Românul care a lucrat şase ani pentru Banca Mondială: „Problema României stă mereu în lipsa puterii de a implementa“
0
Specialist în drept şi economie, cu expertiză în domeniile pieţelor de capital, tehnologiei dreptului internaţional privat şi în arbitrajul comercial, Alex Stănescu (34 de ani) a studiat în Spania, Italia, Franţa, Marea Britanie şi SUA. Ulterior, a muncit timp de şase ani pentru Banca Mondială, dar şi pentru celebrul birou de avocatură Baker Botts, la Londra, ca specialist în arbitraj comercial şi de investiţii.
Revenit între timp în ţară, Alex este implicat în proiecte importante. La cei 34 de ani ai săi, Alex Stănescu este preşedintele Clubului Spaniol de Arbitraj din România, organizaţie activă în domeniul arbitrajului comercial şi de investiţii, iar în paralel se ocupă de un proiect blockchain (înregistrări sau date în continuă creştere, numite blocuri, care sunt legate şi securizate cu ajutorul criptografiei) – GIN Platform.
Până să ajungă aici, Alex a luat pulsul Europei în anul trei de facultate, când a plecat cu o bursă Erasmus să studieze Dreptul la Milano. A revenit în ţară, dar nu după mult timp a plecat din nou, de data asta pentru a urma un master în business trilingv în trei ţări, Spania, Franţa şi Marea Britanie.
„Am locuit în Bucureşti, Milano, Bilbao, Nantes, Bradford, Luxemburg, New York şi Londra. Am studiat în şase ţări, în cinci limbi diferite. Am vrut să fiu un european prin formare şi experienţă. Privind în ansamblu, toate aceste ţări mi-au adus câte ceva, pe lângă prieteni şi cultură. New York-ul a fost o experienţă aparte. Am văzut un alt mod de viaţă, nu neapărat mai bun, dar altfel – am văzut puterea capitalismului, dar şi inegalitatea socială. Am putut aprecia mai bine serviciile medicale, cultura şi viaţa socială pe care le avem practic în Europa şi teoretic şi în România. Am învăţat de la americani eficienţa, urmărirea propriilor interese şi proiecte şi un mod foarte deschis de a face business şi a lega relaţii profesionale“, enumeră Alex.
„Problema României stă mereu în lipsa puterii de a implementa“
După finalizarea studiilor, au urmat o serie de stagii de practică la Luxemburg, în bancă, la Curtea Europeană de Justiţie, iar apoi la Banca Europeană de Investiţii. Ulterior, începând din 2010, a fost expert al Băncii Mondiale, mai întâi în echipa managerului de ţară pe România şi mai apoi în departamentul de politici publice pentru dezvoltarea sectorului privat şi de competitivitate.
„Am intrat în echipa Băncii Mondiale când România intrase în criza economică, în 2010. Era o perioadă în care Guvernul dorea să implementeze reforme structurale, iar Banca Mondială, FMI şi Comisia Europeană aveau o pârghie economică substanţială prin acordurile de împrumut acordate României. Am lucrat într-o primă fază la programul Băncii Mondiale de analiză funcţională a principalelor ministere şi autorităţi. Banca Mondială a produs o diagnoză obiectivă, cu problemele bugetare, organizaţionale, de personal, de eficienţă. Apoi, acest diagnostic a fost implementat din fonduri europene în mare parte dintre ministerele vizate în prima fază. România şi Guvernul nu au dus niciodată lipsă de analize, rapoarte chiar şi foi de parcurs economic şi instituţional. Problema stă mereu în lipsa puterii de a implementa. E vorba despre implementarea unei viziuni, a unui proiect. Factorii ce determină o implementare reuşită sunt legaţi de determinare, continuitate, pricepere tehnică, comunicare între ministere şi un simţ de răspundere aliniat unor interese naţionale comune. Din experienţa mea personală, aceste lucruri încă lipsesc în mare măsură“, explică Stănescu.
Ulterior, activitatea sa în cadrul Băncii Mondiale s-a desfăşurat în cadrul departamentului global de Comerţ şi Competitivitate. Aici a lucrat în cadrul unor proiecte ce vizau eficientizarea activităţii Consiliului Concurenţei, politicile de competitivitate a Regiunii de Vest a României, dezvoltarea mecanismelor de decizie in procesul de reglementare. „E vorba despre deja faimoasele analize de impact care de multe ori încă se mai fac postdecizie sau sunt făcute pe genunchi“, punctează juristul.
Gestionează două proiecte în ţară
După şase ani petrecuţi la Banca Mondială, timp în care a învăţat foarte multe despre factorii de decizie, despre economia regională şi naţională, Alex a decis că este momentul pentru o nouă provocare. După ce a primit o bursă Fulbright, a fost acceptat de prestigioasa universitate Columbia în New York, fiind interesat în special de dreptul internaţional, arbitraj, dar şi de dreptul privat american. A revenit în Europa, în Marea Britanie, la Londra, unde a fost pentru un timp colaborator al unui celebrul birou de avocatură, Baker Botts, apoi a decis să se întoarcă în România. De această dată, definitiv, mai ales că gestionează două proiecte, ambele de anvergură.
Acum, spaţiul nostru de acţiune este Europa, nimic nu este ireversibil din punct de vedere al profesiei. Azi poţi să lucrezi în Bucureşti, mâine în Hamburg şi poimâine la Paris sau Cluj. Un factor însă este imuabil: trebuie să fii pregătit pentru o piaţă şi pentru vremuri în continuă schimbare şi să ieşi din meteahna că suntem cei mai buni şi mai frumoşi. Alex Stănescu
„De curând, m-am întors cu planuri mari acasă, unde am intrat într-un proiect de business legat de noile tehnologii, în speţă blockchain. Turnkey Masternode este o marcă a GIN Platform, noul proiect blockchain de care mă ocup part-time în această perioadă. GIN Platform este un proiect internaţional, dar cu o componentă românească esenţială. Mă interesează dezvoltarea ecosistemului de idei de business în noile tehnologii. Dacă luăm, spre exemplu, domeniul blockchainului, există foarte mulţi români excepţionali, iar poate că cel mai cunoscut la nivel global este Vlad Zamfir, de la Ethereum Foundation. Ei bine, cei mai mulţi se alătură unor echipe din afară sau duc ideea lor cu totul peste hotare. Legislaţia din domeniul IT sau cea specifică blockchainului şi crypto nu ajută deloc“, mai spune Alex.
Activ în domeniul arbitrajului internaţional
În paralel cu GIN Platform, Alex Stănescu se ocupă şi de Clubul Spaniol de Arbitraj Capitolul România de la Bucureşti, organizaţie activă în domeniul arbitrajului comercial, al cărei preşedinte este. Din start, românul ţine să precizeze faptul că acest club nu este o cameră arbitrală, ci o organizaţie non-profit. În esenţă, Clubul Spaniol doreşte diseminarea de bune practici în domeniul arbitrajului internaţional, adică o formă de justiţie privată care vine cu o serie de avantaje în judecarea disputelor dintre companii.
„Dacă suntem doi comercianţi, două companii cu caracter privat, ne putem alege noi arbitrul sau arbitrii care să ne judece disputa. Este o formă simplă de rezolvare a unui litigiu cu caracter eminamente privat, ce nu priveşte un interes public – de aceea, părţile hotărăsc cum şi cine să le soluţioneze disputa. De regulă, durează mai puţin, părţile sunt pe deplin ascultate, stabilesc calendarul procedural şi legea aplicabilă. Costă mai puţin decât un litigiu în instanţă care poate dura ani buni. De asemenea, oferă protejarea intereselor de business, întrucât părţile pot hotărî ca toate detaliile asupra cazului să fie confidenţiale, întrucât disputa priveşte o problemă strict privată“.
Apoi, există o zonă foarte interesantă şi în continuă dezvoltare – arbitrajul de investiţii. Un investitor într-o altă ţară are dreptul să îşi apere interesele investiţionale şi drepturile ce decurg din tratatele ce protejează investiţiile, în cazul în care statul gazdă „calcă pe bec“ – cel mai întâlnit caz – expropriază sau nu asigură acelaşi tratament investitorului cu cel al afacerilor locale sau pur şi simplu nu acordă un tratament just şi echitabil investiţiilor străine. „Toate privirile sunt acum aţintite asupra Europei, deoarece propune un mecanism nou – înfiinţarea unei Curţi de Justiţie specializate pe dispute legate de investiţii“, a încheiat Alex Stănescu.
Se încarcă comentariile...
