşadar, putem spune că este vizată proteina spike?
Da, atacăm proteina spike, însă depinde unde sunt anticorpii. Cred că încă este cam devreme pentru asta în cazul SARS-CoV-2. Deocamdată nu prea există mutaţii care să schimbe complet potenţa unui vaccin.Odată ce ştim noua secvenţă, putem să o luăm de la zero – într-adevăr, în câteva luni, putem avea vaccin. Apoi, urmează testele clinice. Şi, în final, agenţiile competente vor trebui să confirme, ca în situaţia curentă, că toţi paşii în dezvoltarea vaccinului au fost făcuţi corespunzător şi că produsul este cât se poate de sigur şi de eficient.
- Se vorbeşte tot mai mult de un val 4, mai ales după apariţia tulpinii indiene, Delta. La ce ar trebui să ne aşteptăm?
Aici se poate specula până la infinit – nu ştim dacă vine un val 4 şi ce va fi. Noile tulpini sunt ceva mai contagioase, dar vaccinurile sunt încă eficiente. S-ar putea să fie o uşoară scădere în eficienţă de câteva procente, dar cel puţin până în momentul de faţă se pare că vaccinurile actuale pot preveni şi răspândirea acestor tulpini. Cred că întrebarea-cheie va fi în legătură cu ce tulpini vor circula. De asta este foarte important ca lumea să se vaccineze cât mai repede – practic, să nu mai existe adăpost pentru virus. Doar aşa îl putem opri.
Responsabil de calitatea vaccinului Johnson & Johnson
Nume: Adrian Apetri
Locul naşterii: Târgu-Mureş, judeţul Mureş
Studii şi carieră:
A absolvit Liceul de Chimie din Târgu-Mureş. Şi-a continuat studiile, în domeniul biochimiei, la Facultatea de Chimie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.
În 1999 a plecat în Statele Unite ale Americii, unde a făcut doctoratul la Case Western Reserve University din Cleveland, Ohio, iar studiile postdoctorale le-a absolvit la Universitatea Yale, din Connecticut.
Specializat în biochimie, chimia proteinelor, biofizică si plierea proteinelor în domeniul bolilor neurodegenerative, Adrian Apetri s-a întors în cele din urmă în Europa, în Olanda, unde a acceptat, în 2009, oferta companiei Crucell. Ulterior, aceasta a fost achiziţionată de Johnson & Johnson.
În prezent este directorul ştiinţific al Departamentului de Biofizică şi Procese Analitice din cadrul companiei Janssen, deţinută de gigantul farmaceutic Johnson & Johnson.
Locuieşte în: Leiden, Olanda.
Vă mai recomandăm şi:
Reputat medic român din New York: „Tehnologia mRNA va învinge pandemia”
Se încarcă comentariile...
